27,663 matches
-
o dată mai mult Fromm) - anume un anistorism flagrant (reproș nu o dată adresat teoriei psihanalitice, dar care în cazul principalului reprezentant al revizionismului neofreudian aglutinează conotații suplimentare). Traducerea acestei cărți a lui Fromm stinge în fine o datorie veche de câteva decenii a culturii române. De altfel, problemele dezbătute în Frica de libertate își mențin și azi actualitatea. Mai mult, ele dobândesc contururi noi - aici, acum. Nu trebuie uitat că personalități de primă importanță ale spațiului cultural german - ca Jaspers, cu Conștiința
Vindecarea eului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16998_a_18323]
-
a lui Gheorghe Hagi. Ioan Groșan și-a amintit în ZIUA că Hagi și compania lui au fost singurii care au izbutit să le ofere bucurii concetățenilor lor, pînă la a-i scoate noaptea din case, de fericire, un întreg deceniu. Comentatori din Italia au scris după meci un diagnostic echilibrat, care poate fi rezumat în formula: "cu puțin noroc noi, cu puțin ghinion ei", căci cam acesta a fost și jocul cu Italia. În meciul său personal cu căpitanul naționalei
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16974_a_18299]
-
Irina Coroiu A XVI-a ediție a Festivalului de Teatru de la Piatra Neamț a stat sub semnul revenirii lui Andrei Șerban aici unde, în urmă cu peste trei decenii, a creat spectacole de legendă. Evenimentul a fost atent construit de către directorii Corneliu-Dan Borcia și Victor Scoradeț care anul acesta au centrat focusul asupra "noului continent", lansând întrebarea retorică "America - cea mai bună dintre lumile posibile?" odată cu o suită de
Descoperind AMERICI cu Andrei Șerban by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16988_a_18313]
-
texte, de identificare de moaște. Numai epoca medievală timpurie a adus primele semne, primele trimiteri care au orientat cercetarea întreprinsă pe drumul cel bun. Citim în cartea părintelui Cezar Vasiliu că episcopatul Sf. Niceta de Remesiana (care a durat cinci decenii) s-ar fi încheiat după 13 decembrie 414. Căci și el este amintit într-o scrisoare a Papei Inocențiu I, adresată episcopilor macedoneni. A reface biografii, a indica fapte, studii și activități misionare ale unor sfinți ș toate explicate lapidar
Sfinții neamului românesc. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_220]
-
Un istoric literar lipsit de entuziasm față de literatura română contemporană și exasperat de răspunderea pe care și-a luat-o, de-a o prezenta, trece deci în revistă cam tot ce s-a scris în limba română în ultimele cinci decenii. La urma urmelor, această atitudine ar putea avea farmecul ei, dacă ar fi adoptată de un profesionist al lecturii (să ne imaginăm, de pildă, ce istorie a literaturii române ar scrie blazatul Eugen Negrici!). Din nefericire, însă, Ion Rotaru nu
Ceva care seamănă cu o istorie a literaturii by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16996_a_18321]
-
creația literară. Scrie după ureche, cu voioșia celui lipsit de griji și de... criterii. Clasificarea însăși a poeziei românești contemporane este făcută parcă la un pahar de vin. Volumul începe cu un capitol intitulat Debutanți înainte de război, afirmați deplin în deceniile 5-6, astfel încât suntem tentați să credem că principalul criteriu va fi și în continuare unul cronologic. Iată însă că puțin mai încolo dăm peste capitolul Oportunismul proletcultist în varianta basarabeană. Trebuie să înțelegem că s-a trecut la un criteriu
Ceva care seamănă cu o istorie a literaturii by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16996_a_18321]
-
lăsat pe iliescieni să coboare până pe ultima treaptă a ticăloșiei și să fi așteptat prilejul de a reconstrui țara de la zero. Preluând din mers năravurile bolșevice, cu instituții cu tot, îmbătați de putere și bolnavi de orgoliu au compromis, pentru decenii de aici înainte, orice șansă de redresare. Trăim deja în post-constantinescianism așa cum am trăi în casă cu un cadavru.
România post-constantinesciană by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16994_a_18319]
-
și Eugen Simion, despre Alexandru Paleologu și Lucian Raicu, despre Gabriela Melinescu și Ilie Constantin, despre Titus Popovici și Dumitru Țepeneag, ca și despre zeci de alți scriitori. Criticul este mereu în temă - datorită și împrejurării că trăiește de patru decenii în mijlocul vieții literare. Nu ca un pontif al ei, dar, oricum, ca un observator bine plasat. Mulți scriitori îi sunt prieteni lui Gabriel Dimisianu, fără însă ca aceasta să aibă vreo influență asupra actului critic. Decât, poate, una benefică, constând
CONSECVENȚĂ ȘI BUN-GUST by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16979_a_18304]
-
esențiale. Ideal, puterea se întemeiază pe binele comun și pe ipostaza juridică a acestuia, ideea de justiție, iar pragmatic, pe adeziunea liberă și rațională a comunității. Implantată în istorie, această concordanță cristalizează în formele pe care le trăim de un deceniu - statul de drept și integrarea în unități mai largi, continentale și mondiale. Puterea democratică. Ispite și primejdii Cu aceasta nu trebuie să credem că am atins perfecțiunea și că istoria se sfârșește într-o beatitudine absolută, cum ne asigură Fukuyama
LEGITIMITATEA PUTERII by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/16938_a_18263]
-
la catargul steagului..." Și actualul om în toată firea încheie astfel răspunsul la anchetă: "Aceasta este o întîmplare legată de represiunea comunistă, trăită de tatăl meu pe vremea cînd el însuși era copil, în anul 1959". Au trecut peste patru decenii de-atunci... Recitind trecutul, iată-ne retrăin-du-l în prezent. Citind prezentul punem sub semnul întrebării viitorul, căci ne mirăm întruna de decăderea morală a unei însemnate părți din populația țării: înjunghieri, violuri, incesturi, hoții, bătăi (cu cruzime), hrană deficitară, îngrijire
Generații jertfite by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/16995_a_18320]
-
și aplicația depuse de Virgil Sorin în alcătuirea secțiunilor de antologie critică dedicate celor șase scriitori. Autorul a selectat opinii despre ei din volume de critică, de interviuri, de istorie literară și chiar din unele reviste apărute pe parcursul ultimelor trei decenii, cărora li se adaugă referințele scoase din Dicționarul scriitorilor români (ed. F.C.R., 1995). Avem astfel în carte o minipanoramă a discursului critic românesc de azi, de la Eugenia Tudor Anton, Dumitru Micu, Eugen Simion, N. Steinhardt la Romul Munteanu, I. Negoițescu
6 autori în oglinzi paralele by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16999_a_18324]
-
Parc. Veniți de vedeți" - începutul filmului 10 minute cu clasa muncitoare, turnat la "Semănătoarea"; film de absolvență ATF al regizorului Florin Iepan (1991), trecut pe generic ca "lucrător". "De ce despre clasa muncitoare"? îl întrebam atunci pe Iepan. Pentru că, vreme de decenii, atât sintagma cât și categoria desemnată de ea au fost un fel de obsesie națională. După '89, balonul a fost dezumflat și ei s-au trezit singuri, izolați, vulnerabili, ca niște dinozauri uitați în fundul grădinii". "De ce așa?" (adică vizibil "ficționalizat
Iepan (despre curățirea privirii) by Adina Bră () [Corola-journal/Journalistic/17008_a_18333]
-
absența relației, ci la refuzul ei, cu atât mai trist și mai frustrant pentru spectator(-ul crescut la o altă școală decît aceea a "documentării" de tip totalitar). Nu comentez multitudinea de atitudini similare întîlnite în reportajul TV al ultimului deceniu. Odată atinsă problema "relației", ajung la una dintre potențialele justificări/ merite - în ceea ce privește virtuțile curative ale filmelor lui Iepan - ale formulei adoptate în serialul Călător în Țara Eclipsei. Încep însă prin a mă referi la o altă zonă, pe care o
Iepan (despre curățirea privirii) by Adina Bră () [Corola-journal/Journalistic/17008_a_18333]
-
pe care cred că merită glosat. În primul rînd, notînd "deficitul de imagine pozitivă" pe care s-a construit proiectul serialului în discuție: o Românie săracă, deprimată și obsedată de "imaginea" (concretă) în care a fost înghețată în cursul ultimului deceniu atît de privirea "din interior" cît și de cea "din exterior". Pe de o parte, excesul de reportaj TV local, realizat de behalfers încrîncenați, ancorați exclusiv pe zonele dureroase de "real", la care se adaugă filmele "de ficțiune" românești recente
Iepan (despre curățirea privirii) by Adina Bră () [Corola-journal/Journalistic/17008_a_18333]
-
simplificator, fără a-ți da șansa să ieși din pielea turistului cultural imbecil-prietenos. În plus, și eu pot să-ți controlez privirea, s-o oblig să decupeze spațiul "meu" tocmai prin eludarea zonelor pe care le-a "colonizat" în ultimul deceniu. Traductibilă textual în formulări mai mult sau mai puțin violente, privirea documentară în jurul căreia se structurează serialul lui Iepan e din nou una bulversantă. Ea urmează de fapt un traseu construit de un "băștinaș" angajat cu vizibilă plăcere în exercițiul
Iepan (despre curățirea privirii) by Adina Bră () [Corola-journal/Journalistic/17008_a_18333]
-
Iulia Alexa Volumul apărut la Editura Științifică adunând cronici și fragmente publicate de marele poet portughez Fernando Pessoa în deceniile al doilea și al treilea, se constituie într-o apologie a paradoxului, considerat principial o terapie eficientă a "obstruării" intelectuale. Pornind de la premisa că adevărul cognitiv e inaccesibil rațiunii, Pessoa consideră opinia de orice fel, intelectuală, literară, religioasă drept singurul
Terapia eliberării by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/17019_a_18344]
-
silogisme ale amărăciunii pricinuite de fauna funcționarilor publici, de la miniștri și deputați la demnitarii mărunți, cu nevestele, copiii, rudele și clientela lor. Pe cît de metafizic e Cioran, pe atît de atașat de conjuncturi e Arghezi. Chiar și după atîtea decenii, poți să recunoști prototipurile reale din portrete. Strădanie, de altfel, inutilă, cîtă vreme autorul, o dată focul vărsat, cum se spune, ne oferă nu niște pamflete avînd în colimator personaje istorice bine știute, ci un bestiariu, colcăind de patimi animalice și
Inutile silogisme de morală practică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17032_a_18357]
-
Hasan și Lyotard, știm puțin ce înseamnă și ce forme se cuprind în el. Este, negreșit, un act de curaj bărbătesc din partea autorului nostru să recunoască dispariția metodologiilor în care investise întreaga speranță și convingere. Și-a irosit, astfel, cîteva decenii bune de investigație? E probabil. Dificultatea e că unele dintre acestea, recuperate, le include în sumarul ultimului d-sale volum (Privind înapoi, modernitatea). Nu e vorba numai despre studiul despre fantasticul la Eliade, dar, poate, cel puțin parțial, la studiile
Un naratolog devenit sociolog by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17021_a_18346]
-
interesantă în sine. Două observații ar fi de notat aici. Prima că pe lîngă Maiorescu și Carp, Th. Rosetti ar fi făcut parte din primul cerc, al conducătorilor. În realitate, Th. Rosetti, chiar dacă în martie 1888 (deci după peste două decenii de la întemeierea Junimii), a fost premierul primului guvern junimist, nu era decît o figură ștearsă, care n-a exercitat, aici, nici un rol conducător. În schimb e de împărtășit ideea că Eminescu și Slavici, nefăcînd parte din establishement, oameni fără studii
Un naratolog devenit sociolog by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17021_a_18346]
-
mult rău. Așa a rămas numai ca un curent de idei în epocă (diversificat, totuși, ca mai înainte), necesar a fi luat în seamă pentru reconstituirea atmosferei ideologice interbelice (am făcut-o, mărturisesc, în monografiile mele Tradiționalism și modernitate în deceniul al treilea și Anii treizeci. Extrema dreaptă românească). Dar revenind la studiul d-lui Sorin Alexandrescu despre populismul românesc, se cuvine să spun că e judicios și bogat în idei valorizatoare de reală însemnătate. Aș remarca, astfel, buna circumscriere a
Un naratolog devenit sociolog by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17021_a_18346]
-
în față o găleată de apă rece - adica de proza versificata și retorica: Când râii fac planuri cum au a reține/ în barbare lanțuri popolul gemând." Cinci alte versuri schițează un peisaj convențional gotic, abundent în Occidentul european cu câteva decenii înainte de Bolintineanu (1819 ori 1825-1872). Iar ultimele două stihuri sunt o simplă frază "de trecere" în povestire, introducând un personaj: Într-una din peșteri în munte râpos/ Un om oarecare intra curagios." Poetul folosește greșit, din punct de vedere logic
"Mihnea și baba" by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/17004_a_18329]
-
jos, de partitura unui atare libertin al răstălmăcirii, care nu e altul decît fostul președinte al Radioteleviziunii Române, dl. Răzvan Theodorescu. Explicabil, acestui oficial al cîrmuirii FSN, "zona liberă de neocomunism" nu-i putea conveni. Drept care încearcă acum, la un deceniu de la evenimentele în cauză, a le înfățișa în lumina sumbră a unor fantasme ieșite din dorința contestării: "aici mentalul anului '90 era următorul: cu cît televiziunea dădea mai mult ceea ce participanții la Piață cereau, cu atît sporea votul împotriva celor
Piața Universității în cheie polemică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17016_a_18341]
-
e povestea unui cuplu (Emmanuelle Béart, măritată cu Charles Berling - un fost pastor, devenit industriaș de porțelanuri, la Limoges -, despărțit de Isabelle Huppert - vă dați seama ce regal actoricesc!); o lungă poveste de dragoste, pe un traseu istoric de patru decenii (pînă în ajunul celui de-al doilea război), timp de trei ore de proiecție. Și, oricîtă eleganță cinematografică ar fi în joc, cele trei ore se simt! La rigoare, filmul ar putea fi difuzat sub formă de serial tv. Doar
Români, nu mai cerșiți la Paris! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17027_a_18352]
-
a decupat însă Cronicarul pentru arhiva lui cu o samă de oameni de seamă este confesiunea-autoportret provocată de Adriana Babeți printr-o convorbire cu titlul Criticul și umbra lui. Deși nu mai locuiește în Reșița natală de (asta e!) patru decenii, Mircea Martin resimte și azi ca apăsătoare atmosfera Capitalei din cîmpie, "cu o lipsă cronică de claritate și prospețime", dar și potopită de gunoaie, sufocată de mitocănie: "E reprobabilă, incalificabilă neglijența serviciilor de salubritate ale Primăriei, dar și această exhibare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17030_a_18355]
-
pe critic să încerce "o salvare" catalogând actuala aventură în căutarea paradisului pierdut drept o tentativă hazardată de gonflare în superproducție a unei secvențe antologice: plonjarea în closet! Comparabil cu godardianul Cu sufletul la gură, Trainspotting - capodopera șocantă din ultimul deceniu al sfârșitului de secol și mileniu - fascinanta tocmai prin ritmul alternativ al unghiurilor în care operatorul Brian Tufano redă culmile și abisurile, frenezia și apatia, exaltarea și disperarea personajelor vizate de această explorare a universului drogomanilor. Sub incidența privirii operatorului
DiCaprio + Stuart Little = Toy Story 2 by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17044_a_18369]