2,406 matches
-
poate, Esopia. Figură celebră, legendară, Esop, căruia i se atribuie probabil cea mai celebră culegere de fabule (imitate conștiincios, în mare parte, și de La Fontaine) a inspirat și o literatură sapiențială pe măsură, cu accente hagiografice. În paralel cu un corpus variat al fabulelor a luat naștere, începând cu secolul al IV-lea e.n., și o biografie a înțeleptului, care a circulat cel mai adesea atașată la culegerea fabulelor 62. Cea mai veche variantă românească datează din anul 1703, aparținându-i
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
este capabilă nu să anuleze, ci să controleze pasiunile, această lucrare reprezintă, afirmă Virgil Cândea, "prima scriere cu caracter indiscutabil de filosofie morală" tipărită, chiar dacă nu și scrisă la noi, o lucrare de mare influență în Evul Mediu, păstrată în corpus-ul Bibliei "pentru rațiuni culturale, umaniste, iar nu religioase"74. Influența acestui scurt tratat de morală asupra Divanului lui Cantemir este evidentă, ceea ce nu demonstrează că el l-ar fi cunoscut în tălmăcire românească. Dar întrebarea nu are cum să
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
aceasta înseamnă că ansamblul de enunțuri care formează discursul Divanului sunt sedimentate într-un strat mai profund al arhivei culturii occidentale și, prin urmare, producția acestor enunțuri ascultă de un set de reguli care nu mai pot fi reperate în corpus-ul de discursuri ce definesc actualitatea culturală și științifică de la începutul secolului al XVII-lea. Epistema de care aparține dialogul sfletului cu trupul este epuizată!"14 Știința sacră ca radicalism bizantin Atitudinea lui Cantemir se radicalizează în următoarea lucrare, elaborată
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
bine de jumătate de secol înaintea Istoriei naturale, Istoria ieroglifică se afla pe aceeași lungime de undă în ceea ce privește reprezentarea animalelor, chiar dacă sursele lui Cantemir erau, de bună seamă, cele ale antichității și ale Evului Mediu. Iată, deci, fabula 251 din corpusul esopic, intitulată Liliacul și nevăstuicile: "Un liliac tocmai căzuse la pământ. Fu prins de o nevăstuică și, aflându-se în primejdie de a fi omorât, se rugă de ea să-i lase viața. Când nevăstuica i-a demonstrat că nu
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
1100 d.Ch.). În Evul Mediu, „Aforismele” lui Hipocrate sunt cunoscute mai ales prin comentariile lui Galen. Numai după înființarea „școlii grecizate” din Veneția (secolul XIV) apar traduceri ale scrierilor lui Hipocrate, direct din greacă în latină. Deși în scrierile hipocratice („Corpus hipocraticum”) nu se vorbește nicăieri despre diabet, multe simptome clinice ar putea sugera cunoașterea acestei boli. Importanța lui Hipocrate, însă, ca „părinte al medicinii europene” (dar și arabo-indice) decurge din prima amplă descriere și sistematizare a bolilor. În plus, relația
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
scrierile medicale autorul cel mai citat, cred că Hipocrate ar fi pe primul loc. Îi este atribuit chiar și un tratat de diabet, deși, sub acest nume, boala a fost descrisă abia cu 5 secole după moartea lui. De altfel, „corpus hipocraticus” cuprinde lucrări compilate și completate de elevii săi, fiecare contribuind cu observațiile sale. În lucrarea „Epidemiile” există un pasaj în care se vorbește despre urini disproporționat de abundente față de lichidele ingerate, tulburare prezentă în diabet. Menționăm că adunarea tuturor
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
la Frankfurt (1587), la Augsburg (1603), la Leiden (1731, cu retipărire în 1735), în fine, o ediție în greacă-engleză apare la Londra (în 1856), iar alta în greacă-germană a fost publicată la Leipzig (în 1923) într-o lucrare monumentală intitulată „Corpus medicorum graecorum” (79). Dintre lucrările lui Aretaeus menționăm: „Despre cauzele și semnele bolilor acute”, „Despre cauzele și semnele bolilor cronice”, „Tratamentul bolilor acute și cronice” (61). Lucrările lui Aretaeus se constituie într-o veritabilă enciclopedie medicală a timpului său, pe
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
de fapt prezența unei asimetrii flagrante în relațiile cu părinții săi (indiferent față de care se dezechilibrează talerele balanței). Dincolo de toate animozitățile, mai mult sau mai puțin partizane, care n-au încetat să prolifereze în jurul fenomenului Oedip ca și a întregului corpus psihanalitic (predilect în varianta lui clasică), din punctul nostru de vedere, vârsta preșcolară este marcată, mai mult sau mai puțin turbulent, de spectrul acestui complex, iar experiența de viață a fiecăruia dintre noi legitimează această aserțiune. Trebuie de semnalat, din
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
producția de literatură depind de ceea ce se implică în jocul literar: scriitori, societăți literare, opere. Pentru că sunt realități care pot contribui la apariția scriitorilor (cum e structura corpului social și reprezentările demografice), după cum există realități care pot participa la îmbogățirea corpusului de opere (cum e limba sau cultura vestigiilor). În al doilea rând, realitățile naționale devin "vizibile" în funcție de doctrinele și doxa aflate în circulație. Populația țării poate fi angajată în literatură în funcție de ideologia sacralizării individului sau în funcție de ideologia revoluționară de la 1848
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
lecturile în preajma Revoluției de la 1848 și a fost sensibil la unele ecouri îndepărtate pe care le-a găsit la Lamartine și Victor Hugo. Dar nu filiațiile contează aici. Ideologia saint-simoniană e pentru secolul al XIX-lea mai mult decât un corpus de idei care călătoresc pe filiere identificabile, prin autori și prin texte. E mai degrabă un complex de reprezentări care se difuzează prin contagiune, înarmând doxa epocii cu instrumente pentru perceperea, recrutarea și administrarea genialității. Ideea de bază era aceea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
a monumentului existau deja la începutul secolului al XIX-lea; totul era disponibil când se inventa literatura română. De ce au trebuit să treacă douăzeci de ani pentru ca această sursă a bogăției să fie importată? Cum să înțelegem faptul că un corpus despre care se discută de la începutul secolului nu devine o problemă centrală a literaturii române decât după 1850? 3.4. 1849. Când folclorul românesc se citea la Paris Două texte scrise la scurtă vreme unul față de celălalt ne arată natura
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
redactat în jurul lui 1846, dar publicat numai în 1868 și Vasile Alecsandri, "Poezia populară a românilor", publicat în 1849 și reluat ulterior sub titlul "Românii și poezia lor". Numai trei ani le despart. Textele au fost scrise pe baza aceluiași corpus de piese populare și, măcar în parte, gustate în cadrul unor experiențe comune. De aceea, o parte dintre exemplele citate coincid - iar versul "Astfel roibul mi-și fugea/ Văile se limpezia" îi cucerește pe ambii autori. "Nu poți să nu admiri
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
tehnice, prozodia, figurativitatea, structura; dar acestea sunt în cazul folclorului doar o producție spontană de ritm și imagine, defectuoasă și necultivată, care cade în afara literaturii. De aceea, Russo asumă verdictul estetic ca simplă considerație subiectivă, condiționată de relația personală cu corpusul. Sunt frumoase pentru mine fiindcă sunt ale mele: "Fie forma versurilor uneori defectuoasă, ele îmi par mie poleite cu razele geniului"38. Dimpotrivă, Alecsandri se prevalează de posibilitatea unei aprecieri neutre - o judecată estetică emancipată de calculele naționaliste, de culoarea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
pe o piață locală, fără medierea unei monede sau a unei instituții centrale. Alecsandri a introdus un al treilea termen, mărimea universală a valorii "literatură". "Florile de poezie" sau "nestematele" indică un terț care a intervenit între cititorul entuziast și corpusul folcloric. Ca și stropul de apă care îl face pe speolog să anticipeze existența unui lac subteran, putem ghici aici o prezență suplimentară care s-a insinuat în procesul de apreciere a poeziei populare: un străin, dar nu cel îndrăgostit
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
greu să înțelegem adevărata amploare a acestui fenomen de receptivitate internațională. Este o situație extraordinară, care nu s-a repetat în istoria modernă a relațiilor dintre culturile literare periferice și centrale. Faptul că s-a insistat pe traducerea integrală a corpusurilor, faptul că a existat un paralelism perfect al publicațiilor din țară și din străinătate, faptul că actorii francezi ai acestui proces au pretins că se găsesc în intimitatea realităților românești: totul s-a întâmplat ca și cum o cultură periferică s-ar
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
obscură, s-ar putea comunica fără rezistențe și fără rest, într-un proces de transfer aproape imperceptibil. Trebuie însă să definim mecanismul "recunoașterii" pariziene. În sens strict, aceasta nu implica promovarea reprezentărilor românești despre literatura populară, ci interpretarea elitelor franceze. Corpusul etnografic care se receptează la Paris nu e însoțit de ideile vagi care circulă în cultura română (ideea vechimii, a documentului istoric sau caracterial), pentru că nu mizele patriei de origine primează, ci cele ale țării-gazdă. Nu e vorba de o
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
întâmplă în jurul lui 1845, imediat după apariția volumului Le Peuple, când mai mulți români ajung la Paris și participă la cursurile lui Michelet (I. Ghica, apoi D. Brătianu și C.A. Rosetti). Al doilea moment, furnizarea poeziilor populare ca un corpus care legitima aspirația noii culturi la recunoaștere și în același timp ca un material exemplificator în raport cu ideile ilustrului profesor: I. Voinescu II și soții Rosetti îi arată lui Michelet poezii populare în traducere și în original 53. Este un episod
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
mizele discuției și încearcă să plaseze acest reproș foarte specific într-o noțiune teoretică a literaturii afectate de timp. În acest sens invocă epopeile naționale, pe care le vede ca imaginea prin excelență a operei amenințate de pierdere: în aceste corpusuri fragmentare trecerea timpului se răsfrânge dublu, prin alterarea integrității materiale și prin obscurizarea intențiilor. Poezia lui Bolliac e inegală, așadar, pentru că ceva din energia care a emanat-o s-a pierdut: versurile indiferente sunt cele care atestă perisabilitatea textului, fragilitatea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
aici acțiunea forțelor corozive ale timpului, "acel destructor infernal al creațiilor spirituale". Bolliac introduce în propria poezie dimensiunea temporalității, chiar dacă e recentă, chiar dacă asupra ei nu au acționat duratele lungi, memoria colectivă și vicisitudinile istoriei. Ea e asemeni epopeilor antice, corpusuri intermitente, care se înfățișează cu goluri și cu plinuri. Altfel spus, Bolliac transformă o particularitate istorică în definiție generică, ca să poată reprezenta calitatea fragmentară a experienței estetice. Textul "în pâclă", din care s-au pierdut materie și sensuri, e etalonul
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ilustrează conservarea miraculoasă a imponderabilelor prezenței - frunze, zdrențe sau resturi corporale. Geologicul și vegetalul, piatra și verdeața reprezintă dubla articulare a acestei imaginații care vorbește în același timp despre materie și despre ruina sa. Scriitorul vrea să marcheze în diversitatea corpusului folcloric alcătuit de Alecsandri fragilitatea, pierderea, calitățile unei prezențe pe punctul de a se evapora. Cuvântul cheie aici e "parfumul", care apare insistent de-a lungul textului: "Parfumul lor - subliniază Bolintineanu încă de la începutul prefeței -, ce ne spune că vin
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
numește aici un potpourri realizat din colajul a 13 poeme, e conținută ca posibilitate în recuzita de metafore care proliferează în marginea literaturii: suntem în interiorul aceluiași univers de reprezentări figurate, care pe unii îi ajută să se extazieze în fața bogăției corpusului folcloric, iar pe alții să se amuze cu rezultatele unei combinatorici textuale și cu efectele ei destructive. "Peticeala" e celălalt versant al "mozaicului", ca un fel de dublu negativ al imaginației minerale care cristalizează relațiile estetice în epocă... Ce face
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
înainte de stabilizarea domeniului literar național, făceau sub pretextul unui manual și altceva. Înainte să existe propriu-zis o istorie a literaturii române, prin manuale s-a încercat să se obțină o perspectivă diacronică asupra faptelor literare. Și înainte să existe un corpus clar stabilit al noii literaturi române, tot prin cărțile didactice s-au fixat limitele și conținutul noțiunii. Fenomenul e răspândit în mai multe literaturi emergente din estul și centrul Europei 106; însă obiecte similare întâlnim și în spațiile foarte îndepărtate
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
patra. Întâmplător, putea să îi cadă în mână câte un autor român, însă probabil că nici măcar nu observa. În clasa a doua se foloseau niște nuvele ale lui Petrache Poenaru, desigur, pentru calitatea lor moralizatoare, fără nicio conotație legată de corpusul cultural din care erau extrase. Până la acest nivel, "literatura" ca sursă de texte era imperceptibilă. Cu clasicii lua contact la începutul celui de-al doilea ciclu, iar noțiunea de literatură ca ansamblu coerent de opere și de autori intra în
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
sfert din toată lungimea lui, să îi îngrămădim pe toți scriitorii douămiiști. Pentru că Lepturariul rumânesc - e important să păstrăm asta în minte - nu selecta autori. Simultan, elevilor li s-a oferit o experiență a literaturii române ca întreg, ca un corpus unitar alcătuit în jurul unei comunități etnice, și o experiență a producției foarte recente, extrem contemporane, de texte literare. Acest manual dădea școlarilor ceea ce nici măcar scriitorii nu aveau, o perspectivă globală asupra literaturii române, și posibilitatea de a-și consuma toate
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
unei comunități etnice, și o experiență a producției foarte recente, extrem contemporane, de texte literare. Acest manual dădea școlarilor ceea ce nici măcar scriitorii nu aveau, o perspectivă globală asupra literaturii române, și posibilitatea de a-și consuma toate experiențele literare în interiorul corpusului românesc. De la o promoție la alta, a devenit posibilă răsturnarea raportului dintre elevi și adulți în privința familiarității cu noțiunea literaturii române. Dintr-o dată, copiii erau mai înarmați decât părinții pentru noua lume a operelor naționale. 4.6. Viață, text, manieră
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]