3,573 matches
-
a murit pentru păcatele noastre, după Scripturi, a fost înmormântat și a înviat a treia zi, după Scripturi. Și i s-a arătat lui Chefa, apoi celor doisprezece” (1Cor 15,3-5). Această carte tratează despre cele trei aspecte esențiale ale Crezului: moartea, îngroparea și învierea lui Isus. Nimeni n-ar trebui să fie prea surprins că elementul cel mai des pus la îndoială și atacat este al treilea, credința în învierea lui Isus. Dar în ultimii ani a devenit chiar o
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
în învierea lui Isus. Dar în ultimii ani a devenit chiar o modă obiceiul de a aduce obiecții și primelor două elemente, realității istorice a morții și a îngropării lui Isus. Convingerea neclintită a autorilor acestei cărți este că în spatele Crezului, în spatele afirmațiilor de credință ale mișcării creștine, stă istoria. Moartea, îngroparea și învierea lui Isus nu sunt doar idei teologice, ci evenimente reale - evenimente reale care au trezit credința și mai târziu au stimulat cercetarea teologică. În primul capitol vom
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
un sens metaforic nu-l împiedică să se refere la evenimente concrete: în definitiv, botezul și sfințenia survin în mod concret în trupul nostru. În acest fel a avut loc transformarea limbajului metaforic ebraic cu privire la înviere. A șasea modificare a crezului ebraic despre înviere privește legătura sa cu concepția mesianică. Pe atunci nimeni nu se aștepta ca Mesia să învie din morți, pentru simplul motiv că nimeni nu se aștepta ca Mesia să fie ucis. Era un lucru cu totul nou
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
în moduri foarte diferite în patru povestiri care au în prim plan femeile, așa cum găsim în evanghelii. Și în acest caz, povestirile par să fie foarte, foarte antice. A treia caracteristică stranie ce face pereche cu a treia mutație a crezului ebraic despre înviere o constituie însuși portretul lui Isus. În secolul trecut, mulți au încercat să argumenteze relatările evanghelice după cum urmează. Mai întâi, după moartea lui Isus, poporul era atât de copleșit de durere, încât nu mai știa ce să
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
în situații îndeosebi critice, cum este și cea pe care o trăim noi astăzi. În sfârșit, nota anexă dedicată sensului pe care îl are exercițiul filosofic pentru cel care crede, atinge un aspect ce ține de orientarea doctrinară și de crezul autorului însuși, și cu siguranță a multora dintre aceia care vor citi aceste rânduri, și, desigur că, această notă nu este lipsită de interes nici pentru cei care nu pot, sau nu cred că pot, să participe la această speranță
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
coincide, înainte de toate, cu o filosofie religioasă, deoarece nu se referă la o religie oarecare, sau la religie în general, ci la religia creștină. Mai trebuie observat apoi că, așa cum vom vedea atunci când vom vorbi despre exemplificările istorice, imixtiunea elementelor crezului creștin în argumentările filosofice poate să conducă și la rezultate opuse față de cele ale unei filosofii religioase, adică pot sfârși chiar într-o formă de imanentism. Exemplificarea istorică ne ajută să vedem care sunt articulațiile complexe și problemele ample pe
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
Nistrului oficine pentru organizarea ei. Iată realitatea. Și această constatare nu este o afirmare fantezistă, ci este însemnată în fiecare zi cu rănirea și asasinarea soldaților și agenților noștri. În fața acestei amenințări a stat și stă Basarabia noastră. [...] Domnilor, dacă crezul comunist poate fi prezentat, aievea, ca un ideal suprem, ca idealul ei de perfecțiune, către care trebuie să tindă întreaga omenire, dacă cultul comunist poate fi apărat aievea, ca ceva ce poate duce la fericirea eternă pe pământ, socotesc că
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Robi Thakkur", și în caractere bengaleze, și în caractere europene. Aceasta mă enervă din mai multe motive; întîi, pentru că mă intriga pasiunea ei pentru un bărbat de șaptezeci de ani; al doilea, pentru că se depărtase discuția de la Geurtie (prin care, crezul eu un moment, aș fi făcut-o un pic geloasă); în sfârșit, pentru că bănuiam că își bate joc de mine și se preface mai naivă decât este. N-aș fi suportat pentru nimic în lume să-și bată joc de
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
ordin spiritual reflectă poate, cel mai fidel, dramaticul paradox de neputință și totodată mereu înălțare ce caracterizează destinul sufletului uman ancorat în potirul de materii active denumit trup. Neputința de a împlini visul dar și impulsiunea ascendentă până la speranța și crezul realizării lui, incapacitatea de a controla menținerea spre o veritabilă iubire în magnetismul fascinației sale dar și orbirea curajoasă a celui ce se dăruie unui asemenea vârtej de basm vulcanic și romantism idolatru, finitudinea și insuficiența ajutorului întru compasiune oferit
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
încerca în ce fel îi stă mai bine... — Las’ că și ce mi-a adus la lucru ! Ce putrejiciuni ! Toate coapte, că numa ce le-ntindeai și pârâia ! Că am tot înnădit și am tot peticit, da la primu spălat crez c-a pleznit toate ! Păcat numa de muncă ! Eee, am zis io, agâp ! Că nu mai pui tu mâna pe mine ! Mâncare tot pe sponci, și-ncolo, vorbă și vorbă ! C-atâta mi-a turuit, d-am plecat și-mi
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Cristidoaia zice că acolo în Siberia l-a pus p-ăsta de-a tras la plug. Și-n ’54 când s-a întors, i-a văzut ea dungile care rămăsese de când l-a pus ăia la jug. Io asta nu crez, odată cu capu, madam Cristide, i-am zis, și ea nu și nu, că el i-a arătat dungile pe spate și a văzut ea, cu ochii ei. Eee-te-a dracului, zic, în gândul meu. Și tu, ce i-ai arătat ? Farfuza
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
omului pe lume, d-aia umblu și io cu șapte cojoace ! D-aia Gelu, nepotă-miu, îmi zice Baba-Dochia ! Eee, ce băiat deștept și-nvățat și cuminte ! Ăsta zic că pân-acu n-a umblat cu v-o fată ! — Crezi ? — Io crez, da dracu știe ? Că așa e de mutulică ! Ăștia care e muți, ăștia tace și face, nu trebe să te-ncrezi în ei, că când ți-e lumea mai dragă, îți face pocinogu. Așa e și mă-sa lui, o
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
ce-i rău în ce-am zis ? Vine toată ziua și, ce mai faceți ?, cum apare. Ce mai faceți, ce mai ziceți, cum vă mai simțiți ? Ăsta, ca doctoru meu de la Spițerie : sunteți clienta mea număru unu ! Da la cap crez că-i cam... Lasă, nu mai tot sări ! Cine crezi că se uită la noi ? N-are nimeni vreme de noi, toți își vede de-ai lor, n-auzi ce hărmălaie ? Așa e-n zi de vizită ! înc-am stat mai
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
făcut ! ? Că-ți vine așa, te-apuc-așa, și nici n-ai ce să faci. Că n-ai nicio putere... Că nu poți, ditamai omu, să te așezi și să urli, ca lupu... Și-asta zic, să nu fi fost pastilele mele, crez că plezneam... Da așa, luam bulinu, luam unu, luam două, luam câte trebe, și p ormă, stam liniștită... P-ormă, habar n-aveam... Că așa mi se făcea dor de el, să mai fie și el pân casă, să mai
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
i se trag toate mizeriile, pentru că de fapt ăsta e omul. Și războiul tot de-aici Îi vine... Da, bă, ăsta e omul și abia după aia toarnă peste neterminarea asta un pic de filozofie de stat, de ideologie, de crezuri, de politică... și ce să vezi, Îți ies la războaie de nu le mai termini... Omul se naște, așa, un pic defect și abia după aia devine, În funcție de timpul lui, ce crede el că devine. Sau ce crede că vrea
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
practica în voie, nepedepsit, culturile lui particulare. Nu avea paroh și era mulțumit, pentru că orice paroh ar fi fost un spion episcopal. Știa foarte bine ce se spunea despre el: „că nu este un adevărat preot...“, dar nu-i păsa. Crezurile lui eretice erau, neîndoielnic, acceptabile. Acceptabile de către cine? Părintele Bernard încetase să mai creadă în Dumnezeu. Când se plimba, cum obișnuia adeseori, singur prin spațioasa și frumoasa lui biserică, se simțea din ce în ce mai conștient de absența lui Dumnezeu. Câțiva enoriași se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
cealaltă. Urmă o tăcere pe parcursul căreia părintele Bernard simți un impuls aproape covârșitor de a mai vorbi despre George. Sunt convins că te gândești să renunți la preoție, spuse Rozanov. — Zău? De ce? N-ar fi mai onest din partea dumitale? Cu crezurile pe care le ai, probabil simți că te găsești într-o poziție falsă, că trăiești o minciună. Probabil că ai făcut niște jurăminte. Nu le încalci? Mă rog, în zilele noastre oamenii se simt destul de liberi în ce privește... Dar n-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
înțelege numai dacă intră într-un dialog cu ea. Inițierea acestui dialog din partea lui Dumnezeu nu are loc doar în ambientul iudaico-creștin, ci și în afara acestuia. Înseamnă că acest dialog se înfăptuiește pe diferite căi, care determină culturi distincte, cu crezuri religioase asemănătoare. Aceasta face ca dialogul dintre Dumnezeu și om să aibă un dublu caracter: a) organic, categorial, istorico-cultural, fiind fundamentat pe „revelația biblică”; b) misterios, intim și aparent spontan, adaptat capacității fiecărui om de a primi lumina și harul
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
încă din titlu și apoi de-a lungul volumului, respectă normele ortografiei și ale punctuației, aspect deloc de neglijat într-un text, literar sau neliterar, neaplicarea acestora sporind ambiguitatea, mergând chiar până la obscuritate. Mărturisindu-și, în cuvintele care prefațează volumul, crezul artistic, Daniel Corbu subliniază că Poezia face parte din iluzia universală. Ea e imensa bucurie uimită pe care trebuie că au simțit-o la prefacerea apei în vin de către Iisus cei aflați la nunta din Cana Galileii. Iar poetul este
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
mistică stare, / Îngerul umblă, pe aripi, cu manuscrise de sare. Singurele ființe care străbat - de obicei, doar metonimic - acest univers sunt, în afară de perechea amintită, fluturii, melcii sau îngerii. În Arta Grădinarului - într-o tonalitate adeseori psalmică, în care-și formulează crezul artistic - Emilian Marcu imaginează, așadar, un spațiu heraldic, capabil să alimenteze o cascadă ori un vulcan - imagine, de asemenea, prezentă în volum - de trăiri, trecând, sporadic, de la apolinicul, dominant, la dionisiac, într-o descătușare a aspirației spre perfecțiune, tangibilă, totuși
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
Partea a doua a volumului, și alte poezii, începe cu o Dedicație, în care poeta își formulează, deosebit de convingător, cu aceleași instrumente ale limpezimii - fiindcă limbajul creațiilor Ștefaniei Oproescu este, în deplin acord cu viziunea ei asupra lumii, decent, elegant -, crezul artistic, miza creației sale: Uite, scriu ca să fac și eu ceva / pe lumea asta. Ceva din care să-mi plătesc / factura la frică, la somn, la trezire / la durerile de măsele, la orele de lene / la un căpătâi de dragoste
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
Își dezveleau soarelui rodul frumos. Pe vechile cărări Poveste Pe vremea neîncepută încă, Când aripile-abia stau a se desface, Porni la drum și singur și desculț Ziua de azi cu cea de ieri să-mpace. Fără speranțe, dar cu mare crez, Având doar lungul drum bun sfetnic, Îl apăsa pe suflet un blestem nedrept: Cumplita vină de a fi sărac. Făcuse tot ce-ar fi putut să facă La școală, sau acasă, sau la câmp, Dar ce urma trecea printr-o
Rătăcind pe vechile cărări by Mihai Hăisan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91699_a_92979]
-
Sfânta Treime. Această credință trebuie mărturisită neîncetat, atât când suntem singuri cât și în public, în fața oamenilor (Mântuitorul nostru spunea că „cel ce se va rușina cu Mine, pentru el Mă voi rușina și Eu în fața Tatălui Ceresc”). Rostind zilnic Crezul, rugăciunea de mărturisire a credinței vom îndepărta de la noi duhurile răutății. Crezând în atotputernicia Sfintei Treimi, credem și în puterea Ei tămăduitoare. Ar trebui astfel, să zicem și noi așa cum a spus tatăl lunaticului: ”Cred,Doamne! Ajută necredinței mele”. Iar
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
apucat să scriu cărticica nu m-am gândit că o să am un program, nici la un anumit număr de pași/ etape sau cum vreți să le spuneți. Pur și simplu a venit (nu chiar de la sine!). Este un fel de crez al meu cam despre cum ar trebui să trăiască și să acționeze un creștin, nu neapărat un creștin ortodox. Să nu vă închipuiți cumva că eu fac totul (aproape) perfect sau că sunt un creștin mai deosebit, ca să spun așa
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
scris la domnu Costandin vodă” la 14 octombrie 1741 (7250).” Plin de curiozitate, mă reped la scrisoare și citesc pe nerăsuflate: „De vreme că, din mila lui Dumnezeu, s-au norocit țara noastră cu măria ta a ne fi domn, crez că de obște bucurie va fi tuturor, dar mai ales mie, fiind izgonit din pământul mieu... M-au luat din Iași omul mării sale Grigorie vodă (Ghica n.n), cu pază, și m-au dus la episcopul de la Rădăuți, să
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]