2,386 matches
-
și major, atât ca intensitate de manifestare, cât și reflectare socială a conduitei deviante autodistructive". Fenomenul suicidar apare drept "o formă specifică de comportament individual antisocial, de tip autoagresiv, supus unui determinism și având drept scop acceptarea voluntară conștientă și deliberată a intreruperii cursului vieții de către individul care a adoptat această soluție pentru rezolvarea unor conflicte personale". În definitia adoptata de O.M.S., suicidul este "actul prin care un individ caută să se autodistrugă fizic, cu intenția mai mult sau mai
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
aici situația de criza a conduitei suicidare care este acel moment din desfășurarea ei ce corespund cu realizarea actului suicidar. Kreitman (1977) a introdus termenul de "parasuicid" pentru a se referi la "un act nefatal în care individul, în mod deliberat, își provoacă o leziune sau ingera o substanță în exces față de orice prescripție sau doza terapeutică recunoscută". Observam ca termenul parasuicid exclude întrebarea dacă moartea a fost sau nu un rezultat dorit. Morgan (1979) a sugerat termenul "autovătămare deliberată" (DSH
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
mod deliberat, își provoacă o leziune sau ingera o substanță în exces față de orice prescripție sau doza terapeutică recunoscută". Observam ca termenul parasuicid exclude întrebarea dacă moartea a fost sau nu un rezultat dorit. Morgan (1979) a sugerat termenul "autovătămare deliberată" (DSH deliberate-self-harm) pentru a da un singur termen care să acopere autointoxicarea deliberată și autolezarea deliberată. S-a obiectat ca autovătămarea deliberată poate induce în eroare, pentru ca actul nu este în mod invariabil vătămător, ci, doar fost făcut cunoscându-se
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
orice prescripție sau doza terapeutică recunoscută". Observam ca termenul parasuicid exclude întrebarea dacă moartea a fost sau nu un rezultat dorit. Morgan (1979) a sugerat termenul "autovătămare deliberată" (DSH deliberate-self-harm) pentru a da un singur termen care să acopere autointoxicarea deliberată și autolezarea deliberată. S-a obiectat ca autovătămarea deliberată poate induce în eroare, pentru ca actul nu este în mod invariabil vătămător, ci, doar fost făcut cunoscându-se că ar putea să fie dăunător. De fapt, nici un termen nu este în
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
doza terapeutică recunoscută". Observam ca termenul parasuicid exclude întrebarea dacă moartea a fost sau nu un rezultat dorit. Morgan (1979) a sugerat termenul "autovătămare deliberată" (DSH deliberate-self-harm) pentru a da un singur termen care să acopere autointoxicarea deliberată și autolezarea deliberată. S-a obiectat ca autovătămarea deliberată poate induce în eroare, pentru ca actul nu este în mod invariabil vătămător, ci, doar fost făcut cunoscându-se că ar putea să fie dăunător. De fapt, nici un termen nu este în totalitate satisfăcător. Distincția
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
parasuicid exclude întrebarea dacă moartea a fost sau nu un rezultat dorit. Morgan (1979) a sugerat termenul "autovătămare deliberată" (DSH deliberate-self-harm) pentru a da un singur termen care să acopere autointoxicarea deliberată și autolezarea deliberată. S-a obiectat ca autovătămarea deliberată poate induce în eroare, pentru ca actul nu este în mod invariabil vătămător, ci, doar fost făcut cunoscându-se că ar putea să fie dăunător. De fapt, nici un termen nu este în totalitate satisfăcător. Distincția între suicid și autovatamare deliberată nu
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
autovătămarea deliberată poate induce în eroare, pentru ca actul nu este în mod invariabil vătămător, ci, doar fost făcut cunoscându-se că ar putea să fie dăunător. De fapt, nici un termen nu este în totalitate satisfăcător. Distincția între suicid și autovatamare deliberată nu este absolută. Există o suprapunere importantă. Unele persoane care nu au intenția să moară decedează datorita efectelor unei supradoze. Alții care au intenționat să moară sunt readuși la viață. Mai mult, numeroase persoane sunt ambivalente în acele momente, nesigure
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
suicid real și de șantaj; 5. criteriul determinismului motivațional: - suicid escapist; suicid altruist; suicid ludic; 6. criteriul evaluării sociale: suicid legitim; suicid ilegitim; - suicid instituțional; 7. criteriul liberului arbitru față de suicid: - suicid activ; - suicid pasiv; - suicid autonom; suicid patologic și deliberat; suicid indus; suicid solitar și indus; 8. criteriul tulburării acute de conștiință: suicid impulsiv; suicid premeditat;, suicid disimulat; 9. criteriul finalității motivaționale: suicid preventiv; suicid curativ; suicid eutanasic. Toate aceste clasificări ale actelor suicidare reprezintă plaja largă a metodelor de
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
The Responsive Community: Rights and Responsibilities, al cărui simplu titlu, explicitat deja în subtitlu, prefigurează un întreg program 14, precum și cărți ca: The Moral Dimension: Toward a New Economics (Free Press, New York, 1988), A Responsive Society: Collected Essays on Guiding Deliberate Social Change (Jossey-Bass Publishers, San Francisco, 1991), The Spirit of Community: Rights, Responsibilities, and the Communitarian Agenda (Crown Books, New York, 1993), The New Golden Rule: Community and Morality in a Democratic Society (Basic Books, New York, 1996), The Essential Communitarian Reader
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Bod. Când este însă comandată de persoane sau instituții private, ea se răspândește și pe teritoriul locuirii individuale, al cluburilor de noapte și industriei. Sanatoriile balneare sunt adevărați topoi ai epocii, alături de block-haus; nu doar ale arhitecturii acesteia, prin modernitatea deliberată - care este și una forțată de program, nu doar o decizie a arhitecților - ci și a înfiripatei literaturi moderne din România interbelică (Blecher). Arhitectura industrială promovează criteriul eficienței utilitariste - în absența artificiului și a decorației - și își are și în
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
întreg teritoriul național. La final Pavilionul regal al României de la Paris 1937 este așadar un pavilion tricefal: solemn spre spațiul public; domestic, pitoresc-nos-talgic către interior; în fine, monden și modern deopotrivă, național și cosmopolit. Să fie el semnul unei ambiguități deliberate a arhitectului? Să fie "de vină" complexitatea temei de proiectare, dorind să surprindă în această reprezentare "cubistă", pluri-fațe-tată, imaginea țării? Să fie de vină imprecisa identitate a țării înseși? Fapt este însă că pavilionul reprezintă în mic, dar complete, atât
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
registre: cel al rememorării anecdotice și al confesiunii, cel al reconstituirii documentare și cel al comentariului de natură istorică și morală. Dacă în Masacrul G. cedase unor constrângeri care alterau parțial filonul mărturiei cu valoare documentară, în Eclipsa el evită, deliberat și consecvent, orice „cosmetizare” a faptelor și orice omisiuni ori deformări determinate de vreun partizanat ideologic, aspirând la un maximum de obiectivitate. Copilăria la Deva, oraș evocat cu dragoste și nostalgie, apoi configurarea propriei traiectorii ideologice, îndepărtarea de modul de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287138_a_288467]
-
și viciilor, disprețuiește și desființează caritatea promovată de doctrina creștină ca principala modalitate de a uni popoarele, în sfârșit, desființează sacerdoțiul prin anularea funcțiilor de sacrificator și judecător, rămânând doar cea de învățător, dar și aceasta din urmă prin interpretarea deliberată a bibliei. Contextul istoric favorizează evoluția ereziei și răspândirea ei, pentru că în această epocă formarea națiunilor și tendința de emancipare națională se manifestau cu putere, îndeosebi după căderea imperiului roman de răsărit și începutul invaziei otomane. Rezultatul ereziei a fost
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
în domeniu. Nu întîmplător privirea autorului, fără a neglija tehnicile și practicile, focalizează elementele teoretice și urmărește surprinderea ansamblului. Cartea de față este, în egală măsură, o bună introducere în domeniu, o pledoarie pentru multidimensionalitatea obiectului și un act legitimator deliberat. Timpul de incubație și rizomii proaspetei discipline o fac, cumva, paradigmatică pentru soarta științelor în epoca postmodernă. Pe de o parte, dezvoltarea tehnicilor și mutația practicilor, iar, pe de altă parte, eclectismul teoretic sînt principalele surse ale constituirii disciplinei, și
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
formulată încă din 1927, într-un articol de atitudine, intitulat "Pro domo", din care se cuvine să reținem, printre altele, ca semnificativă, si caracterizarea operei literare că "formă vie": Construcția nu poate fi confundată cu arta retorica. Construcția înseamnă organizare deliberată, căci formele vii [s.n.] nu se ivesc, numai ridicol, numai pe cale de procreare sexuală; zămislire a cărei înțelegere d-l F. Aderca o are cu prisosință. Aceasta e perpetuarea, cealaltă e creațiunea. (...) Poezia trebuie să păstreze invariante față de anumite grupuri
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
petele negre, care, în nouăzeci și nouă, din o sută de cazuri, sunt instrumentele histrio-lui literar 14. Susține, cu tărie, ca "accidentul, ori intuiția, nu justifică nici un moment din compoziția lui [a poemului "Corbul"]"15, ceea ce este, desigur, o exagerare deliberată, menit să corecteze antiraționalismul caracteristic doctrinei romantice. Aflăm unele precizări suplimentare, într-o recenzie mai veche, "Drake și Halleck", pe care Edgar Poe a publicat-o în Southern Literary Messenger, în 1836. Răspunsul cititorilor la lectură unui text literar, spune
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
transformarea, prin intermediul analogiilor, care unifica; în el, dimensiunile spațiale și temporale ale obiectelor se dizolvă, topologic, într-o altă realitate, superioară. Atât pentru Poe, cât și pentru Barbu, spațiul imaginar al creației "anulează" timpul și spațiul experienței trăite, prin acțiunea deliberată a artistului, ce conferă, printr-un proces de adaptare continuă, luminii astfel plăsmuite, o dimensiune spațio-temporală specifică, si mediază, astfel, trecerea spre o realitate mai înaltă. Lumea imaginata nu este însă realitatea ultima ci, în tradiție neoplatoniciana, doar o oglindă
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
puternică, iar poemul, nu mai este, nici prin efect, nici în fapt, un poem84. La rândul său, Henri Bergson notează: "Artă urmărește să imprime în noi sentimente, nu să le exprime [s.n.]; ea ni le sugerează și devine în mod deliberat imitație a naturii, cănd găsește, în această mijloace mai eficace"85. În viziunea sa însă, emoția depășește cadrul pur psihologic, pe care il subliniază teoria poescă, și îi adaugă o dimensiune cognitivă clară, nuanțare importantă, la care poetul român nu
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
însoțește "amintirea" existenței nedivizate. La rândul ei, transmiterea emoției se supune legilor ce guvernează percepția, de către om, a vieții lui organice. Iată de ce abilitatea artistului de a analiza, "de a înțelege deplin mecanismul efectului propus"106, printr-o organizare conștientă, deliberată, a materialelor primare ale artei, este necesară. Numai în acest fel poate el să producă o operă genială, pentru a iscă, în ceilalți, ceea ce ei pot simți cu adevărat - afectul ce însoțește intuiția simetriei divine. Cunoașterea veritabilă, la care conduce
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
poetic este pusă în termenii deja cunoscuți, cu unele nuanțări, ce amintesc, deopotrivă, de Poe și de Bergson: Dar, pentru a exprima aceste moduri ale naturii "increate", limba uzuală apare prea organizată [s.n.]: Rimbaud se străduiește deci s-o sărăceasca deliberat, s-a simplifice până la un sistem redus defuncțiuni ale discursului. Se vorbește despre limba naivă "îngereasca", a lui Rimbaud, despre lipsa de șir și despre ritmurile ei împrumutate jocurilor de copii. În realitate, suntem în fața unei limbi și-a unei
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
intermediary world between the formal and the informal. Through it, material objects dissolve topologically în another superior reality. Both for Poe and for Barbu, the imaginary space of creation "annuls" the time and the space of lived experience, through the deliberate action of the artist, which gives the imagined reality, by means of continuous reciprocal adaptation, a specific spatio-temporal dimension and thus mediates the passage toward a higher reality. By what means does the poet gain access to this world of
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
pleasure from the derangement of the senses, a condition most of uș would regard aș the threshold of madness.Yet we are aware that synaesthesia was exploited by the French symbolists and that Poe preceded them în suggesting that a deliberate derangement of the senses might be a source of pleasure". 21 Ion Barbu, "Cuvânt către poeți", în Versuri și proza, 1984, p. 182 . 22 Ion Barbu, "Răsăritul Crailor", în Versuri și proza, 1984, pp. 176-177. 23 Henri Bergson, "Essai sur
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
was ever accomplished without it; and it is chiefly because this quality and genius are nearly incompatible, that "works of genius" are few, while mere men of genius are, aș I say, abundant". Pentru Poe, compoziția literară este un process deliberat. Artistul poate avea o viziune a simetriei perfecte, dar fără capaciatea de a o prelucră și ordona conform voinței porprii, pentru a produce o operă de artă, această calitate nu însmeană mare lucuru. Din acest motiv, exită multe genii, dar
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
proclamarea oficială a pluralismul politic și pregătirea alegerilor democratice, reinstituirea libertății cuvântului și a presei, deschiderea granițelor și aparenta libertate a televiziunii și radioului răspund efectiv unei părți importante a revendicărilor politice ale revoluției. Pe de altă parte însă, ignorarea deliberată a componentei anticomuniste a revoluției amputează aceste libertăți de însăși esența lor, înscriind de la bun început democrația postdecembristă în spațiul îngust al comunismului "cu față umană" și al unei timide perestroici. Semnificativ, acest document care putea părea mult mai radical
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
esența ei măcar, rodul unei fatalități înrădăcinate în trecutul îndepărtat, această veșnică întârziere a cărei percepție grevează masiv și asupra românilor, și asupra acceptării României atât în mediile politice, cât și în opinia publică internațională reprezintă rezultatul unor opțiuni politice deliberate ale echipelor care s-au succedat la putere în ultima jumătate a secolului XX: opțiunea pentru un regim stalinist niciodată reformat, susținerea unei dictaturi primitive și izolaționiste, incapabilă de o minimă ajustare, și, poate mai gravă decât toate, voința politică
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]