5,739 matches
-
Facultății de Teologie de la Universitatea din Cernăuți, continuând cu activitatea din timpul episcopatului său în sudul Basarabiei și într-o perioadă foarte tulbure, și în cele din urmă, cu vasta lui activitate cărturărească. Activitatea de la „Alma Mater Carolina”: bibliotecar, profesor și decan Cunoscuta Universitate din Cernăuți poate fi considerată locul unde Nicolae Cotlarciuc a fost pregătit pentru viața ce urma să o îmbrățișeze ca preot al lui Hristos, locul unde intră Nicoale Cotlarciuc și iese omul pregătit pentru a deveni mitropolitul Nectarie
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
de a munci și a trăi. Galeria bibliologilor români ar fi incompletă fără figura mitropolitului Nectarie Cotlarciuc al Bucovinei, care a reușit să-și impună personalitatea atât ca ierarh al Bisericii, dar chiar și ca bibliotecar. Nectarie Cotlarciuc - profesor și decan În ultimii ani petrecuți printre cărțile Bibliotecii, Nectarie își desfășoară concomitent și activitatea de cadru didactic al universității, la Facultatea de Teologie. Această universitate are un istoric aparte, iar pentru faptul că este locul unde s-a format mitropolitul Nectarie
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
de teologie practică, ilustrată decenii de-arândul cu atât de rară vrednicie de neuitatul Dr. Teodor Tarnavschi”. Și aici, la facultate, ca și în cazul când a fost ales episcop și apoi mitropolit, N. Cotlarciuc reușește o premieră căci este primul decan al Facultății de Teologie din perioada românească, pentru anul de studiu 1920/1921. În această perioadă, prin activitatea profesorilor, decanilor, și bineînțeles prin implicarea lui Cotlarciuc, din funcția de decan, facultatea cunoaște o febrilă activitate didactică și pastoral misionară. Existau
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
ca și în cazul când a fost ales episcop și apoi mitropolit, N. Cotlarciuc reușește o premieră căci este primul decan al Facultății de Teologie din perioada românească, pentru anul de studiu 1920/1921. În această perioadă, prin activitatea profesorilor, decanilor, și bineînțeles prin implicarea lui Cotlarciuc, din funcția de decan, facultatea cunoaște o febrilă activitate didactică și pastoral misionară. Existau patru secții: teologie exegetică, istorică, sistematică și practică. Dintre profesorii colegi pe care i-a avut Nectarie și care au
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
apoi mitropolit, N. Cotlarciuc reușește o premieră căci este primul decan al Facultății de Teologie din perioada românească, pentru anul de studiu 1920/1921. În această perioadă, prin activitatea profesorilor, decanilor, și bineînțeles prin implicarea lui Cotlarciuc, din funcția de decan, facultatea cunoaște o febrilă activitate didactică și pastoral misionară. Existau patru secții: teologie exegetică, istorică, sistematică și practică. Dintre profesorii colegi pe care i-a avut Nectarie și care au contribuit la dezvoltarea acestei facultăți amintim pe Valeriu Șesan (1878
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
renumit care înfrumuseța slujbele de la catedrală. De aici, de la această facultate, profesorul Nectarie Cotlarciuc pleacă pentru a fi înscăunat mai întâi episcop și apoi mitropolit al Bucovinei. Numele lui va apărea încă mult timp în anuarele de la Universitate ca fost decan, alături de Valerian Șesan (decan între 1921 - 1922), Vasile Tarnavschi (între 1922 - 1924), Nicolae Cotos (între 1924 - 1927 și 1935 - 1937), Vasile Loichiță (între 1927 - 1929), Domițian Spânu (între 1929 - 1933), Vasile Ghiorghiu (între 1933 - 1934), Simeon Reli (între 1934 - 1935
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
de la catedrală. De aici, de la această facultate, profesorul Nectarie Cotlarciuc pleacă pentru a fi înscăunat mai întâi episcop și apoi mitropolit al Bucovinei. Numele lui va apărea încă mult timp în anuarele de la Universitate ca fost decan, alături de Valerian Șesan (decan între 1921 - 1922), Vasile Tarnavschi (între 1922 - 1924), Nicolae Cotos (între 1924 - 1927 și 1935 - 1937), Vasile Loichiță (între 1927 - 1929), Domițian Spânu (între 1929 - 1933), Vasile Ghiorghiu (între 1933 - 1934), Simeon Reli (între 1934 - 1935), sau ca profesor onorific
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
descrisă cu lux de amănunte de către aceeași publicație „Cuvântul preoțesc”, ziarul preoților bucovineni 159. Astfel, în deschiderea festivităților, s-a oficiat o „doxologie” la catedrală, urmată de sfințirea steagului societății. Au urmat discursurile mitropolitului și ale părintelui Dr. V. Gheorghiu, decanul Facultății de Teologie după care au plecat toți la Universitate. Aici s-a ținut ședința festivă jubiliară, nu înainte de a se prezenta darurile și omagiile. Printre altele, mitropolitul Nectarie s-a adresat studenților teologi, spunându-le că înaintașii lor, fiind
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
delegație de studenți, în schimbul realizat între Universitatea „Al.I. Cuza” din Iași și Universitatea „Fr. Schiller” din Jena, R.D. Germană. Eram trei studenți: Radu Chișleag, de la Fizică, Elena Izvoreanu de la Chimie și eu de la Biologie, conduși de profesorul Constantin Papafil, decan al Facultății de Chimie. Ulterior ni s-a alăturat și profesorul Paul Borcea, rector al Institutului Pedagogic de la Constanța. Am ajuns la Jena în noiembrie 1961, după începerea construcției Zidului Berlinului, într-o atmosferă de tensiune încordată la nivel internațional
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
să reia în posesie Stațiunea. Nu a fost ușor. Personal m-am ocupat de recuperarea Stațiunii. Am fost ajutat în mod deosebit de domnul prof.dr. Călin Ignat, care era rector al Universității „Al.I. Cuza” și de domnul prof.dr. Constantin Pisică, decan al Facultății de Biologie. Am pornit de la cei care ocupau Stațiunea. Am luat legătura cu directorul de la SERUN, însă nu am reușit nimic. În clădirea mare erau birouri, iar în clădirea administrativă funcționa un dispensar. Am luat legătura cu conducerea
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
am reușit nimic. În clădirea mare erau birouri, iar în clădirea administrativă funcționa un dispensar. Am luat legătura cu conducerea de la IRCM și ne-am asigurat că nu mai au pretenții asupra clădirilor de la Agigea. La fel am procedat cu decanul Facultății de Științele Naturii de la Universitatea „Ovidius” pentru a ne asigura că nu au nevoie de Stațiune și pentru a solicita sprijinul necesar. Decan era domnul prof.dr. Adrian Bavaru, devenit apoi rector, timp de două legislaturi. De la domnia sa am primit
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
am asigurat că nu mai au pretenții asupra clădirilor de la Agigea. La fel am procedat cu decanul Facultății de Științele Naturii de la Universitatea „Ovidius” pentru a ne asigura că nu au nevoie de Stațiune și pentru a solicita sprijinul necesar. Decan era domnul prof.dr. Adrian Bavaru, devenit apoi rector, timp de două legislaturi. De la domnia sa am primit un sprijin substanțial. Am fost delegat de domnul rector Călin Ignat să iau legătura cu regretatul prof.dr. Adrian Rădulescu care era, în același timp
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
nici nu aveam literatura necesară. Mi-a venit în ajutor prietenul meu de la Chișinău, academicianul Ion Dediu, care în perioada respectivă era Ministrul Mediului în Republica Moldova. Cursul a fost apoi preluat de șeful de lucrări Mircea Nicoară, astăzi profesor și decan al Facultății. Din perioada 1971-1979 m-am atașat de problema - Originea și evoluția omului. Am elaborat o prelegere pe care o țineam la cursurile de perfecționare. În timp am aprofundat problemele de antropologie, așa că datele acumulate nu mai puteau intra
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
am reușit să rezolv problemele de care răspundeam și să ajut, pe cât a fost posibil, Facultatea de Biologie. Pentru o scurtă perioadă, în 2000-2001 am devenit șef al Catedrei de Zoologie și Ecologie. În perioada 2001-2003 am fost ales ca decan al Facultății de Biologie. În această calitate pot afirma că am avut unele realizări care pot fi menționate: - Am făcut tot ce a fost posibil să aduc Secția de Biochimie în cadrul Facultății. Cu această ocazie au fost amenajate laboratoare moderne
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
Cu o echipă de excepție am reușit să impunem exigențele CNEAA tuturor facultăților de profil din România. Și, fără modestie, țin să precizez că am fost constanți în menținerea ridicată a ștachetei exigențelor. În calitate de membru al Biroului senatului și de decan al Facultății de Biologie am reușit să acordăm titlul de Doctor Honoris Causa al Universității „Al.I. Cuza” Iași următoarelor personalități ale științei românești: - Acad.dr. Mihai Băcescu, elev al profesorului Ioan Borcea, unul dintre cei mai mari oceanologi români din
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
de Științe Agricole și Silvice, elev al profesorului Constantineanu. - Cercetător pr.I dr. Ștefan Negrea, de la Institutul de Speologie „Emil Racoviță” București, un prestigios cercetător al peștilor din România și din lume și taxonomist și sistematician al Crustaceelor Cladocere. În calitate de decan al Facultății de Biologie am reușit să realizeze o reparație morală pentru unele cadre didactice ale Facultății de Biologie, care până în 1989 nu au reușit să promoveze titlurile de conferențiari sau de profesori, pe care le meritau din plin. Li
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
Insecte parazite în insectele dăunătoare culturilor de legume din Moldova.” Activitatea didactică a domnului prof. Gheorghe Mustață traversează mai multe etape astfel: preparator 1962-1964, șef de laborator 1964-1968, asistent 1968-1971, șef de lucrări 1971-1991, conferențiar 1991-1993, profesor universitar din 1993, decan 2001-2005, cancelar al Senatului Universității 1996-2000 și 2004-2005. Domnia Sa are, de asemenea, o bogată activitate științifică și de cercetare aducându-și aportul la dezvoltarea științei prin contribuția la dezvoltarea unei școli de entomologie privind „Entomofagii și rolul lor în păstrarea
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
și volume de metodică. Puțini dintre noi pot îmbina atât de armonios activitatea didactică cu cea științifică și managerială; profesorul Gh. Mustață se numără printre aceștia. În ultimele două decenii a îndeplinit diferite munci de răspundere, ca șef de Catedră, decan, cancelar general al Universității, redactor șef al Analelor științifice ale Universității noastre (seria Biologie animală), președinte al Comisiei de Științe exacte din cadrul Consiliului Național de Evaluare și Acreditare Academică; pe toate le-a privit cu deosebită responsabilitate, în sprijinul perfecționării
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
sfîrșit de secol XIX, atît în ceea ce privește structura de stat, cît și poziția de pe eșichierul politic european, trebuie să descriem în cîteva rînduri corpul diplomatic acreditat la Roma la acea dată spectatorii neutri sau actorii implicați în jocul alianțelor și cancelariilor. Decan era baronul Pasetti, aflat în fruntea ambasadei Austro-Ungariei, cu sediul la Palatul Chigi, cumpărat mai tîrziu de Mussolini pentru a aduce de la Consulta Ministerul Afacerilor Externe. Ambasadorul și subordonații săi reprezentau fidel rasa funcționarilor monarhiei imperiale și regale: meticuloși, incapabili
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
posturile pe care le-a deținut, era secondat în mod admirabil de soția sa, persoană de o mare distincție și de o inteligență remarcabilă. O oră petrecută în compania lor era un adevărat deliciu". Situația lui Emil Ghika, la Viena, decan al miniștrilor după 14 ani în post, o depășea pe aceea pe care protocolul și uzanțele o atribuiau unui șef de Legație: Împăratul îi conferise ordinul Leopold, apanajul ambasadorilor. Saloanele Legației se deschideau pentru recepții foarte strălucitoare și căutate; dineurile
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
într-un birou al cancelariei imperiale. De aici rezultau obiceiuri ciudate și hotărîri de protocol, trezind de multe ori mînia diplomaților maltratați; în fapt, domnea o neglijență organizată incoerent. Iată un exemplu: conform unei uzanțe stabilite pretutindeni, Nunțiul era considerat decanul corpului diplomatic, dar sub pretextul că Împăratul se intitula Maiestate Apostolică, reprezentantul Italiei uzurpatoare a Romei nu recunoștea decanatul Trimisului Papei, astfel încît fiecare demers al acestuia în numele corpului diplomatic era dublat de acela făcut aparte de către italian, imitat de
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
cabinetului așa încît Aehrenthal, la tribună, pus în discuție, șterse cu buretele afacerea de la Innsbruck și negă că ar fi promis Nunțiului sancțiuni împotriva profesorului incriminat. Votul a fost favorabil guvernului, dar Nunțiul, monseniorul Granito de Belmonte (mort recent ca decan al Sfîntului Colegiu), aflînd cu neplăcere declarațiile cancelarului ofițer, ca o reacție de fost ofițer, își exprimă surprinderea în fața colegilor diplomați: "Nu știu ce mă reține să-i dau două palme!" Ecoul acestei supărări, reflectare a Vaticanului, și acuzația de minciună adusă
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
să joace un rol preponderent. Ambasadorul Nelson Page era un om de litere, autor de romane și de încîntătoare nuvele, prieten personal al președintelui Wilson, ca și fratele său, ambasador la Londra. Barrère, după un sejur de 15 ani, devenise decanul corpului diplomatic în palatul Farnese 127, pe cale să devină proprietate a Franței printr-un vot nemajoritar al Parlamentului italian, fapt ce dovedea creditul ambasadorului pe lîngă conducători. De abia fusesem instalat cînd, imediat după sărbătorile de Crăciun și Revelion, guvernul
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
reprezentată la Roma de domnul Al. Em. Lahovary, care îmi urmase în acest post în 1917, după ce îl ocupase în 1898, cînd sosisem pentru prima dată acolo, și după ce fusese ministru la Paris în timpul marelui război. Diplomat cu capacități recunoscute, decanul carierei noastre, era mai calificat ca oricine pentru a figura la această conferință de la San Remo, pe pămînt italian, și nu vedeam în ce măsură prezența mea alături de el constituia ea intenția surprinzătoare "de a-l onora pe Domnul Nitti". În perioada
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
martor și actor întristat urma să fie, ca ministru al Afacerilor Externe, între 1932-1933). Domnul Titulescu îmi cunoștea dorința de a relua un post în străinătate și de a fi numit din nou la Roma, de unde, domnul Al. Em. Lahovary, decanul carierei noastre, în vărstă de 73 de ani, se pregătea să plece, lăsîndu-mi, în mod cordial, locul liber. Dar pe domnul Brătianu nu-l interesa să mă vadă mulțumit. După ce-și dăduse acordul, tergiversa, ajungînd să preschimbre destinația de pe
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]