2,615 matches
-
Sie dass taglich in allen Hotels der Welt unnotig Tonnen von Handtuchern gewaschen werden und dadurch eine Unmenge von Waschmitteln unser so kostbares Wasser verunreinigt. Entscheiden Sie selbst: Die Handtucher auf dem Boden bedeuten: "Bitte Handtucher wechseln" Die Handtucher auf dem Handtuchhalter bedeuten: "Ich kann sie weiter gebrauchen" Fur eine gesunde Umwelt. FR REJOIGNEZ-NOUS DANS LA PROTECTION DE L'ENVIRONNEMENT! Pensez aux tonnes de serviettes lavees chaque jour dans les hotels du monde entier et aux quantites de detergents utilises polluant
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263781_a_265110]
-
moderne, care în calea ei va întâlni accentele durerii, ale fericirii”. Revista reunește în paginile ei nume dintre cele mai diverse ca orientare în poezie: G. Șt. Cazacu, Agatha Grigorescu-Bacovia, C. Ionescu-Olt, Ilariu Dobridor, Virgil Huzum, G. Bacovia, V. Demetrius, Dem. Bassarabeanu, Maria Cunțan, Aurel Marin, Ion Focșeneanu, Radu Gyr, Constantin Jaleș, Pan M. Vizirescu, Paul Constant. Este evident că stau laolaltă valoarea și creația întâmplătoare, modernitatea și tradiționalismul cel mai încăpățânat ș.a.m.d. Proză semnează G. Bacovia, S. M. Vizirescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286535_a_287864]
-
Franța ale lui Matila C. Ghyka ș.a. În prezentarea istoriei esteticii, autorul s-a oprit asupra unor contribuții datorate unor autori precum Dimitrie Cantemir, C. Diaconovici-Loga, Samuil Micu, Ion Budai-Deleanu, apoi Mihai Eminescu, Ioan Slavici, V. Conta, G. Coșbuc, G. Dem. Teodorescu, Mihail Dragomirescu. Începuturile gândirii estetice în gândirea românească (1968), apoi Geneza ideilor estetice în cultura românească (secolele XVI-XIX) (1972) și Pagini din istoria esteticii românești (1998) se doresc a fi excursuri în istoria esteticii românești până la sfârșitul secolului al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287517_a_288846]
-
Luna, ca urmare a acestei interdicții de ordin etic. Semnalată mai întâi de V. Alecsandri în Moldova, balada a fost culeasă apoi de pe întreg teritoriul românesc. Versiunea cea mai completă și mai bine realizată artistic a fost publicată de G. Dem. Teodorescu, în 1885. Vrând să se căsătorească, „puternicul Soare” a străbătut lumea „măre nouă ai, / tot pe nouă cai”. Nu își găsește soție pe plac decât, într-un „prunduț de mare”, pe cea mai mică din cele nouă „feciorele”, care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289739_a_291068]
-
București, 1866, 27-29; Miron Pompiliu, Balade populare române, Iași, 1870, 32-34; S. Fl. Marian, Poezii poporale române, I, Cernăuți, 1873, 151-160; T. T. Burada, O călătorie în Dobrogea, Iași, 1880, 165-173; I. Pop-Reteganul, Trandafiri și viorele, Gherla, 1884, 14-16; G. Dem. Teodorescu, Poezii populare române, București, 1885, 410-415; G. Alexici, Texte din literatura poporană română, I, Budapesta, 1899, 51-53; Gr. G. Tocilescu, Materialuri folkloristice, I, partea I, București, 1900, 13-17; Al. Țiplea, Poezii populare din Maramureș, București, 1906, 4-6; Enea Hodoș
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289739_a_291068]
-
Târgu Jiu, redactor-șef fiind Ion Mocioi. Revista se consideră o „publicație independentă”, dar este dependentă de poncifele la ordinea zilei. Poezie semnează Adrian Frățilă, Victor Barbu, Ariana Bălașa, Ion Cănăvoiu, Ana Smântânescu, Spiridon Popescu, Ion Popescu, Alexandru Ștefănescu, Dumitru Dem. Ionașcu, Mariana Popeangă-Cornoiu; sunt tipărite versuri inedite de Radu Gyr. Proză nu se publică, în schimb e bine reprezentat eseul literar: Grigore Smeu, Gheorghe Grigurcu (critică de poezie), Stancu Ilin (despre I.L. Caragiale), H. Zalis, Ion Mocioi (despre Constantin Brâncuși
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286556_a_287885]
-
89-92. Kaiser, Susan B., Schuz, Howard G., Chandler, Joan L. și Lieder, Lisa M., "Cultural codes and sex-roles socialization: A study of shoes", în American Journal of Semiotics 5 (1), 1987, pp. 13-34. Kant, Immanuel, Critica facultății de judecare, Vasile Dem Zamfirescu, Alexandru Surdu și Constantin Noica, Editura Trei, București, 1995. Katz, James E. și Sugiyama, Satomi, "Mobile phone as fashion statements: evidence from student surveyes in the US and Japan", în New Media Society, 8, 2006, pp. 321-337. Kaufaman, Jean-Claude
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Karl (1893-1947): Id�ologie et utopie (1929), trad. 1956; Die Gegenwartsaufgaben der Soziologie (1932); Mensch und Gesselschaft în Zeitalter des Umbaus (1935). MICHELS Robert (1876-1936): Leș Partis politiques (1911), trad. 1914; Der Patriotismus (1929); Umschichtungen în den herrschenden Klassen nach dem Kriege (1934). MITGAU Hermann: Familienschicksal und soziale Rangordnung (1928). OPPENHEIMER Franz (1864-1943): System der Soziologie (1923-1933), 4 vol. SCHELER Max (1873-1928): Wesen und Formen der Sympathie (1923a); Nation und Weltanschauung (1923b); Die Formen des Wissens und der Bildung (1925); Die
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
lui Cantacuzino, București, 1943; "Romania's share in the war of 1877", în Slavonic Review, VIII, mai 1930. Waddington, Francis, "La France au Congrès de Berlin", în Revue politique et parlementaire, septembrie 1933. CAPITOLUL VI: Sincronii și alinieri europene Aus dem leben König Karls, 2 vol., Stuttgart, 1894-1897, 1900. Bengescu, George, Carmen Sylva intime, Paris, 1905. Bengescu, George, " Un poète diplomate roumain du XIXe siècle, Vasile Alecsandri", în Revue des Deux Mondes, t. LX, 1910. Bibesco, I.G., Les Juifs sont-ils persécutés
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Teodor Scarlat, București, 1938. Repere bibliografice: A. B. [Al. Busuioceanu], I. C. Aslan, „Odinioară”, „Dacia”, 1919, 281; F. A. [F. Aderca], Cronica dramatică, CN, 1923, 29; Paul I. Prodan, Teatrul românesc contemporan, București, 1927, 13-16; I. Anestin, „Glumele destinului”, TIL, 1938, 1023; Dem. Theodorescu, „Glumele destinului”, CU, 1938, 3167; Romicus [Romulus Seișanu], „Glumele destinului”, U, 1938, 70; Ion I. Cantacuzino, „Glumele destinului”, BVS, 1938, 313; Călinescu, Ist. lit. (1941), 641; Massoff, Teatr. rom., VIII, 176, 194, 214. A.Sm.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285467_a_286796]
-
BRAZDE ADÂNCI, revistă literară apărută la București, lunar, între 15 ianuarie și 15 octombrie 1921 (cinci numere). Director: N. D. Michail, redactori: Dem. Gâlman, G. Dumitrescu-Urziceni. La apariție, revista își anunța intenția de a cultiva „talentele adevărate” și de a contribui la „înfrățirea tuturor curentelor literare”, intenție care nu se va realiza însă. În paginile publicației apar două texte de G. M. Zamfirescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285873_a_287202]
-
contribui la „înfrățirea tuturor curentelor literare”, intenție care nu se va realiza însă. În paginile publicației apar două texte de G. M. Zamfirescu (Vox clamantis și Ascultă Chrysis), o poezie postumă a lui M. Săulescu (Otravă), ca și versuri de Dem. Gâlman. Se publică, de asemenea, cronici și articole despre autori ca M. Săulescu și I. Chiru-Nanov, iar în al treilea număr, O. Goga, ministru al Cultelor și Artelor, lansează un Apel pentru ridicarea unui monument poetului Mihai Eminescu. Cronica teatrală
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285873_a_287202]
-
Scrisori din Paris și alte proze din cinci decenii, București, 2000; Cenușa zilelor. Jurnal (1997-2001), București, 2002. Traduceri: Zaharia Stancu, Hunde..., București, 1954 (în colaborare cu Ernst Ossorowitz); ed. (Rumänische Ballade), Berlin, 1957; Ioan Slavici, Novellen, București, 1955, Novellen aus dem Volk, pref. Silvian Iosifescu, București, 1961 (în colaborare cu Thea Constantinides); Nicuță Tănase, Ich bin schon ein grosser Junge, București, 1956, Eine Mundharmonika, București, 1958; Camil Petrescu, Ein Mensch unter Menschen, I-IV, pref. Tudor Vianu, București, 1956-1958 (în colaborare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289792_a_291121]
-
aur, și pasaje dedicate plăcerii histrionilor de-a bea și gusta ceva, discutînd. Pe scenă, la Carul cu bere ori în turnee. Prima descriere de gen o găsim în relatarea unui turneu extern cu spectacolul Svejk...: sarcina plăcută a actorului Dem Savu era să mănînce, pe scenă, un cîrnat. În deplasare externă, cum știm, foamea face ravagii: actorul a cerut doi. Numai că și partenerul său, Florin Scărlătescu, era pofticios: așadar, bietul recuziter a adus în scenă... trei! Apoi, patru, fiindcă
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
Și au constatat că bricheta... era bătută-n podea, cu cuie, și era de fapt... microfon! Deci, s-au trezit... Dar cîte referiri gastronomice nu se fac în cartea lui Candid Stoica? Despre brînza de 14,50 (amuzant a fost Dem Savu, care, la Paris, întrebat ce fel de brînză preferă, a răspuns, candid: "De-aia de 14,50!"), despre pepenii la butoi, despre meniurile de Revelion, despre masa lui Orson Welles de la Mignon, despre multele întruniri de la Carul cu bere
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
der Hohenzollernmonarchie 1701-1871". Referate einer deutsch-polnischen Historikertagung von 7. bis 10. November 1979 în Berlin Nocolassee. Heraus gegeben von Klaus Zernack. Mit einem Geleitwort von Otto Büsch, Berlin, 1982, p. 54 și urm; Tadeusz Cegielski, Preussische "Deutschland und Polenpolitik" în dem Zeitraum 1740-1792, în vol. "Polen und die polnische Frage în der Geschichte der Hohenzollernmonarchie 1701-1871". Referate einer deutsch-polnischen Historikertagung von 7. bis 10. November 1979 în Berlin Nocolassee. Herausgegeben von Klaus Zernack. Mit einem Geleitwort von Otto Büsch, Berlin, 1982
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
raportul lui Ulrik Celsing, din 24 noiembrie 1775, în ibidem, p. 676-677). 27 Ibidem, p. 677. 28 Ibidem; pentru politica orientala promovată de Friedrich al II-lea, după anul 1774, vezi și Erwin Peters, Die Orientpolitik Friedrichs des Großen nach dem Frieden von Teschen (1779-1786), Halle, 1914, p. 14 și urm.; pentru alte considerații, vezi și Karl Pröhl, Die Bedeutung preußischer Politik în der Phasen der orientalischen Frage. Ein Beitrag zur Entwicklung deutschtürkischer Beziehungen von 1806 bis 1871, Frankfurt am Main
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
cele ale Austriei 117. Ca urmare, ca și pentru celelalte state, antrenate în uriașă confruntare cu revoluția franceză, și politica orientala a Austriei a fost dominată, în mod hotărâtor, de rațiuni ideologice, deoarece "nun ein gemeinsamer Feind aufgetaucht șei, mit dem keiner allein fertig werden könne und dessen Name "Revolution" lăute" (s. Ven.C.)118. Tratatul de la Campoformio nu a restabilit, însă, o pace durabilă între cei doi semnatari, desi diplomația imperiala părea să secondeze planurile franceze în Germania, de vreme ce ar
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
laș și fricos. Finalul reflectă atitudinea diferențiată a cântăreților populari și, implicit, evoluția variantelor acestui cântec bătrânesc. În culegerea lui V. Alecsandri, domnul, mustrat de Miu, se căsătorește cu sora haiducului, codrul preamărindu-l ca pe un erou. La G. Dem. Teodorescu, acțiunea evoluând mai firesc și mai aproape de gustul popular, domnul primește pedeapsa supremă: este omorât, iar trupul, sfârtecat în bucăți, este trimis înapoi oastei. De groază, boierii „pe fugă se punea / Dunărea de nemerea / Peste Dunăre trecea / Vestea-n
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288191_a_289520]
-
valoarea sugestivă a hiperbolei. Alături de balada Corbea, Miu Haiducul s-a impus, prin conținut și valoare artistică, ca una din cele mai reprezentative creații din ciclul baladelor de vitejie. Surse: V. Alecsandri, Poezii populare ale românilor, București, 1866, 206-209; G. Dem. Teodorescu, Poezii populare române, București, 1885, 500-509; Cristu S. Negoescu, Poezii populare alese. Balade, București, 1896, 26-44; Gr. G. Tocilescu, Materialuri folkloristice, București, 1900, I, partea I, 156-163, partea II, 1074-1078; C. N. Mateescu, Balade, pref. N. Iorga, Vălenii de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288191_a_289520]
-
1926), fie improvizații ocazionale sau alte compuneri inconsistente, precum Pierde vară, reprezentată în stagiunea 1924-1925 la Teatrul Național din București. SCRIERI: Sonete, București, 1910; O toamnă, Paris, 1912; Toader nebunul, București, 1918; O noapte la Mircești (în colaborare cu Mircea Dem. Rădulescu), București, 1920; Sufletul grădinei, București, 1920; Jocul apelor, București, 1921; Prin jertfă, la Unire!, București, 1921; Marieta, București, 1922; Pagini alese, îngr. Corneliu Moldovanu, București, 1923; Striana, București, 1926; Poezii, București, 1927. Traduceri: Racine, Britanicus, București, f.a. Repere bibliografice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288260_a_289589]
-
că linia politică urmată va fi aceea a Partidului Național Liberal. Dar unele elemente ale programului avansat de comitetul de inițiativă condus de P.S. Aurelian, alături de care se aflau, între alții, Emil Costinescu, Barbu Delavrancea, C. Dimitrescu-Iași, Petre Grădișteanu, G. Dem. Teodorescu, V.A. Urechia, Andrei Vizanti, N. Xenopol, reprezintă o orientare specifică, aproape o disidență. Acesta este, de altfel, motivul pentru care „aurelianiștii” editează D. la concurență cu „Voința națională”, gazeta liberală oficioasă. Noul periodic va avea o structură modernă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286865_a_288194]
-
fiind într-un echilibru judicios cu acelea culturale și literare. Dintre redactori, alături de câțiva ziariști profesioniști (Vasile Cristopol, Nicolae Barzon), fac parte mai mulți scriitori tineri (Dimitrie Nanu, Vasile Pop, Ludovic Dauș), dar și alții cu experiență (C. Dimitrescu-Iași, G. Dem. Teodorescu). Li se vor alătura, atunci când meandrele vieții politice o vor pretinde, colaborând cu articole de atitudine sau polemice, V.A. Urechia, B. Delavrancea, P. Grădișteanu ș.a. O rubrică de pe prima pagină, intitulată „Coloana V-a”, era dedicată actualității culturale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286865_a_288194]
-
Din bal cumplit de tristă iată-mă c-am venit”8). Ieșirea din bal apare, nu o dată, chiar și pentru bărbați, ca o despodobire de iluzii sau ca o trezire dintr un vis frumos, stare surprinsă cu finețe de Mircea Dem. Rădulescu: „Și zîmbind mi-aduc aminte/ - Prin zăpada ce se cerne -/ Cum o clipă mainainte/ Toate îmi păreau eterne;// Rochiile elegante/ Cu nuanțele lor pale,/ Aventurile galante,/ Tainicile madrigale”9) etc. Dacă scriitorii mai vechi privesc balul ca pe un
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
La Griffe» (în ghiară) de Henry Bernstein”, în Viața Romînească, 7, vol. 25, nr. 4, apr. 1912, p. 120. 6. Radu Rosetti, „în chestia limbii literare”, în Viața Romînească, 7, vol.26., nr.7, iul., 1912, p. 39. 7. Mircea Dem. Rădulescu, „Noapte de vară”, în Viața Romînească, 2, vol.24, nr.2, febr.1912, p. 202. 8. Punct de vedere auzit, cu ani în urmă, la profesorul Ion Rotaru. 9. O mărturie în acest sens e poemul „Un credincios barbar
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]