19,565 matches
-
din Legea nr. 241/2005. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, în ceea ce privește pretinsa încălcare a prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție, autorii arată că principiul egalității în drepturi presupune ca destinatarii legii să beneficieze de dispozițiile legale criticate în condiții egale; astfel, dacă o persoană care este urmărită penal și care are calitatea de suspect beneficiază de prezumția de nevinovăție, a fortiori, dreptul de proprietate al acesteia ar trebui să fie ocrotit în condiții egale cu cele prevăzute
DECIZIA nr. 469 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264713]
-
la dreptul la apărare, ale art. 44 alin. (2) cu privire la dreptul de proprietate privată și ale art. 53 referitoare la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. ... 16. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile legale criticate în prezenta cauză au mai constituit obiectul controlului de constituționalitate prin raportare la critici similare, fiind pronunțate, în acest sens, Decizia nr. 320 din 17 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 18 august
DECIZIA nr. 469 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264713]
-
militarilor, în ansamblul său, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 328 din 29 august 1998. Curtea constată că, deși autoarea excepției de neconstituționalitate critică Ordonanța Guvernului nr. 121/1998 în ansamblul ei, din motivarea acesteia rezultă că sunt criticate în mod punctual următoarele aspecte principale: reglementarea răspunderii materiale a militarilor într-un act normativ special; condițiile angajării răspunderii materiale a militarilor și procedura angajării răspunderii materiale a militarilor. Aceste aspecte se regăsesc în dispozițiile art. 2,14, 15, 16,19, 20,22
DECIZIA nr. 649 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264629]
-
interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, Curtea este competentă să analizeze prevederile criticate din Codul de procedură civilă, în redactarea anterioară modificării prin Legea nr. 310/2018, întrucât acestea continuă să producă efecte juridice în cauza concretă dedusă judecății. ... 17. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale ale art.
DECIZIA nr. 415 din 22 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264703]
-
judecată. Prin urmare, ceea ce se susține este un caz de absență a reglementării, or, în jurisprudența sa constantă, fundamentată pe atribuțiile sale constituționale și legale, Curtea Constituțională și-a negat rolul de legiuitor pozitiv, respingând excepții de neconstituționalitate ce criticau situații de vid legislativ, subliniind că rolul său constituțional este de a verifica și de a scoate în afara fondului legislativ activ dispoziții de lege sau ordonanțe afectate de viciul neconstituționalității. Astfel, Curtea Constituțională a statuat faptul că sunt inadmisibile
DECIZIA nr. 562 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264704]
-
că rolul său constituțional este de a verifica și de a scoate în afara fondului legislativ activ dispoziții de lege sau ordonanțe afectate de viciul neconstituționalității. Astfel, Curtea Constituțională a statuat faptul că sunt inadmisibile excepțiile de neconstituționalitate prin care, criticându-se lipsa unei dispoziții legale cu conținutul dorit de autorii excepțiilor, se urmărește modificarea legii. Curtea a motivat în aceste cazuri că, prin natura sa, nu este legiuitor pozitiv și că numai organul legiuitor are competența de a adopta, modifica
DECIZIA nr. 562 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264704]
-
Casație și Justiție și a regulilor de organizare și funcționare a acesteia. Tot astfel, nu poate fi reținută nici încălcarea prevederilor constituționale ale art. 16 și ale art. 124 alin. (2) privind unicitatea, imparțialitatea și egalitatea pentru toți a justiției, criticate din aceeași perspectivă, a unei pretinse discriminări determinate de discreția/aprecierea unui organ administrativ în stabilirea completurilor specializate. ... 28. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al
DECIZIA nr. 562 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264704]
-
Timișoara – Secția I civilă, în dosarele Curții Constituționale nr. 327D/2020, nr. 328D/2020, nr. 329D/ 2020, nr. 333D/2020, nr. 382D/2020, nr. 389D/2020 și nr. 390D/ 2020, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Instanța de judecată susține că, în esență, se critică opțiunea legiuitorului de a conferi o marjă de acțiune unităților reparatoare care își pot utiliza propria valoare a orei de manoperă, critici ce nu se subsumează unor veritabile critici de neconstituționalitate din perspectiva caracterului clar și previzibil al legii. Instanța
DECIZIA nr. 583 din 23 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264617]
-
premisele comportamentului abuziv al unităților reparatoare, care utilizează prețuri pe oră de manoperă cu mult peste ce se practică pe piața de profil și un alt preț, cu mult majorat față de cel afișat. ... 34. Curtea observă, astfel, că se critică opțiunea legiuitorului de a conferi o marjă de acțiune unităților reparatoare, care își pot utiliza propria valoare a orei de manoperă, critici ce nu se subsumează însă unor veritabile critici de neconstituționalitate. Împrejurarea că unitatea reparatoare auto își poate utiliza
DECIZIA nr. 583 din 23 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264617]
-
care să stabilească valoarea reală a costurilor, considerând că libertatea unității reparatoare în a stabili valoarea reparației este dată tocmai de dispozițiile legale criticate - art. 14 alin. (3) din Legea nr. 132/2017, context în care se apreciază că reglementarea legală criticată împiedică sancționarea abuzului de drept de către instanțele judecătorești cu privire la cuantumul reparațiilor. Or, prin prisma criticii astfel formulate, Curtea învederează că interpretarea legilor este o operațiune rațională, utilizată de orice subiect de drept, în vederea aplicării și respectării
DECIZIA nr. 583 din 23 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264617]
-
3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. Se arată că instanța de contencios constituțional s-a mai pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor legale criticate prin deciziile nr. 102 din 7 martie 2017, nr. 181 din 21 martie 2017 și nr. 468 din 27 iunie 2017. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 9 iulie 2018, pronunțată în
DECIZIA nr. 472 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264787]
-
1.321D/2019, instanța constituțională constată că, alături de critica formulată în raport cu dispozițiile art. 9 din Legea nr. 8/2006 și ale art. 113 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010, intenția acestuia este, în mod evident, aceea de a critica dispozițiile legale care circumscriu obiectul de reglementare al Legii nr. 8/2006, stabilind categoria de persoane care pot beneficia de indemnizația prevăzută de acest act normativ. Aceste dispoziții constituie obiectul de reglementare al art. 1 alin. (1) din Legea nr. 8/2006
DECIZIA nr. 561 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264656]
-
1) privind egalitatea în drepturi a cetățenilor și art. 47 alin. (2) privind dreptul la pensie și alte drepturi de asigurări sociale. ... 19. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 8/2006 sunt criticate, în principal, din perspectiva pretinsei discriminări pe care acestea o creează între beneficiarii indemnizației reglementate de acest act normativ și categoriile de pensionari care nu pot obține acest drept bănesc, în condițiile legii. Curtea apreciază că aceste critici au în
DECIZIA nr. 561 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264656]
-
de atac în funcție de valoarea cererii adresate instanței judecătorești. Așadar, s-a constatat existența unei discriminări pe criteriul valorii cererii în cadrul aceleiași categorii de persoane, mai exact a acelora care au formulat cereri evaluabile în bani. Or, prevederile criticate în prezenta cauză nu vizează cereri evaluabile în bani, validarea popririi nepunând în discuție cuantumul creanței, ci fiind doar o etapă în cadrul executării silite, astfel că nu atrag incidența Deciziei nr. 369 din 30 mai 2017. ... 19. De altfel
DECIZIA nr. 534 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265141]
-
a Consiliului Superior al Magistraturii și a Înaltei Curți de Casație și Justiție, cu codurile candidaților. Articolul 118 (1) Împotriva punctajului obținut la evaluare candidatul poate face contestație în termen de 3 zile de la publicare, expunând argumentele pentru care critică punctajul acordat, pe criterii de notare. Contestația se depune la Consiliul Superior al Magistraturii. (2) Contestația este anonimizată pentru a nu permite identificarea candidatului și este înaintată, împreună cu mapa candidatului, comisiei de soluționare a contestațiilor. (3) Comisia de soluționare
LEGE nr. 303 din 15 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261399]
-
publică pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii și al Institutului Național al Magistraturii, cu codurile candidaților. (11) Împotriva punctajului obținut la evaluare candidatul poate face contestație în termen de 48 de ore de la publicare, expunând argumentele pentru care critică punctajul acordat. Contestația se transmite prin fax sau e-mail ori se depune la Institutul Național al Magistraturii, conform indicațiilor din anunțul privind posibilitatea depunerii contestațiilor, și se înaintează spre soluționare Secției pentru judecători, respectiv Secției pentru procurori, în termenul
LEGE nr. 303 din 15 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261399]
-
pronunțat o condamnare chiar după expirarea acestui termen. ... 19. Dintre acestea, autorul prezentei excepții de neconstituționalitate se referă la ipoteza săvârșirii de către persoana supravegheată, cu intenție sau cu intenție depășită, a unei noi infracțiuni, descoperită în termenul de supraveghere, criticând soluția juridică a obligării instanței de judecată la revocarea amânării pedepsei și la dispunerea aplicării și executării unei noi pedepse, stabilite conform prevederilor legale referitoare la concursul de infracțiuni. ... 20. Într-adevăr, nu doar în ipoteza juridică arătată de autorul excepției
DECIZIA nr. 480 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265175]
-
indicate art. 6 și art. 7 din Convenția Organizației Națiunilor Unite împotriva criminalității transnaționale organizate și Directiva nr. 91/308/CEE a Consiliului din 10 iunie 1991 privind prevenirea folosirii sistemului financiar în scopul spălării banilor. ... 11. Se susține că norma juridică criticată întrunește cerințele de claritate, precizie și previzibilitate, ce rezultă din principiul statului de drept prevăzut la art. l alin. (5) din Constituție, dar și principiul legalității incriminării și a pedepsei, astfel cum acesta este reglementat de art. 23 alin. (12
DECIZIA nr. 479 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265181]
-
la nivelul maxim aflat în plată din cadrul tuturor acestor instituții sau autorități publice subordonate. “ ... 12. Curtea reține că, ulterior introducerii cererii de chemare în judecată în cauza în care a fost ridicată excepția și anterior sesizării Curții Constituționale, dispozițiile criticate din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 au fost abrogate prin Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017. Însă, având în vedere
DECIZIA nr. 608 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265245]
-
aprilie 2019, precitată, paragrafele 25-27). ... 19. Așa fiind, cauza penală, odată rezolvată de către procuror, în condițiile art. 327 din Codul de procedură penală, va putea fi supusă controlului judecătorului de cameră preliminară, ocazie cu care partea interesată va putea critica inclusiv acele acte ale procurorului care au fundamentat soluția pronunțată. Astfel, atunci când procurorul va emite o ordonanță prin care clasează cauza, aceasta va putea ajunge în fața unui judecător de cameră preliminară, în condițiile art. 340 alin. (1) din
DECIZIA nr. 529 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264493]
-
excepției de neconstituționalitate, aceste dispoziții legale contravin art. 22 alin. (1) din Constituție, care prevede că „Dreptul la viață, precum și dreptul la integritate fizică și psihică ale persoanei sunt garantate. “ ... 13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile criticate din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate, din perspectiva unor critici identice, în acest sens fiind Decizia nr. 218 din 17 aprilie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 554 din
DECIZIA nr. 171 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255958]
-
disproporție vădită între scopul urmărit prin tratamentul inegal și mijloacele folosite, în acest sens fiind și jurisprudența Curții Constituționale, respectiv Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994. Instanța de judecată, autoare a excepției, apreciază că legătura dispozițiilor criticate cu soluționarea cauzei există, având în vedere că prezenta cauză a fost înregistrată pe rolul Tribunalului București, în calitate de primă instanță, la data de 25 iulie 2018, iar la instanța de apel a fost repartizată, în mod automat, unui
DECIZIA nr. 214 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258661]
-
o anumită faptă (a se vedea, spre exemplu, Hotărârea din 4 mai 2000, pronunțată în Cauza Rotaru împotriva României, paragraful 52, sau Hotărârea din 25 ianuarie 2007, pronunțată în Cauza Sissanis împotriva României, paragraful 66). ... 21. Analizând dispozițiile de lege criticate prin prisma acestor repere jurisprudențiale, Curtea reține că Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 reprezintă cadrul de reglementare general privind regimul juridic al contravențiilor, astfel că trimiterea pe care art. 68 alin. (1) din Legea nr. 55/2020 o face către dispozițiile acestei
DECIZIA nr. 339 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258743]
-
personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice și ale art. 73 alin. (1) din Legea nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar. ... 39. Astfel, autorii excepției arată că lipsa de coerență, claritate și previzibilitate a normelor legale criticate înfrânge principiul securității raporturilor juridice, corelat cu principiul încrederii juridice, și, implicit, duce la încălcarea dispozițiilor art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție. Nu este posibilă respectarea acestor principii atunci când se prelungește măsura suspendării unui act abrogat, când
DECIZIA nr. 219 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258433]
-
suspendării unui act abrogat, când acțiunile introduse după abrogarea acestui act normativ sunt respinse ca premature și când s-a pierdut însăși speranța legitimă de valorificare efectivă a acestui drept, necontestat totuși. ... 40. Se susține, în esență, că dispozițiile legale criticate contravin art. 1 alin. (4) din Constituție, întrucât executivul s-a substituit legislativului prin emiterea celor două ordonanțe de urgență. Prin art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 și prin art. 41 alin. (1) din
DECIZIA nr. 219 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258433]