KorAP: Find »[drukola/base=datină & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...85 86 87 ...92 >

2,290 matches

Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828

dicționar folocloric, Spicuiri folclorice și etnografice, comparate, Ediție îngrijită, note și preffață de Valeriu Rusu, Editura Minerva, București, 1979, p. 58. 135 Ibidem, p. 59. 136 Ovidiu Bârlea, Mică enciclopedie a poveștilor românești, Ed. cit., p. 8. 137 Elena Niculiță-Voronca, Datinile și credințele poporului român, Adunate și așezate în ordine mitologică, vol. II, Ediție îngrijită și introducere de Iordan Datcu, Editura Saeculum, București, 1998, p.291. 138 Cf. Romulus Vulcănescu, Mitologie română, Editura Academiei RSR, București, 1985, Hidromitologia, pp. 475-481. 139

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
Editura Amarcord, Timișoara, 1994, p. 132. 143 Jean Chevalier, Alain Gheerbrant, Dicționar de simboluri, Ed. cit., vol. III, p. 42. 144 Romulus Vulcănescu, Mitologie Română, Ed. cit., p. 439. 145 Ibidem, p. 440. 146 Ibidem, p. 442. 147 Elena Niculiță-Voronca, Datinile și credințele poporului roman, Adunate și așezate în ordine mitologică, vol. I, Ediție îngrijită și introducere de Iordan Datcu, Editura Saeculum, București, 1998, p. 117. 148 Ibidem, p. 117. 149 Jean Chevalier, Alain Gheerbrant, Dicționar de simboluri, Ed. cit., vol

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
pp. 190-191. 159 Jean Chevalier, Alain Gheerbrant, Dicționar de simboluri, Ed. cit., vol. I, p. 72. 160 Ibidem, p. 73. 161 Ivan Evseev, Dicționar de simboluri și arhetipuri culturale, Ed. cit., p. 12. 162 Ibidem, pp. 297-298. 163 Adrian Fochi, Datini și eresuri populare de la sfârșitul secolului al XIX-lea, Răspunsurile la chestionarele lui Nicolae Densusianu, Editura Minerva, București, 1976, v. Vântoasele, p. 362. 164 Elena Niculiță-Voronca, Op. cit., I, p. 288. 165 Ibidem, pp. 438-439. 166 Ibidem, I, pp. 288-289. 167

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
traducere de Lucia Ruxandra Munteanu, prefață de Romul Munteanu, Editura Univers, București, 1997. 184 Gaston Bachelard, Apa și visele, Eseu despre imaginația materiei, Editura Univers, București, 1995, p. 39. 185 Ibidem, p. 73. 186 Ibidem, p. 19. 187 Adrian Fochi, Datini și eresuri populare, Ed. cit., p. 77. 188 Elena Niculiță-Voronca, Op. cit, I, p. 108. 189 Ibidem, p. 109. 190 Ibidem, p. 110. 191 Ibidem, pp. 110-111. 192 Ibidem, p. 111. 193 Adrian Fochi, Datini și eresuri populare, Ed. cit

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
p. 19. 187 Adrian Fochi, Datini și eresuri populare, Ed. cit., p. 77. 188 Elena Niculiță-Voronca, Op. cit, I, p. 108. 189 Ibidem, p. 109. 190 Ibidem, p. 110. 191 Ibidem, pp. 110-111. 192 Ibidem, p. 111. 193 Adrian Fochi, Datini și eresuri populare, Ed. cit., p. 79. 194 Ibidem, p. 73. 195 Elena Niculiță-Voronca, Datinile și credințele poporului român, Adunate și așezate în ordine mitologică, vol. II, Ediție îngrijită și introducere de Iordan Datcu, Editura Saeculum, București, 1998, p. 203

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
Niculiță-Voronca, Op. cit, I, p. 108. 189 Ibidem, p. 109. 190 Ibidem, p. 110. 191 Ibidem, pp. 110-111. 192 Ibidem, p. 111. 193 Adrian Fochi, Datini și eresuri populare, Ed. cit., p. 79. 194 Ibidem, p. 73. 195 Elena Niculiță-Voronca, Datinile și credințele poporului român, Adunate și așezate în ordine mitologică, vol. II, Ediție îngrijită și introducere de Iordan Datcu, Editura Saeculum, București, 1998, p. 203. 196 Mircea Eliade, Imagini și simboluri, Eseu despre simbolismul magico-religios, Prefață de Georges Dumézil, Traducere

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
435. 409 Simion Florea Marian, Sărbătorile la români, II, Ed. cit., pp. 14-15. 410 Ibidem, p. 15. 411 Ibidem, p. 18. 412 Ibidem, p. 194. 413 Ibidem, p. 303. 414 Ibidem, p. 127. 415 Ibidem, pp. 130-131. 416 Adrian Fochi, Datini și eresuri populare de la sfârșitul secolului al XIX-lea, Ed. cit., pp. 72-73. 417 Tudor Pamfile, Sărbătorile la români, Ed. cit., p. 310. 418 Adrian Fochi, Op. cit., p. 73. 419 Simion Florea Marian, Sărbătorile la români, I, Ed. cit., p.

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
p. 81. 187 Vasile V. Filip, Universul colindei românești, În perspectiva unor structuri de mentalitate arhaică, București, Editura Saeculum, 1999, p. 71. 188 S. Fl. Marian, Nașterea la români, Ed. cit., p. 102. 189 Ibidem, pp. 102-103. 190 Elena Niculiță-Voronca, Datinile și credințele poporului român, Adunate și așezate în ordine mitologică, Ediție îngrijită și introducere de Iordan Datcu, Editura Saeculum I. O., București, 1998, vol. II, p. 327. 191 Inf. Țaran Viorica, sat. Colacu, Com. Fundu Moldovei, Jud. Suceava, 2008, 70

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
Editura Fundației Culturale Române, 1997, pp. 7-9. 48 Ibidem, pp. 35-36. 49 v. Ion Ghinoiu, Vârstele timpului, Ed. cit., pp. 103-118. 50 Jean Chevalier, Alain Gheerbrant, Op. cit., vol. I, p. 240. 51 Ernest Bernea, Op. cit., p. 196. 52 Ion Drăgușanu, Datina. Biblia românilor, Grupul editorial "Ion Grămadă", Suceava, 2005, pp. 93-94. 53 v. Sim. Fl. Marian, Sărbătorile la români, I, Ed. cit., pp. 73-74. 54 Tache Papahagi, Mic dicționar folcloric, Ed. cit., pp. 303-306. 55 Ernest Bernea, Op. cit., pp. 178-179. 56

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
178-179. 56 Ion Filipciuc, "Miorița" și alte semne poetice, Editura Biblioteca "Miorița" Câmpulung Bucovina, 2002, p.221. 57 Inf. Țaran Viorica, sat. Colacu, Com. Fundu Moldovei, jud. Suceava, 70 de ani. 58 Ernest Bernea, Op. cit., pp. 181-182. 59 Elena Niculiță-Voronca, Datinile și credințele poporului român, Adunate și așezate în ordine mitologică, vol. I, II, Ediție îngrijită și introducere de Iordan Datcu, Editura Saeculum, București, 1998, v. vol. I, p. 34. 60 Tudor Pamfile, Mitologie românească, Ediție îngrijită, cu studiu introductiv și

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
67 Ibidem, p. 163. 68 Tache Papahagi, Mic dicționar folcloric, Spicuiri folclorice și etnografice comparate, Ediție îngrijită, note și prefață de Valeriu Rusu, București, Editura Minerva, 1979, p. 497. 69 Ibidem, p. 498. 70 Ibidem, p. 499. 71 Adrian Fochi, Datini și eresuri populare de la sfârșitul sec. al XIX-lea, Ed. cit., pp. 362-371. 72 Ovidiu Bârlea, Mică enciclopedie a poveștilor românești, Ed. cit., pp. 452-453. 73 Simion Florea Marian, Sărbătorile la români, I, Ed. cit., p. 79. 74 Ernest Bernea

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457

trebuie gestionate. Accepțiunea socială accentuează faptul că gesturile au un rol important în interacțiunile umane, fiind codificate și decodificate social. Pentru a surprinde spectacularitatea gestualității, cele mai indicate împrejurări sunt acelea care reunesc actorii sociali, de la aniversări onomastice, sărbători cu datini și tradiții, până la aglomerațiile din magazine, piețe, mijloace de transport în comun și alte locuri publice. În aceste interacțiuni dintre oameni, corpul devine simbolul relațiilor sociale, controlul gesturilor fiind mai mult sau mai puțin cenzurat, în funcție de tipul reuniunii, presiunea grupului

by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642

etnic, care sînt Învățate de tineri ca o deprindere de viață și care, apoi, sînr respectate ca o normă de bun-simț. SÎnt și astăzi, mai ales În mediul rural sau ținuturi geografice izolate, comunități care se conduc mai mult după datinile/tradițiile consacrate de strămoșii lor, decît după legile oficiale/statale. Pentru aceste comunități, datinile au o valoare „tabu”, ele constituind un cod moral care Întărește coeziunea grupului, iar atunci cînd practicarea acestor datini este obstrucționată abuziv din exterior, comunitățile respective

[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
sînr respectate ca o normă de bun-simț. SÎnt și astăzi, mai ales În mediul rural sau ținuturi geografice izolate, comunități care se conduc mai mult după datinile/tradițiile consacrate de strămoșii lor, decît după legile oficiale/statale. Pentru aceste comunități, datinile au o valoare „tabu”, ele constituind un cod moral care Întărește coeziunea grupului, iar atunci cînd practicarea acestor datini este obstrucționată abuziv din exterior, comunitățile respective se simt lezate, dezorientate, sau chiar În pericol de a-și pierde identitatea culturală

[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
comunități care se conduc mai mult după datinile/tradițiile consacrate de strămoșii lor, decît după legile oficiale/statale. Pentru aceste comunități, datinile au o valoare „tabu”, ele constituind un cod moral care Întărește coeziunea grupului, iar atunci cînd practicarea acestor datini este obstrucționată abuziv din exterior, comunitățile respective se simt lezate, dezorientate, sau chiar În pericol de a-și pierde identitatea culturală. Trebuie observat totuși că tradițiile pot impune și unele obiceiuri anacronice pentru vremurile noastre (ex: interzicerea folosirii unor mijloace

[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640

Inimă de Leu. 4 Al. Zub, Mihail Kogălniceanu, 1817-1891. Bibliografie, Editura Enciclopedică și Editura Militară, București, 1971 1. Cifrele din dreptul intrărilor indică titlurile, nu paginile. 2. Indicele de materii cuprinde un spectru larg de informații: periodice (Curierul de Iași, Datina, Dimineața), informații despre Divanul ad-hoc al Moldovei, despre decorări, medalii, constituția daneză etc. 3. Între prenume și prima cifră nu s-a pus niciun semn de punctuație. 4. În dreptul publicațiilor s-a trecut și locul apariției: Curentul, București; Dacia, Iași

[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
Dimineața), informații despre Divanul ad-hoc al Moldovei, despre decorări, medalii, constituția daneză etc. 3. Între prenume și prima cifră nu s-a pus niciun semn de punctuație. 4. În dreptul publicațiilor s-a trecut și locul apariției: Curentul, București; Dacia, Iași; Datina, T. Severin etc. 5. Atestările autorilor la mai mult de două titluri consecutive au fost notate prin utilizarea liniei de pauză (ar fi trebuit folosită cratima): 642 - 644; 862 - 865; 958 - 982. 5 Horia Nestorescu-Bălcești, Nicolae Bălcescu. Contribuții bibliografice, studiu

[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098

1) întărirea sănătății trupești; 2) îndrumarea muncii către o mai bună producție; 3) înălțarea sufletului în obștia satelor (sau în „despărțământul parohial orășenesc”). Scriind despre cele de mai sus D. Popadopol în lucrarea „Căminul cultural și rostul lui social”, tip. „Datina” T. Severin, 1938, în „Cuvânt înainte” socoteau pe „cei ce au în primul rând răspunderea despre soarta locală a Căminelor Regale, ca și 39 despre rezultatele muncii ce se desfășoară în ele, pe învățătorii și preoții satelor.” Așa se și

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
se tipărea la Bârlad, la Tipografia lui N. Peiu. Direcor al publicației era învățătorul Gheorghe Arteni. Din cuvânt „Către cititori" semnat de Ioan V. Bălan, președintele Societății, aflăm că publicația își propunea să combată diferitele „boli și viții", să popularizeze „datini strămoșești, portul și limba să fie păstrate cu sfințenie", sfătuindu-i pe agricultori „cum să și muncească pământul mai bine”, cum să-și îngrijească vitele, despre foloasele ce le aduc viermii de mătase, albinele, pomii roditori și vița de vie

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
din Iași. Despre volum scriu cuvinte de aleasă prețuire revistele: „Viața nouă",condusă de Simion Mehedinți, „Viața românească", „Sămănătorul", „Neamul românesc" a lui Nicolae Iorga, „Junimea literară" de la Cernăuți, „Ion Creangă" din Bârlad etc. In anul 1913, Al. Vasiliu publică „Datinile tătărușenilor la nunți", iar în 1927, la stăruința lui Gh.T. Kirileanu, I. Bianu și V. Bogrea, Academia Română publică al doilea volum de folclor cules de Al. Vasiliu, intitulat „Povești și legende" în colecția „Din viața poporului român". Tot în 1927

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
Luca Mrejeru, Rădulescu - Codin. Ei și alți colaboratori au reușit ca în cei 12 ani de apariție a revistei să facă din „Ion Creangă” - după numele humuleșteanului - o adevărată școală folclorică, în ea putând fi citite poveș ti și legende, datini și credințe, dar și cunoștințe de botanică, medicină populară (vrăji, farmece, descântece, leacuri), constituind baza creării altor articole și studii de interes. În mod repetat, redacția, referindu‐se la membrii Societății culturale „Ion Creangă” a citat ca donatori și întemeietori

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
o chemare duhovnicească pentru oricine s-a botezat în numele Tatălui și al Fiului și al Sf. Duh, pentru orice creștin ortodox de a apăra cu credință și cu iubire, în orice loc și în orice timp, sfânta noastră biserică strămoșească; „Datini religioase de Anul Nou" era o pledoarie pentru datinile religioase și folclorice de mult încetățenite; „Plugușorul", „Capra", „Jienii", „Te Deumul de mulțumire întru Domnul" de la miezul nopții când în biserică se cântă „veșnica pomenire", se sting luminile în biserică, rămânând

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
Tatălui și al Fiului și al Sf. Duh, pentru orice creștin ortodox de a apăra cu credință și cu iubire, în orice loc și în orice timp, sfânta noastră biserică strămoșească; „Datini religioase de Anul Nou" era o pledoarie pentru datinile religioase și folclorice de mult încetățenite; „Plugușorul", „Capra", „Jienii", „Te Deumul de mulțumire întru Domnul" de la miezul nopții când în biserică se cântă „veșnica pomenire", se sting luminile în biserică, rămânând numai una, la sfânta Masă, ca la Paști, iar

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
Eugen. Redacția și administrația revistei la protopopi atul Bârlad, strada Nicolae Bălcescu nr. 20. Este o continuare a ceea ce a fost Pastorul Tutovei din perioada 1938 - 1943, realizată de Asociația preoților ortodoc și din fostul județ Tutova. Citim din cuprins: Datini și obiceiuri de Sfint ele Paști - de Eugen Stoian, Ouă încondeiate - de Ilie Murărașu, Iertarea o îndatorire prioritară a creștinului, de Marin C onstantin, ABC‐ul micului creștin, de Ioana Săucă; dar și: Când a apărut și Ce urmăriți domnilor

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
Revista, așa cum s-a prezentat și cum își propune să se prezinte din nou publicului cititor, tratează subiecte din universul teologic, capitole și subcapitole din: eclasiologie (doctrina despre biserică), soteriologie (doctrina despre mântuire), eshatologie (doctrina despre sfârșitul lumii), morala creștină, datini și obiceiuri la români, arheologie biblică etc. Așadar, această revistă, pe care ne place s-o intitulăm „Flacăra 396 ortodocsiei” , în țara berladnicilor are nevoie de sprijinul moral și material al tuturor pentru a se putea naște din nou” * Păstorul

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]