2,277 matches
-
sugerea sângelui cu gura sau printr-o altă metodă indirectă (aspirarea orală, în ) de către mohel, specialistul în circumcizii, imediat după tăierea prepuțului, probabil, pentru a exprima o picătură de sânge, deoarece datorită vascularizării prepuțiale sărace lipsa acestei picături ar contraveni datinei. Aspirarea orală când se face cu gura, e considerată de către anumite organisme medicale a fi cauza potențială de infecții virale, care la rândul lor pot produce leziuni cerebrale sau moartea pruncului, așa cum s-a raportat că s-a întâmplat la
Circumcizie () [Corola-website/Science/308674_a_310003]
-
consideră azi că circumcizia este o intervenție dureroasă și recomandă folosirea anesteziei, anumite autorități religioase tradiționaliste refuzând însă să adopte noile recomandări. Un puternic și persuasiv lobby anti-circumcizii acționează pe lângă ONU . Ca un act de superioritate și paternalism restrictiv față de "datinile primitive ale unor minorități", autoritățile din anumite țări interzic acest "act de mutilare", sau impun transformarea lui într-o laboriasă intervenție medicală. Aceste obstrucții au un substrat religios, politic, sau politico-economic (folosirea costisitoare și neîncadrată în programele de asigurare medicală
Circumcizie () [Corola-website/Science/308674_a_310003]
-
biserică și unde a slujit mulți ani ca preot. A fost înmormântat într-o criptă săpată în pronaosul bisericii, alături de soția sa. În mai 2006, după împlinirea șapte ani de la moartea sa, trupul arhimandritului Ilarion Argatu a fost dezgropat după datină și s-a descoperit că este aproape intact, deși sicriul putrezise în totalitate. Deși se dorea ca osemintele să rămână în biserică timp de 40 de zile și apoi să fie îngropate în curtea lăcașului, credincioșii au construit un baldachin
Biserica Sfinților Părinți din Boroaia () [Corola-website/Science/308711_a_310040]
-
armenii s-au acomodat vieții autohtone familiarizîndu-se, în timp, cu obiceiurile localnicilor, însă ei și-au păstrat, totodată, propriile tradiții aduse de pe meleagurile de baștină și pe care, parțial, le-au împrumutat noilor lor concetățeni. Sunt, pe de o parte, datini folclorice, apoi credințe religioase în special de Crăciun și de Paște, dar și unele specific armenești, iar pe de altă parte, obiceiuri laice, legate în principal de practicarea comerțului și a meșteșugurilor, precum și de conviețuirea socială. Nu a existat o
Tradiții armenești () [Corola-website/Science/308224_a_309553]
-
practicată în februarie, de ziua Întîmpinării Domnului și preluat de asemenea din epoca păgînă, cu semnificație de purificare. Armenii țin aceleași sărbători religioase principale ca și românii ortodocși. Excepție face Crăciunul, care este serbat de armeni la 6 ianuarie, după datina bisericilor creștine primitive. Biserica Armeană a rămas consecventă sărbătoririi Nașterii lui Isus așa cum ea se făcea în mod unanim pînă în sec. IV, cînd aceasta a fost transferată convențional la 25 decembrie. Paștele este serbat de armeni în aceeași zi
Tradiții armenești () [Corola-website/Science/308224_a_309553]
-
membrii "frăției" respective să-i felicite de Paște pe conaționalii lor, trecînd din casă în casă și cîntînd Tatăl nostru și Hristos a înviat. Deși trecuseră la catolicism pe la sfîrșitul sec. XVII, armenii din Transilvania continuau, totuși, să-și păstreze vechile datini cu care veniseră ca ortodocși: sărbătorile religioase, cîntecele liturgice, zilele de post, odăjdiile bisericești etc. Abia la 26 martie 1763 au hotărît, în cadrul unei adunări generale, să adopte ritualul catolic cu toate particularitățile lui formale. Biserica Armeană a preluat din
Tradiții armenești () [Corola-website/Science/308224_a_309553]
-
au hotărît, în cadrul unei adunări generale, să adopte ritualul catolic cu toate particularitățile lui formale. Biserica Armeană a preluat din perioada păgînă obiceiul așa-numitului madagh, practicat la anumite sărbători, adică împărțirea unei pomeni prin jertfirea de vite sau ovine. Datina a fost menținută de clerici, cărora le reveneau pielea și grăsimea. Comunitatea armeană din România a continuat și ea această tradiție, în particular cu ocazia principalelor patronime din calendarul sfinților. În prezent, obiceiul este păstrat de Sfînta Maria la mănăstirea
Tradiții armenești () [Corola-website/Science/308224_a_309553]
-
prezent, obiceiul este păstrat de Sfînta Maria la mănăstirea Hagigadar din Suceava, de Sfîntul Iacob (Hagop) la biserica Adormirea Maicii Domnului din Botoșani și de ziua întemeierii bisericii din Constanța, în luna octombrie, în rest fiind practicat accidental. Pe lîngă datinile și obiceiurile din patria de obîrșie, armenii imigrați în România au adus cu ei folclorul neamului lor. Cele mai uzitate și, de asemenea, cel mai bine păstrate mostre de folclor sunt cîntecele populare, interpretate fie ocazional la unele evenimente și
Tradiții armenești () [Corola-website/Science/308224_a_309553]
-
pentru uzul tinerimii române” (1885, ed. a 2-a în 1907), ˝Trandafiri și Viorele˝ (1886, ed. a 4-a în 1912), „Chiuituri de care strigă flăcăii la joc, Opșaguri, cât pilite, cât cioplite și la lume împarțite” (1887), „Starostele sau datinile de la nunțile românilor ardeleni” (1890), „Povești din popor” (1895, editat sub auspiciile ASTREI și premiat de Asociație), „Bocete” (1897), „Românul în sat și la oaste, apreciat din cântecele lui poporale” și „Pântea Viteazul: tradițiuni, legende și schițe istorice” (1898), „Zidirea
Ion Pop-Reteganul () [Corola-website/Science/307655_a_308984]
-
părere că tricolorul nu fusese imitat după modelul francez, ci reprezenta o veche tradiție românească, ipoteză sprijinită de o notă a ministerului de externe revoluționar către Emin Pașa: „colorile eșarfului ce purtăm noi diriguitorii, precum și toți impegații, nu sunt de datină modernă. Noi le-am avut încă de mai înainte pe steagurile noastre. La primirea dar a cocardei și a eșarfelor tricolore nu am urmat duhul de imitație sau de modă”. După înfrângerea revoluției, se revine la vechile steaguri, iar revoluționarii
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
Termenul popor (în limba greacă: "demos") este folosit pentru un grup de oameni cu anumite trăsături comune (în primul rând limba și datini) care trăiesc împreună pe un areal geografic. Acest termen este confundat uneori cu un termen mai restrâns apărut ulterior - națiunea. Din acest termen provin o serie de expresii că: Termenul de popor a fost folosit și în propagandă naționalistă, rasistă
Popor () [Corola-website/Science/306937_a_308266]
-
Româna. Repertoriul adus de solist a îmbogățit tezaurul de cântec dobrogean cu piese deosebit de frumoase. A colaborat cu numeroase ansambluri artistice din țară: BALADELE DELTEI din Tulcea, CHINDIA din Târgoviște, Plaiuri Dobrogene din Constanța, Cununa Carpaților din București, Mugurelul - București, Datina - Botoșani susținând concerte pe cele mai mari scene ale țării: Sala Palatului din București, Sala Radiodifuziunii Române, Sala Polivalentă, sala Casei de Cultură MAI, Sala Sporturilor Brașov, Teatrul de Vara 23 August București, Arenele Romane, Casa de Cultură Tulcea. În
Constantin Badea () [Corola-website/Science/307416_a_308745]
-
întâlnim moschei cu influențe arhitecturale europene. Moscheea este locul unde musulmanii socializează conform tradiției islamice. Cea mai importantă perioadă a anului in tradiția islamică este Ramadan-ul, când musulmanii merg foarte des la moschee pentru a se ruga și a îndeplini datinile. Conform tradiției, musulmanii nu au acces în moschee decât după ce se spală și își lasă încălțămintea la intrare. Conform Coranului femeile se pot ruga acasă, dar și la moschee. Rugăciunile se țin în sala de rugăciuni a moschei unde există
Moschee () [Corola-website/Science/302315_a_303644]
-
familiei se va ocupa de prepararea mâncărurilor și aducerea acestora la moschee. Pentru a îndeplini a treia regulă din Cei Cinci stâlpi ai Islamului, musulmani practică zakat, obicei dupa care cei înstăriți oferă produse alimentare și alte daruri săracilor. Această datină filantropică este practicată mai des în timpul sărbătorii "Aid al-Fitr". Spre sfârștul secolului al XX-lea numărul moscheilor în lume a crescut datorită implicării instituțiilor statelor în construirea acestora paralel cu avâatul miscarilor fundamentaliste sau cu scopul înrolarii ideologiei prestigioase a
Moschee () [Corola-website/Science/302315_a_303644]
-
însărcinați a celebra prin cântări și jocuri aniversarea glorioasă a Salaminei. Frumusețea-i contribuise, pe lângă talentele sale, în a dobândi această cinste. N-avea însă o voce sonoră, de aceea a si fost scutit mai pe urma a se supune datinei, care cerea ca poetul dramatic să joace în propriile piese. A apărut numai o dată pe scenă, în rolul lui Tamiris orbul. Sofocle a manifestat din tinerețe o puternică pasiune pentru literatură, căutând cu nesaț în operele homerice, în tragediile lui
Sofocle () [Corola-website/Science/302495_a_303824]
-
publice, un muzeu, o casă de cultură și alte 5 instituții culturale. Cele mai importante evenimente culturale din orașul Falesti sunt: Festivalul etniilor, Festivalul-concurs al dansului popular „La vatra horelor”, ambele au loc în luna septembrie, și festivalul obiceiurilor și datinilor de iarnă. Locurile importante ale orașului, care pot fi vizitate ar fi Muzeul de studiere a ținutului natal, care dispune de peste 4000 exponate etnografice și anticariate bisericești. Muzeul, inaugurat în 1979, are la bază 13 sculpturi ale lui Lazăr Dubinovschi
Fălești () [Corola-website/Science/302750_a_304079]
-
Nuvele și schițe", primită bine de critica literară. În 1930 publică, în foileton, în ziarul "Dimineața", primul său roman, "Sfântul Părere", apărut în același an și la Editura Cartea românească. În 1932 tipărește, la invitația lui Nicolae Iorga, în cadrul Editurii "Datina românească" din Vălenii de Munte, prima sa piesă, "Ioana d'Arc", înscrisă mai târziu în repertoriul Naționalului clujean. În anul 1936 apare, în Editura "Vremea", romanul " Invitația la vals", care înregistrează, de-a lungul timpului, 35 de ediții, obținând un
Mihail Drumeș () [Corola-website/Science/298982_a_300311]
-
de decizia lui Nicolae Ceaușescu, din aprilie 1971, ca de atunci înainte toate producțiile culturale să aibă filon folcloric. Împreună cu basistul și compozitorul Josef Kappl, Nicu Covaci a prelucrat o serie de teme populare, dorind să înglobeze în viitorul spectacol datini de nuntă și de înmormântare, datini de peste an. Dar anumite teme, considerate "tabu" în acele vremuri din România comunistă au dus la cenzurarea materialului, astfel încât dintr-un dublu LP s-a ajuns la unul simplu. Au fost scoase piese precum
Cei ce ne-au dat nume () [Corola-website/Science/304637_a_305966]
-
aprilie 1971, ca de atunci înainte toate producțiile culturale să aibă filon folcloric. Împreună cu basistul și compozitorul Josef Kappl, Nicu Covaci a prelucrat o serie de teme populare, dorind să înglobeze în viitorul spectacol datini de nuntă și de înmormântare, datini de peste an. Dar anumite teme, considerate "tabu" în acele vremuri din România comunistă au dus la cenzurarea materialului, astfel încât dintr-un dublu LP s-a ajuns la unul simplu. Au fost scoase piese precum „Vișina”, „”, „Cocoșii Negri” (un scurt fragment
Cei ce ne-au dat nume () [Corola-website/Science/304637_a_305966]
-
este remarcat de Titu Maiorescu. Acest lucru îi permite să-și publice rapid câteva din poeziile și nuvelele sale, în revista Convorbiri literare. În special nuvela sa "În lume" atrage recunoașterea calităților sale de nuvelist. În scrierile sale Bănățeanu descrie datinile și năravurile lugojenilor, într-un grai bănățean mult mai literar și mai rafinat. A mai tradus din Ibsen și Bjørnson. La scurt timp de la debutul literar, se îmbolnăvește și este nevoit să se întoarcă acasă, în primăvara lui 1893. Vara
Ion Popovici-Bănățeanu () [Corola-website/Science/303553_a_304882]
-
pravoslavnică rusă cantonată într-o serie de canoane și tradiții întâmpină greutăți de penetrare în conștiințele unor tineri, care consideră cultele occidentale și chiar sectele mai potrivite cu existențialismul zbuciumat de astăzi. În mediul rural încă se păstrează atmosfera vechilor datini; mii de lăcașe de cult au fost refăcute, alături de edificii noi, prin contribuția comunității. Încercările de modernizare în acest domeniu trebuie să înceapă cu adoptarea stilului nou în fixarea calendarului religios, așa cum au procedat celelalte biserici ortodoxe încă din primele
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
chiar Biserica Ortodoxă Română făcând presiuni pentru înhumarea sa conform tradiției ortodoxe. Controversele cu privire la dorința de a fi inmormântat sau incinerat continuă deoarece, Sergiu Nicolaescu cerea în testamentul său legalizat în 2008 la notărița Mircia Elena: „să mă înmormânteze după datinile creștinești." Conform declarației de avere din 2008, Sergiu Nicolaescu poseda la acel moment două terenuri, trei apartamente și un cont de bancă la Deutsche Bank din Berlin, unde era depusă suma de €103.000. Dana Nicolaescu, soția de la data decesului
Sergiu Nicolaescu () [Corola-website/Science/303894_a_305223]
-
în zone mai mici, delimitate de un grad mai mare de particularitate în privința producțiilor folclorice. Folclorul în aceste zone ajunge să fie divizat chiar și în funcție de sate sau comune. Acest sistem de diviziuni, aparent exagerat, evidențiază multitudinea de obiceiuri, tradiții, datini, care, însumate, relevă identitatea românilor, existența lor străveche. Începe după ,1990 să lucreaze la editarea unui nou album, de data aceasta pe casetă audio.
Ion Macovei (cântăreț) () [Corola-website/Science/304427_a_305756]
-
lucru îl dovedește semiluna așezată la baza crucilor crucilor de pe acoperișul bisericii, așa cum se obișnuia în timpul stăpânirii turcești care silea pe creștini să treacă la islam. Pavăza de apărare pentru a nu fi deznaționalizați a fost credința creștin ortodoxă și datina străbună, păstrată nealterată în sfintele locașuri și în sufletele strămoșilor noștri. La umbra bisericuței și cu sprijinul cucernicilor preoți a luat ființă Liceul de băieți nr.1, aflat lângă ea. Bisericuța se păstrează în starea de la început; a fost acoperită
Biserica de lemn din Dorohoi () [Corola-website/Science/312267_a_313596]
-
o lovitură de topor. Mihail Sadoveanu nu precizează anul în care se petrece acțiunea, ci doar zilele și lunile calendaristice, vrând să sugereze că timpul acțiunii este un timp mitic, valabil pentru orice epocă în care se respectă credințele și datinile străvechi. Există totuși unele repere temporale care încadrează acțiunea în anii '20 ai secolului al XX-lea. Reperul cel mai precis este mențiunea făcută în roman la introducerea în uzul bisericesc a calendarului gregorian, hotărâre adoptată de Biserica Ortodoxă Română
Baltagul (roman) () [Corola-website/Science/311765_a_313094]