3,579 matches
-
12 variabile de locație cumulate explică 54%8 din fluxurile de investiții străine directe. Restul (aproape jumătate) poate fi atribuit unor factori mai puțin formali, mai greu de cuantificat, între care inducerile specifice de putere de piață joacă un rol crucial. Capitolul 7tc " Capitolul 7" Impactul corporațiilor transnaționale asupra statului-gazdtc "Impactul corpora]iilor transna]ionale asupra statului‑gazd\" 7.1. Balanța de plățitc "7.1. Balanța de plăți" Impactul investițiilor străine directe asupra balanței de plăți a unei țări variază în funcție de
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
cele mai definitorii pentru „starea de spirit” avangardistă. Marea temă a reflecției lui Voronca asupra condiției poetului și a poeziei va fi tocmai această neliniște existențială - și ea va alimenta toate demersurile sale de „activist” al avangardei, într-un moment crucial al istoriei literaturii, când problematica limbajului va fi pusă, mai mult ca oricând, în termeni existențiali. Și se va putea vedea, urmărind principalele stațiuni ale drumului său, în ce măsură creația, în speță poezia, devine pentru el un angajament vital, astfel încât între
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
văzut bine: în realitate, Dumnezeu îl așteaptă pe om. Mai mult, îi iese kenotic în întâmpinare (katabasis). Prin acest act, Dumnezeu unește timpul cu eternitatea spre a o face accesibilă pe cea din urmă omului. De aceea Hristos e momentul crucial de comunicare între Dumnezeu și creatură. Eminescu a avut revelația clipei de iubire (de eternitate). Dar omul e mereu în pericol de a rata ora de iubire. De aceea, femeia din Pe lângă plopii fără soț... nu face ca lumea să
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
formula cărților de consum, atât de căutate în kitsch-ul postmodernist. El a pariat pe o cât mai largă penetrare în "mase", fiind la antipodul elitismului neo-gnostic. Erezia lui pariază pe ideea veche că Biserica a denaturat creștinismul primitiv. Momentul crucial este stabilit în anul 325, la Conciliul de la Niceea. Știm că atunci s-a impus definitiv dogma Sfintei Treimi, care a schimbat fața civilizației europene, dând o consistență singulară monoteismului creștin prin comparație cu celelalte monoteisme (iudaic, islamic, budist sau
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
în raport cu toți ceilalți, ar fi catalogați drept monștri. În mod foarte natural, noi ne consum]m resursele f]r] rezerve pentru a satisface chiar și nevoilor minore ale familiei sau ale prietenilor, înainte de a ne gândi m]car la nevoile cruciale ale str]inilor. Ni se pare normal ca p]rinții s] cheltuie mai mulți bani pe juc]riile copiilor lor decât ar cheltui într-un an pe ajutoare pentru persoane defavorizate. Este adev]rât c] societatea uman] le asigur] facilit
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Aceste aspecte nu l-au intrigat pe Buddha, iar în discursurile sale nu exist] o analiz] explicit] a relației dintre faptele reale și valori. Cu toate acestea, Buddha a susținut ideea conform c]reia obiectivitatea relativ] a afirmațiilor morale este crucial] pentru sistemul s]u etic, spre deosebire de viziunea adepților scepticismului și ai relativismului din acea vreme. Etică budist] prezint] o larg] deschidere spre naturalism și se poate spune c] anumite tipuri de certitudini servesc drept suport afirmațiilor morale. Astfel, în etică
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și tradiția unei activit]ți intelectuale care va conduce la moștenirea cosmopolit] a unei civilizații islamice în dezvoltare. C]rturarii evrei și creștini, care intraser] deja în contact cu respectivele moșteniri în diferite m]suri, au jucat un rol mediator crucial că „traduc]tori”, având în vedere faptul c] ei erau conștienți de faptul c] dispoziția moral] a musulmanilor, la fel ca și a lor, era conturat] de concepții monoteiste comune, bazate pe porunca divin] și pe revelație. Termenul adab a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
moral și posibilit]ții judec]ții morale a început în deceniul trei al secolului XX și a durat câteva decade (vezi capitolul 38, „Subiectivismul”). Spre deosebire de dezbaterile anterioare asupra moralei, aceast] controvers] a p]rut s] nu ia în seam] aspectul crucial al principiilor sau al valorilor care ar trebui susținute. S-a spus adesea c] acestea sunt chestiuni metaetice și c] filosofii nu ar putea sau nu ar trebui s] se preocupe de probleme morale reale și de principii specifice. Întreaga
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
aristotelic extins și asimilat cu succes, potrivit c]ruia virtutea este analizat] în termenii unei complexit]ți; în acest sens, binele reprezint] în esenț] unitatea organic] a unui întreg complex. Acest principiu universal acceptat p]trunde în sfera esteticii. Problemă crucial] care se ridic] este dac] o asemenea concepție se preteaz] abord]rii noastre în domeniul doctrinei etice, cu alte cuvinte dac] ea poate constitui r]spunsul la necesitatea unei teorii a binelui care s] stea la baza sistemului nostru etic
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dar sfârșitul s]u a marcat începutul unei noi ere a acestor drepturi. Ulterior perioadei de prosperitate din secolul al XVII-lea, cănd ideea drepturilor a fost expus] de scriitori precum Grotius, Pufendorf și Locke, drepturile au avut un rol crucial în revoluțiile de la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Ins], în secolul al XIX-lea și la începutul secolului XX, apelul la drepturi a fost eclipsat de mișc]ri precum utilitarismul și marxismul care nu puteau, sau nu voiau, s] le
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
probleme filosofice serioase în orice aplicare sistematic] a distincției intenție/previziune, iar literatura de specialitate este plin] de critici și respingeri ale argumentului. Nancy Davis discut] o parte a acestei literaturi în contextul eticii deontologice (caz în care distincția devine crucial]) în capitolul 17, „Deontologia contemporan]”. Presupunând c] dificult]țile pot fi dep]site, apare urm]toarea întrebare: este aceast] diferenț] dintre rezultatele direct intenționate și consecințele prev]zute relevant] din punct de vedere moral? Conteaz], din punct de vedere moral
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c] morală cere s] fie luate în calcul (sau chiar promovate) și interesele celorlalți. Dar cum putem înv]ta s] facem acest lucru? Și cum devenim motivați s] facem acest lucru? Nu putem dezvolta nici cunoașterea moral] și nici empatia crucial] pentru o moral] imparțial] dac] nu cultiv]m relații personale. O persoan] neglijat] de p]rinți în copil]rie, care nu a stabilit niciodat] relații apropiate cu alți oameni, nu va ști cum s] promoveze interesele fie ale apropiaților, fie
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
categorie cu rasismul și sexismul. Pe m]sur] ce eliberarea animalelor a crescut în popularitate, discriminarea bazat] pe specie a devenit sinonim] cu bigotismul. Aceasta este o simplificare periculoas]. Discriminarea nu este întotdeauna nedreapt]; de fapt, în unele cazuri, este crucial]. Dup] cum sublinia Mary Midgley (1983, p. 98),...nu este niciodat] adev]rât c] trebuie s] cunoști mai întâi rasă cuiva pentru a ști cum s] tratezi aceea persoan]... Dar în cazul animalelor, s] cunoști specia c]ruia îi aparține
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
raționamentele lui Singer, conținu] s] m]nânce carne. Deși mulți au susținut c] a acționa rațional prespune a acționa moral, rațiunea este doar un element în procesul de luare a deciziilor. Sentimentele, desi adesea renegate, joac], de asemenea, un rol crucial. Sentimentele de indignare sau revolt], de simpatie sau compasiune sunt importante în dezvoltarea sensibilit]ților morale. Dup] cum ar]ta Mary Midgley: „Scrupulele reale și, eventual, principiile morale se dezvolt] din acest material brut. Ele nu ar exista f]r
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în cump]n], „cei implicați... își vor aminti irelevanta presupuselor considerații morale aduse în discuție... discuțiile despre moral] nu se refer] la problem]” (Acheson, 1971, p. 13). Acesta pare s] fie adev]rul propriei contribuții a lui Acheson la dezbaterile cruciale, dar punctul lui de vedere nu și-a atins țintă și alte argumente aduse președintelui au avut o tent] moral], ca acela al lui Robert Kennedy care a susținut c] atacul aerian asupra bazelor rachetelor din Cuba, o soluție favorizat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
percepții pot fi de ajuns pentru a determina o acțiune. Întrucât tradiția noncognitivist] a ajuns în acest punct datorit] perspectivei lui Hume nu ne putem aștepta s] existe un consens larg asupra problemei. Urm]toarea discuție se refer] la aplicarea crucial] a perspectivei lui Hume. Nici un grup de percepții nu este suficient pentru a ne motiva el singur (a determina o acțiune). Dar dac] ad]ug]m grupului de percepții o atitudine moral], avem un alt grup care ne poate motiva
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dimensiuni”). Problemă argumentului funcțional este aceea c] aceste credințe morale nu sunt justificate doar pe motiv c] ele sunt necesare pentru existența unei societ]ți în forma ei actual]. Chiar dac] instituțiile și practicile unei societ]ți depind în mod crucial de acceptarea anumitor credințe, justificarea acestora depinde de acceptabilitatea moral] a instituțiilor și practicilor. A ar]ta, de exemplu, c] sunt necesare anumite credințe pentru a menține o societate fascist] nu înseamn] a le justifica. Chiar dac] aceste argumente în favoarea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
adevărat este faptul că buna dispoziție favorizează digestia, În vreme ce gândurile stresante o obstrucționează, iar gândurile furioase transformă lucrurile hrănitoare În otravă. Multă lume ignoră acest lucru, Însă În sistemul chinez de Îngrijire naturală a sănătății el este considerat un factor crucial al igienei alimentare. De exemplu, dr. Sun Shimiao Își avertizează clar pacienții să nu mănânce când sunt stresați și necăjiți. Prin urmare, trebuie să avem grijă să ne așezăm la masă Într-o dispoziție veselă. Dacă suntem necăjiți sau furioși
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
cheltuiască esența În acest fel, adică rămân celibatari, nu fac să apară noi vieți, ceea ce este echivalent cu a ucide noile vieți. Dimpotrivă, ei Își păstrează În permanență esența și o transformă În qi, o substanță superioră. Aceasta este diferența crucială dintre muritori și nemuritori. Într-adevăr, qigong ne poate ajuta În multe feluri să ne contopim cu dao. În primul rând, qigong ajută la purificarea și Înălțarea minții, realizând pregătirea mentală pentru contopirea cu dao. În al doilea rând, Îmbunătățește
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
antreprenoriatul (a-i stimula să demareze propria afacere), adaptabilitatea (a dezvolta noi și flexibile modalități de a lucra), oportunități egale între bărbați și femei (acces egal la angajare, tratament egal la locul de muncă). Șomajul este o problemă urgentă și crucială, înregistrând proporții diferite în țări diferite, media vest-europeană fiind de 13,5%. Acest fenomen nu poate fi cuprins într-o definiție unitară, principala caracteristică fiind lipsa locului de muncă din varii motive (restructurări, nivel scăzut de pregătire, refugiați, incapacitate de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Rațiunile ce determină o persoană să se implice sau nu în programe de formare și dezvoltare personală sau profesională au la bază un complex de factori interni și externi, în care aspectele culturale, atitudinale, dispoziționale sau psihologice joacă un rol crucial. 3.3. Caracteristici bio-psiho-comportamentale ale vârstelor adultetc "3.3. Caracteristici bio‑psiho‑comportamentale ale vârstelor adulte" Anca Munteanu 3.3.1. Considerații generaletc "3.3.1. Considerații generale" În secolul XX, timp de mai multe decenii, studiul ontogenezei umane s-
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Important de reținut este că maturitatea se obține, conform opticii sale, printr-o suită de structurări și restructurări. Cât privește tinerețea, aceasta se extinde între 22 și 30 de ani, individualizându-se prin mai multe trăsături, dintre care câteva devin cruciale: dorința de a evada din „marsupiul” parental și de a-și dobândi independența, nevoia de a-și transforma visul în realitate, de a-și întemeia o familie, de a găsi un mentor care să-i îndrume pașii. La rândul său
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
iluzii, îndrăgostirea cedează locul iubirii. În continuare,longevitatea întru autenticitate a unui cuplu este alimentată de capacitatea partenerilor de a reinventa mereu relația și de a nu depune armele în fața inexorabilelor platitudini și uzuri. Debutul parentalității este un alt eveniment crucial, ce definește, adeseori, vârsta tinereții, generând multiple consecințe atât asupra cuplului, cât și a fiecărui partener. Ne plasăm în descendența ideativă propusă de Mucchielli (1974), care vorbește despre existența unui număr de patru faze în evoluția cuplului marital: cea a
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
aplicare a atribuțiilor manageriale la domeniul specific al resurselor umane” (Iosifescu, 2001) sau ca „acea activitate organizațională care permite folosirea cea mai eficientă a oamenilor (angajaților) pentru a atinge scopurile organizaționale și individuale” (Whetten et al., 1999), are un rol crucial în funcționarea și dezvoltarea unei organizații, deoarece: - deciziile adoptate în acest domeniu au variate efecte manifeste și/sau latente atât asupra organizației, cât și a resurselor umane, fie ele indivizi și/sau grupuri; - orice dezechilibru în acest domeniu poate genera
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
lor profesională devine dificil sau aproape imposibil de realizat, întrucât este foarte greu să „descifrezi” care le sunt abilitățile și competențele-cheie și, mai ales, care sunt acelea ce ar trebui dezvoltate, pentru că, fără îndoială, activitatea lor este de o importanță crucială pentru instituțiile de educație a adulților, de aceasta depinzând destul de multe lucruri (de exemplu, succesul sau insuccesul pe piața formării, al unui curs sau al unui pachet de cursuri). Astfel că, pentru a putea îmbunătăți activitatea de pregătire profesională continuă
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]