10,827 matches
-
cauză, propunerea legislativă a fost inițiată de 41 de deputați și senatori și a fost respinsă de Senat la data de 20 decembrie 2021, iar la 25 aprilie 2023 legea a fost adoptată de Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională. La 2 mai 2023 legea a fost depusă la secretarii generali ai celor două Camere pentru exercitarea dreptului de sesizare asupra constituționalității legii și a fost trimisă la promulgare în data de 8 mai 2023. Sesizarea a fost înregistrată la
DECIZIA nr. 341 din 21 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276568]
-
iulie 2019, paragraful 66). Ca urmare, dezbaterea parlamentară a unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative nu poate face abstracție de evaluarea acesteia în plenul celor două Camere ale Parlamentului. Așa fiind, modificările și completările pe care Camera decizională le aduce proiectului de lege sau propunerii legislative adoptate de prima Cameră sesizată trebuie să se raporteze la materia și la forma în care a fost reglementată de prima Cameră. Altfel, se ajunge la situația ca o singură Cameră, și
DECIZIA nr. 341 din 21 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276568]
-
proiectului de lege sau propunerii legislative adoptate de prima Cameră sesizată trebuie să se raporteze la materia și la forma în care a fost reglementată de prima Cameră. Altfel, se ajunge la situația ca o singură Cameră, și anume Camera decizională, să legifereze, ceea ce contravine principiului bicameralismului (Decizia nr. 472 din 22 aprilie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 din 30 aprilie 2008, sau Decizia nr. 89 din 28 februarie 2017, precitată, paragraful 53). ... 51
DECIZIA nr. 341 din 21 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276568]
-
parte, existența unei configurații semnificativ diferite între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului. Întrunirea cumulativă a celor două criterii este de natură să afecteze principiul care guvernează activitatea de legiferare a Parlamentului, plasând pe o poziție privilegiată Camera decizională, cu eliminarea, în fapt, a primei Camere sesizate din procesul legislativ (Decizia nr. 710 din 6 mai 2009, precitată, Decizia nr. 413 din 14 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 4 mai 2010
DECIZIA nr. 341 din 21 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276568]
-
decembrie 2011, Decizia nr. 62 din 7 februarie 2017, precitată, paragraful 29, sau Decizia nr. 89 din 28 februarie 2017, paragraful 54). ... 53. Însă bicameralismul nu înseamnă ca ambele Camere să se pronunțe asupra unei soluții legislative identice, în Camera decizională putând exista abateri inerente de la forma adoptată de Camera de reflecție, desigur, fără schimbarea obiectului esențial al proiectului de lege/propunerii legislative. Prin Decizia nr. 624 din 26 octombrie 2016, precitată, Curtea a reținut că art. 75 alin. (3) din
DECIZIA nr. 341 din 21 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276568]
-
Camera de reflecție, desigur, fără schimbarea obiectului esențial al proiectului de lege/propunerii legislative. Prin Decizia nr. 624 din 26 octombrie 2016, precitată, Curtea a reținut că art. 75 alin. (3) din Constituție, folosind sintagma „decide definitiv“ cu privire la Camera decizională, nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune ca proiectul sau propunerea legislativă adoptată de prima Cameră sesizată să fie dezbătută în Camera decizională, unde i se pot aduce modificări și completări. Curtea a subliniat că, în acest caz, Camera decizională nu poate
DECIZIA nr. 341 din 21 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276568]
-
precitată, Curtea a reținut că art. 75 alin. (3) din Constituție, folosind sintagma „decide definitiv“ cu privire la Camera decizională, nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune ca proiectul sau propunerea legislativă adoptată de prima Cameră sesizată să fie dezbătută în Camera decizională, unde i se pot aduce modificări și completări. Curtea a subliniat că, în acest caz, Camera decizională nu poate însă modifica substanțial obiectul de reglementare și configurația inițiativei legislative, cu consecința deturnării de la finalitatea urmărită de inițiator. ... 54. În
DECIZIA nr. 341 din 21 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276568]
-
la Camera decizională, nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune ca proiectul sau propunerea legislativă adoptată de prima Cameră sesizată să fie dezbătută în Camera decizională, unde i se pot aduce modificări și completări. Curtea a subliniat că, în acest caz, Camera decizională nu poate însă modifica substanțial obiectul de reglementare și configurația inițiativei legislative, cu consecința deturnării de la finalitatea urmărită de inițiator. ... 54. În acest sens, modificările aduse formei adoptate de Camera de reflecție trebuie să cuprindă o soluție legislativă care
DECIZIA nr. 341 din 21 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276568]
-
55. Analizând criticile de neconstituționalitate extrinsecă care se referă, practic, la art. II și III din legea criticată, Curtea constată că acestea sunt întemeiate. ... 56. Curtea reține că cele două noi articole adoptate de Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, nu au fost analizate de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată. Senatul a respins propunerea legislativă la data de 20 decembrie 2021, iar Camera Deputaților a adoptat legea cu modificări la data de 25 aprilie 2023. ... 57. Legea criticată
DECIZIA nr. 341 din 21 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276568]
-
o contestație pentru tergiversarea procesului, respectiv atunci când instanța judecătorească nu și-ar fi respectat noua obligație introdusă la art. 215 alin. (1) din Codul de procedură civilă. ... 58. Or, forma legii adoptată de Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, înlătură noua ipoteză referitoare la contestația privind tergiversarea procesului și introduce două noi articole, art. II și III, care se referă la competențe noi ale Consiliului Superior al Magistraturii, caz în care, de altfel, Cameră decizională este Senatul, și nu
DECIZIA nr. 341 din 21 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276568]
-
în calitate de Cameră decizională, înlătură noua ipoteză referitoare la contestația privind tergiversarea procesului și introduce două noi articole, art. II și III, care se referă la competențe noi ale Consiliului Superior al Magistraturii, caz în care, de altfel, Cameră decizională este Senatul, și nu Camera Deputaților. ... 59. Astfel, Curtea constată existența unor deosebiri majore de conținut juridic între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului (introducerea unor articole care se referă la competențe noi acordate Consiliului Superior al Magistraturii
DECIZIA nr. 341 din 21 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276568]
-
nu se referă în niciun fel la rolul și competențele Consiliului Superior al Magistraturii, astfel încât nu s-ar putea susține că intenția inițiatorilor legii ar fi fost să stabilească noi atribuții în sarcina instituției menționate care țin de competența decizională a Senatului [art. 133 alin. (1) și art. 134 alin. (2) și (4) cu privire la rolul și atribuțiile Consiliului Superior al Magistraturii, prin raportare la art. 75 alin. (1), (4) și (5), coroborat cu art. 73 alin. (3) lit.
DECIZIA nr. 341 din 21 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276568]
-
procedură civilă, ci are în vedere un scop mai larg, neavut în vedere de prima Cameră sesizată, respectiv completarea atribuțiilor Consiliului Superior al Magistraturii, aspect care ține de obiectul de reglementare al Legii nr. 305/2022 și care intră în competența decizională a Senatului. ... 61. Prin deosebirile majore de conținut juridic și configurația semnificativ diferită între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului, Curtea constată că textul legii în forma adoptată de Camera Deputaților reprezintă o schimbare de esență și se
DECIZIA nr. 341 din 21 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276568]
-
fundamental atât de la voința inițiatorilor, cât și de la voința primei Camere sesizate, dispozițiile art. II și III nefiind dezbătute de Senat, care a respins legea în forma propusă de inițiatori. Prin urmare, modificările realizate de Camera Deputaților, Cameră decizională, din punct de vedere cantitativ și calitativ sunt de natură să contravină exigențelor principiului bicameralismului instituit de art. 61 alin. (2) și art. 75 din Constituție, aspect ce atrage neconstituționalitatea Legii pentru modificarea art. 215 alin. (1) din Legea nr.
DECIZIA nr. 341 din 21 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276568]
-
23.08.2024 al Serviciului relații externe și afaceri europene din cadrul Ministerului Sănătății, având în vedere dispozițiile art. 11 din Hotărârea Guvernului nr. 34/2017 privind organizarea și funcționarea Sistemului național de gestionare a afacerilor europene în vederea participării României la procesul decizional al instituțiilor Uniunii Europene, în temeiul art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea și funcționarea Ministerului Sănătății, cu modificările și completările ulterioare, ministrul sănătății emite următorul ordin: Articolul I Ordinul ministrului sănătății nr. 1.474/2021 privind constituirea
ORDIN nr. 4.330 din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287847]
-
precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative (PL-x 719/2023) - lege ordinară - Adoptat de Senat - 6.11.2023 Raport comun - Comisia pentru agricultură și Comisia pentru administrație publică (Adoptare) - distribuit - 4.12.2023 Retrimis la comisii - Termen - 15.07.2024, ora 15.00 (BP-11.07.2024) Cameră decizională ... 2. Proiectul de Hotărâre privind vacantarea unui loc de deputat (ca urmare a demisiei domnului deputat Ilie-Dan Barna) (PHCD 51/2024). Sub rezerva depunerii proiectului de hotărâre, întocmit de Comisia juridică. ... 3. Proiectul de Hotărâre privind validarea unui mandat de deputat
DECIZIE nr. 3 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285332]
-
a performanțelor profesionale individuale pentru judecătorii care ocupă funcții de conducere Articolul 8 (1) Activitatea desfășurată de judecătorii care ocupă funcții de conducere se evaluează prin următorii indicatori: a) capacitatea de conducere și organizare; ... b) capacitatea de control; ... c) capacitatea decizională și asumarea răspunderii; ... d) comportamentul și comunicarea. ... (2) Evaluarea indicatorilor prevăzuți la alin. (1) se realizează inclusiv prin raportare la modul de implementare și de îndeplinire a obiectivelor stabilite prin proiectul referitor la exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere prezentat
REGULAMENT din 13 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284560]
-
au fost realizate și au fost eficiente (observând succesiunea observațiilor din rapoartele de control întocmite, dar și eventualele constatări făcute cu ocazia unui control realizat de Inspecția Judiciară și a recomandărilor existente în cuprinsul raportului de inspecție întocmit). 3. Capacitatea decizionali și asumarea răspunderii Decizia reprezintă: - un proces dinamic, rațional de rezolvare a unei probleme prin alegerea unei soluții din mai multe posibile, în vederea atingerii obiectivelor planificate; - produsul (rezultatul) cel mai reprezentativ al conducerii și instrumentul cel mai eficace al
REGULAMENT din 13 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284560]
-
Totodată, evaluatorul va avea în vedere capacitatea conducătorului de a lua decizii care relevă deprinderi și abilități suplimentare și care implică judecată personală, intuiție, concentrare, creativitate și inteligență. Se va avea în vedere fundamentarea deciziei și evitarea subiectivismului în procesul decizional, legalitatea deciziei, caracterul complet și oportun al deciziei, eficiența ei și capacitatea conducătorului de a consulta colegiul de conducere. 4. Comportamentul și comunicarea Comportamentul adecvat și comunicarea sunt trăsături de bază ale conducătorului. La analizarea acestui indicator, se vor avea
REGULAMENT din 13 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284560]
-
indiferent de modalitatea de comunicare aleasă. Pentru aprecierea transparenței actului de conducere, a obiectivității și imparțialității, se are în vedere capacitatea conducătorului de a populariza/face cunoscute deciziile sale, de a implica colegiul de conducere/colegii acolo unde este cazul, în procesul decizional. Obiectivitatea și imparțialitatea presupune o conducere bazată pe raționament logic și nu pe sentimente, cu evitarea situațiilor de favorizare a unei persoane sau grup de persoane. Nu se confundă cu deciziile nepopulare, dacă acestea sunt justificate. Pentru aprecierea modului de
REGULAMENT din 13 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284560]
-
în urma autoevaluării: Observații și motivare: Punctajul acordat de către comisia de evaluare: Observații și motivare: ... b) Capacitatea de control Punctajul acordat în urma autoevaluării: Observații și motivare: Punctajul acordat de către comisia de evaluare: Observații și motivare: ... c) Capacitatea decizională și asumarea răspunderii Punctajul acordat în urma autoevaluării: Observații și motivare: Punctajul acordat de către comisia de evaluare: Observații și motivare: ... d) Comportamentul și comunicarea Punctajul acordat în urma autoevaluării: Observații și motivare: Punctajul acordat de către comisia de evaluare
REGULAMENT din 13 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284560]
-
în urma autoevaluării: Observații și motivare: Punctajul acordat de către comisia de evaluare: Observații și motivare: ... b) Capacitatea de control Punctajul acordat în urma autoevaluării: Observații și motivare: Punctajul acordat de către comisia de evaluare: Observații și motivare: ... c) Capacitatea decizională și asumarea răspunderii Punctajul acordat în urma autoevaluării: Observații și motivare: Punctajul acordat de către comisia de evaluare: Observații și motivare: ... d) Comportamentul și comunicarea Punctajul acordat în urma autoevaluării: Observații și motivare: Punctajul acordat de către comisia de evaluare
REGULAMENT din 13 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284560]
-
dispozițiile art. 426 alin. (1) din Codul de procedură civilă. ... 9. Situația în care hotărârea judecătorească a fost semnată de altă persoană poate echivala cu motivarea, respectiv confirmarea motivelor de către o persoană care nu a făcut parte din procesul decizional, fiind aptă să lipsească justițiabilul de garanțiile actului de justiție; această situație este cu atât mai gravă în cazul completului unic, dar este la fel de prezentă și în situația completului colegial când președintele de complet nu poate semna hotărârea
DECIZIA nr. 15 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288173]
-
și adoptare a tehnologiei în societate, progresele efective în crearea/lansarea/implementarea proiectelor și programelor vizând IA; ● Funcțiunea de control-evaluare în implementarea SN-IA va fi susținută activ și consolidată permanent, ca element cheie în monitorizarea progreselor de ansamblu, informarea promptă a factorilor decizionali și asigurarea unei implementări de succes; ● Este nevoie de un leadership puternic pentru a armoniza obiectivele și abordările în materie de implementare și a menține ferm cursul aplicării măsurilor propuse. Expertiza românească poate constitui o contribuție la progresul sectorului în
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
adoptată în iunie 2021, propune o serie de obiective și măsuri conexe domeniului IA, menite să contribuie la creșterea gradului de digitalizare a serviciilor publice în România. Implicarea directă a domeniului IA în realizarea obiectivelor politicii se regăsește la nivel decizional, prin utilizarea tehnicilor IA în cadrul unor proiecte non-sectoriale care să sprijine dezvoltarea e-guvernării. ... 5. Proiectul România Educată Proiectul România Educată a fost construit pe baza unui demers amplu de consultare publică cu scopul de a contura un cadru stabil
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]