10,875 matches
-
să termini Literele ca să te numești scriitor?”. Îmi pare sincer rău, voi încerca să...”. ”Să-ți pară, să-ți pară”, l-am întrerupt, brutal. Te aștept peste încă două săptămâni”, i-am spus și i-am închis telefonul. După această conversație care fusese la fel de neplăcută și pentru el, și pentru mine, am scos un strigăt de neputință. Îmi părea rău că-mi vărsasem nervii pe el, dar frustrarea că nu puteam avea în față un text decent tocmai atunci când aveam mai
REPETIŢIE PENTRU O PIESĂ DE TEATRU de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350230_a_351559]
-
cu totul. Pozele, imaginile, scrierile erau incredibil de atrăgătoare. Putea să converseze cu ea în engleză, franceză, spaniolă sau germană. Ajunseseră să vorbească chiar amestecat. Și tot se înțelegeau... atât de bine... „sau așa mi se pare mie”, gândi Iulian. Conversațiile cu femeia îi creau o stare de extaz inexplicabilă. Exprimările ei poetice erau îmbibate într-un romantism, care atrăgea chiar un bărbat cu inima de piatră. „Fata asta știe ce zice, sau mai bine spus, ce scrie”, medită Iulian. Ar
“LABIRINTUL ENIGMELOR“ de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1827 din 01 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350189_a_351518]
-
medicală cu zâmbetul în pioneze apare și se pune la tocat cuvinte cu o purtătoare de ecuson cu en-tête-ul spitalului, care plimbă un dosar sub braț. 12.15 pm. Duduia în uniformă de soră medicală a reușit să concluzioneze trei conversații cu o altă duduie cu identitatea pe ecuson și dosar sub braț, care se întâmplă să fie în trecere pe la secția de oftalmologie. Pacienții vin și pleacă, unii singuri, alții însoțiți de rude sau prieteni. Citesc ce scrie pe cele
PROGRAMAREA de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350284_a_351613]
-
Ce coincidență mai e și asta? Îmi pare bine să te revăd", am rostit, emoționat. "Vrei să servim o cafea?". "Bună... Ce surpriză! Da, desigur...", îmi răspunse, ușor încurcată. Așezați la masă, după ce am comandat două espresso, am început o conversație improvizată. "Și zici că îți place piesa mea?". "E bună... chiar foarte bună. Dar nu mai sunt sigur că vreau să fac parte din ea". "Cum să zic... E într-o continuă transformare. Mereu apar situații noi, alte scenarii posibile
ULTIMUL DANS CU REGINA ŢIGANILOR (II) de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350227_a_351556]
-
iese în lumina umanității. Toate cântecele Elenei Plătică surprind în ele aceste năzuințe și izbânzi, iar Elena Plătică valorifică prin ele fiecare grăunte din filonul de aur folcloric, al Dobrogei. Este componentă a Ansamblului Artistic „Baladele Dunării”, din Tulcea. O conversație cu ea e o îmbogățire în cuprinsul atâtor întâlniri din viața fiecăruia, dintre care aceasta înnoadă o legătură pe viață. Elena plătică nu poate fi uitată, după ce e cunoscută! Lumea, în totalitate nu e numai imagine, e și ideal, singurul
ELENA PLĂTICĂ. DĂRUIE CÂNTECULUI MULT DIN FRUMUSEŢEA EI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1167 din 12 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/350312_a_351641]
-
o căpiță cocoțată-n boltă Flămând oceanul rodea stânci Grădina era terminată la sfârșit de furtună Putredă infiltrație acvatică Cor înfuriat contra năvalei din zori Funii-ncurcate-n ore Mișcătoare nisipuri nespus chinuite de gânduri Zâmbet de himere necoapte Prin conversații șoptite, vătămate în zori Usturătoare buze rănite tulburau unghere de somn În atacuri, oceanul aspru Privea suspendat în oglindă De departe oglinda cu vise chema pe Julia May Lista cu activități menajere se-nșira pe ața dimineții Aleargă după autobuz
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350286_a_351615]
-
cel înțelept, Profesorul trase taburetul deoparte să-și facă drum către dulapul cu bunătăți Măicuța Iuliei May se trezi uimită pe podeaua din visul ei de demult De departe oglinda cu vise chema pe Julia May Era întuneric - spațiu-n conversație bătrânul se petrecea mai bătrân musafirii stăteau în picioare, musafirii stăteau pe canapea sau la masă, indiferenți la cursul orelor măsurate de clepsidra albastră de pe bufetul nupțial cu geam, moștenită de la o rudă de pe alt continent pe pervazul ferestrei, la
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350287_a_351616]
-
care mitul artistului și al modelului său cunoaște o lungă carieră literară și fantasmatică. Când sugerăm femeii iubite un anume fel de a-și prinde părul, de a folosi o bijuterie, un ruj mai deschis sau mai închis, nu purtăm conversații neutre, ci facem tentative de suscitare a modelului din ea ca obiect estetic și de seducție. Femeia, dar și bărbatul, se oferă sugerând că s-a aranjat așa doar pentru privirea Celuilalt. La extreme, exhibiționismul unuia deșteaptă voyeurism-ul Celuilalt și
PORTRET ŞI PSIHOLOGIE de DAN CARAGEA în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/350389_a_351718]
-
-o face, dacă i-ar fi plăcut, având ceva talent în această privință. Totuși avea și ea înclinații care puteau compensa lipsurile din comportamentul său. Îi plăceau științele exacte și limba română. Se putea foarte bine exprima liber într-o conversație în engleză și franceză și îi plăcea să scrie poezii încă de prin clasele gimnaziale, când a început să-și publice creațiile poetice prin diverse reviste de cultură, la care primea critici de specialitate favorabile. Așa a ajuns să fie
CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350294_a_351623]
-
pe Marian. Au stabilit să se întâlnească la o bere la Elice. Când s-au așezat la masă cu berile în față, au constatat că nu prea mergea și că se simțeau amândoi încă obosiți după noaptea petrecută la Max. Conversația lâncezea. Mai mult se uitau după fetele ce se plimbau pe faleză și le comentau ținuta. Încercau să-și facă fiecare un exercițiu de imaginație să afle cam ce se ascunde sub acele obiecte de îmbrăcăminte. Plictisiți și de această
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1294 din 17 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349012_a_350341]
-
s-au îndrăgostit. Eu dacă mă îndrăgostesc de cineva care-mi place, nu o fac să sufere văzând în ea doar persoana care să-mi satisfacă instinctele sexuale, ci pe cea de care să fiu legat toată viața. În timpul acestor conversații ce au alunecat pe o pantă foarte periculoasă pentru consolidarea prieteniei lor fragile, cei doi tineri nu se mai țineau înlănțuiți ca doi îndrăgostiți. Se simțea iritarea de ambele părți. Poate nu era momentul abordării unei asemenea discuții, dar ea
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1294 din 17 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349012_a_350341]
-
Ajunși la senectute, încep să reflecteze la timpul care s-a scurs cu atâta repeziciune: ”Călătorie în timp, călătorie prin timp... asta e viața, nu?! zâmbi Americanul.” Eroii cărții, în timp ce se înfruptă din delicatesele comandate de amfitrion - Americanul, poartă o conversație colegială, uneori cu picanterii, alteori ajungând pe culmi filosofice și abstracte: „- La urma urmei, ce e fantasticul și ce e realitatea? ridică din nou glasul, incitator, Patriarhul. - Cum suntem suma experiențelor noastre, nu cred că putem da oricare dintre noi
SEPTUAGENARII CANTEMIRIŞTI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349117_a_350446]
-
fi privite ca adevărate maxime: „- Cum spuneam la un moment dat, Papa, realitatea trebuie ornată cu ceva fantastic, altfel pici în depresie de-atâta rutină a rațiunii... jonglă puțin Babacul” Multe dintre „fireștile replici” pot conduce la reflexii psihologice. În conversațiile lor este implicat, pe alocuri, și Dumnezeu, ca o punte între cunoaștere, realitatea explicabilă și ceea ce există dincolo de granițele perceptibile, imaginație, fantastic, fenomene reale, dar care depășesc sfera de percepere și înțelegere logică a ființei umane. În cea de-a
SEPTUAGENARII CANTEMIRIŞTI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349117_a_350446]
-
trezit și m-a chestionat cât mai avem până aterizam. M-am întrebat de multe ori dacă lingvistică este pregătită să înțeleagă discursul bilingv al copiiilor. Probabil că parametrizarea sintactica a avut un rol important în deslușirea înțelesurilor ascunse ale conversațiilor, doar că, mai departe, pragmatică a lăsat discursul la îndemână profesioniștilor, o adevărată magie a interpretărilor. „Da, am răspuns, mai avem încă o mare de traversat.” S-a ridicat încet și a început să construiască Lego cu un aer foarte
CĂLĂTORIA de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349137_a_350466]
-
adică, dă m-o-ntrebă f-unu ceva pă limba lui, io odată-l bag în mă-sa cu limba lui cu tot”! Ce-i drept până acum nu avusese niciodată prilejul de a-și pune-n practică strălucitele idei despre conversația interculturală. La fel de uimiți, poate și puțin speriați, cei doi au început să zâmbească aparent prietenos și să spună ia, ia, ia... - Io-te bă că nu-i așa dă grea limba asta, nu-i ca la noi cu o grămadă
PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]
-
Stephen Harper la elaborarea unei cărți despre istoria hocheiului, rezidă un caracter deosebit al acestuia, marcat prin seriozitate, pricepere și dedicare. Are cui să-i semene: Gregory a avut un model excelent în persoana tatălui său, despre care, spre finalul conversației noastre, îmi zicea: He was a tremendous person. He was my best friend - a fost un om excepțional, a fost cel mai bun prieten al meu. Dar nici sora lui, Rodica, nu este mai prejos. Se bucură de cele mai
DR. TRAIAN STOICOIU, CHIRURGUL PREFERAT AL PACIENŢILOR DIN CALGARY, CANADA, LA MIJLOCUL SECOLULUI XX ( CAPITOLUL XIX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348465_a_349794]
-
ele, ușor fardata în conturul ochilor negri, părând deosebit de senina și demnă, pesemne plimbarea și prăjitură fuseseră savurate în prezența prietenului așteptat din îndepărtată Kolkata. Mergeau în fața mea și proporția s-a păstrat ceva timp, astfel încât, chiar dacă nu le înțelegeam conversația, puteam să le ghicesc bucuria lingvistică. Da, doar că acum limba lor se tranformase în ideograme asiatice, în spatele meu apăruseră doi chinezi, un tată cu fiul său, ținându-se de mână. Băiatul, să fi avut cam șase ani, micuț și
CATEODATA LA SYDNEY NINGE de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348596_a_349925]
-
a capului care spunea doar „Vai, vai, ajută-ne, Doamne să le ținem minte”. Două luni mai târziu, căpătară curaj să converseze unul cu celălalt în ivrit când se întâlneau pe drumul ce ducea spre sala de cursuri. Din păcate, conversația se împleticea repede și erau nevoiți să caute refugiul într-o limbă comună. Printre cei din grupă, mulți vorbeau limba lor natală, dar toți aceștia aveau un statut de practician de îndelungată profesie și se încumetaseră totuși să vină. Ei
LA CAESAREA de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348638_a_349967]
-
întâmplă dacă te înfrupți numai din prepelițe fragede, mai spuse Ștefan cu subînțeles. - Lasă mă prepelițele. Mai ușor cu ele că sunt doamnele la masă, răspunse Valentin râzând cu gura până la urechi. Cele două femei se amuzau și ele de conversația veselă a bărbaților bine dispuși amândoi din motive diferite. Ștefan l-a prins la strâmtoare pe Valentin și acum îl tachina amuzându-se pe seama lui. Se cunoșteau de mult timp, erau buni prieteni și își permiteau anumite glume între ei
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348592_a_349921]
-
comuniune cu Divinitatea! Ar fi dorit să converseze despre verzi și uscate, să se amuze, să alerge pe aleile peste care ramurile pomilor se îngemănau formând arcade din florile de aprilie, dar continuau să înainteze stingheri, nereușind să lege o conversație mai lungă. - Privește! - zise Ian oprindu-se în dreptul Izvorului lui Eminescu. - Niciodată n-a plutit în jurul său atâta romantism. - Poate când trecea pe aici însuși poetul! - Sau când Luceafărul se reflectă în apa limpede a izvorului! - Să căutăm Luceafărul pe
SIMFONIA IUBIRII de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349301_a_350630]
-
duce nici un război fiindcă soldații sunt muci din zori și până-n noapte. I-am mai aruncat noi în sulițe, i-am mai bătut cu biciul, da’ nu se poate. Cum spuneai și tu de ai tăi, tradițiile, frate! Hai, noroc! Conversația mergea ca unsă bine susținută de vinul cel bun iar faptul că Rocar nu se mai întorsese de la beci după ultimul ulcior nu îngrijora pe nimeni la modul serios. Nu prea avea rezistență la băutură. Încă! Rogvaiv, un tip venit
DERANJUL FARAONULUI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349363_a_350692]
-
și gheena de gunoi bătându-se cu câinii vagabonzi, iar ca răzbunare, pe fiicele și nevestele lor le voi seduce pe maidan! - Până la urmă și tu tot la sex te oprești! - constată cu ironie Muzeografa. - Gata cu pălăvrăgeala! - scurtă Michel conversația fără noimă. Discuția v-a readus avântul pentru îmbogățire și elanul tineresc pentru a trăi din plin viața. Cu rucsacurile în spate se afundară în desișul pădurii pe un drumeag care după înfățișare nu mai fusese umblat de secole. Totul
V. CĂUTĂTORII DE COMORI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349384_a_350713]
-
unchiul îi puse niște întrebări cam dificile referitoare la unele fonduri din care nu prea sifonase unde trebuie ci mai mult în buzunarul lui și era cam confuz în explicații. Dar, se vede treaba că ministrul făcea, așaa, mai mult conversație de salon decât o discuție serioasă. Îl înjură în gând și-și propuse să nu-i mai decarteze nimic pentru alegeri și să-și tragă el foloasele, fiindcă, la urma urmei, și el putea să candideze. Că doar era vorba
DEJUNUL.PROTOCOL ZERO de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349768_a_351097]
-
sau gâscă. Dar valurile se accentuau din ce în ce mai tare. Nu mă deranja mărimea lor, ajunsă la un metru înălțime, ci faptul că veneau dinspre mal spre larg. Tangajul[ii]bărcii îmi provoca neplăceri la stomac și amețeli, însă eu încercam prin conversații cu nenea Nicu, așa îl chema pe bătrân, să uit cum mă simt fizic. Se montase o hulă[iii]de fund și curenți puternici au început să ne poarte voltele spre pupa. Plumbul de o sută de grame, aproape că
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349851_a_351180]
-
cuvinte urâte adresate propriei persoane sau persoanelor apropiate sufletelor noastre, ne bucurăm când ne sunt aduse cuvinte de apreciere sau suntem martorii unor manifestări de excepție a cuvintelor, indiferent dacă e vorba de literatură, teatru, sau, pur și simplu o conversație de calitate. Nu știu însă câți dintre noi realizează cu adevărat puterea cuvintelor. De multe ori, suntem martori la modul inconștient în care se aruncă cuvintele, fără a se ține cont că un singur cuvânt poate strica un suflet și
PUTEREA CUVINTELOR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1481 din 20 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/349909_a_351238]