3,167 matches
-
Delia nu-i mai permite să intre în casă. - Copiii suferă când te văd că pleci. Acum îi folosește ca pe un scut între ei doi, le schimbă capetele, îi scoate la lumină numai când vrea ea. - Trebuie să se deprindă cu faptul că nu mai locuiești cu noi. - Te reorganizezi? - Poftim ? - Lași pe cineva să vină la tine ? Gaetano o spionează cu o expresie tâmpă, ca de cauciuc... ca a vecinului lor bolnav de Alzheimer. Expresia unuia care uită. - Ai
Margaret Mazzantini Nimeni nu se salvează singur by Gabriela Lungu () [Corola-journal/Journalistic/3301_a_4626]
-
asemenea forță. Instilându-li-se ideea că au o mare misiune de împlinit, dascălii au fost, de-a lungul vremii, cei mai batjocoriți dintre români. Când ceva nu mergea în industrie, cohorte de elevi însoțiți de profesori erau detașați să "deprindă" tainele eroicei clase muncitoare. Când agricultura socialistă, căzută în bot rău de tot, nu mai putea fi resuscitată decât cu forța armată și aceea a învățământului, profesorii au devenit un fel de sub-brigadieri, iar elevii niște argați debili ai țăranului
Teoria formelor fără fonduri by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17366_a_18691]
-
complex al lui Cantemir. Dragoș Moldovanu afirmă că principele se adresa unui public care cunoștea deja figurile folosite de Cantemir, de exemplu, hiperbatul. Cantemir trebuia să recurgă la forme excesive ale hiperbatului care să-l șocheze "nu doar pe cel deprins cu limbajul pedestru, ci pe cel obișnuit deja cu hiperbatul" (2002, p. 154). La Cantemir secvența se transformă într-un rebus (s. mea - P.V.) a cărui dezlegare solicită o pregătire specfială, o inițiere în retorică și în limbile clasice..." (2002
Enigma lui Dimitrie Cantemir by Petru Vaida () [Corola-journal/Journalistic/7251_a_8576]
-
sistemele de valori și raporturile din viața socială. În cursul aceleiași existențe, de două ori viața s-a întors la momentul zero. Tot ce până atunci fusese alb s-a transformat în negru și viceversa, mentalitățile și viziunea asupra lumii deprinse în familie și în școală au trebuit să fie radical revizuite. După fiecare dintre aceste cutremure politice majore, destine ce păreau definitive au fost reclădite din temelie, oamenii au dobândit o cu totul alte identități. În plus, cele două revoluții
Ruleta vieții by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6887_a_8212]
-
și mi-a plăcut modul lui de a-mi pune întrebări. Astfel îți era îngăduit să-ți deschizi inima, să vorbești despre tine însuți, iar cel din fața ta era interesat de faptele și de gesturile tale. Eram atât de puțin deprinsă cu o astfel de situație, încât nu-mi găseam cuvintele decât atunci când mi se puneau întrebări clare cum ar fi: Ce cursuri ați urmat? La călugărițe la Saint-Vincent-de-Paul, din strada Caulaincourt, și la școala comunală din strada Antoinette. Îmi era
PATRICK MODIANO - În cafeneaua tinereții pierdute () [Corola-journal/Journalistic/4425_a_5750]
-
ridică din sprâncene. - Primele pante? Aceste două cuvinte o intrigau, dar nu-și pierduse zâmbetul. Era oare efectul șampaniei Pim’s? Timiditatea mea s-a topit. I-am explicat ce vrea să-nsemne „primele pante“, expresia asta pe care-o deprinsesem, ca toți copiii de școală, din cartier. De la scuarul Trinite încep „primele pante“, căci urci de zor până la castelul Des Brouillards și cimitirul Saint-Vincent, ca apoi să cobori din nou către tărâmul secret din Clignancourt, mult către nord. - Tu știi
PATRICK MODIANO - În cafeneaua tinereții pierdute () [Corola-journal/Journalistic/4425_a_5750]
-
din prozele scurte ale lui Màrquez și în același timp sunt fragmente de narațiune care amintesc prin natura profund filozofică a simbolurilor de Grădina potecilor ce se bifurcă sau de Aleph ale lui Borges. Ca de pildă în pasajul: " - Ai deprins semnul Fe? mă întreba el, în zorii zilei, când orașul își regăsea larma cotidiană, l-ai desenat de șaptezeci și șapte de ori, ca să-ți arăt linia care îl anulează, făcându-l inofensiv prin adulație sau derâdere?". Alteori, ca în
Hărți inexistente by Ioana Băețica () [Corola-journal/Journalistic/16226_a_17551]
-
extindere semantică e în fond rezultatul unei simple schimbări de perspectivă. Termeni ca școală, meserie, ucenic etc. au acoperire și relevanță, din interior, din punctul de vedere al vorbitorilor de argou, chiar cînd se referă la tehnicile furtului, înșelătoriei etc.: deprinse și exersate cu mai multă sau mai puțină abilitate. în multe argouri, inclusiv în cel românesc, verbe de tipul a lucra sau a opera se folosesc curent pentru activitățile mediului interlop. în acest cadru general de-a dreptul banal merită
Producție by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15935_a_17260]
-
sugereze o stare, o viziune asupra lumii sau un concept în căutarea unei semnificații și al unui sens. Ce este romanul? Punerea în fapt sau eveniment a unui simbol ori a unei parabole pentru a descoperii transcendența lumii. Pe măsură ce scriitorul deprinde meșteșugul scrierii unui roman, începe să aibă reprezentare cititorului; îl aduce în fața lui și stă de vorbă cu el, cum făcea Balzac cu figurinele pe care le avea pe masa de lucru și care întruchipa fiecare personaj din comedia umană
Șarpele se afla acolo încă de la început... by Elena Budu () [Corola-journal/Journalistic/16788_a_18113]
-
prin restaurant. Singurii care arătau bine în hainele lor erau judecătorul și Caludi - în zilele cînd se ducea la biserică sau la primărie. Cezărel boiangiul își cumpăra hainele numai de la București. Păreau scumpe, dar nu și pentru ochiul lui Ionică, deprins să recunoască manopera costumelor întoarse, de vînzare prin Taica Lazăr. De cînd i se spunea dl Ion, bacșișurile pe care chelnerul le primea erau mai mari, uneori chiar jumătate din cît făcea consumația. Comitetul de urgență al orașului îl alesese
Pariu pe moarte by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7257_a_8582]
-
Mircea Mihăieș O prostească mândrie cu iz patriotic ne-a deprins, în liceu și facultate, să credem că româna e o limbă perfect unitară, vorbită absolut identic fie că locuiești în nordul, în sudul, în estul sau în vestul țării. Evident că peste tot se folosește limba română, că nu avem
Vorbiți cu accent? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7561_a_8886]
-
alintându-și mâțele și primindu-și generos oaspeții. De asemenea, e menționată cauza suferinței, „epilepsie, boală pe care o avusese și mama lui timp de vreo zece ani, dar de care se vindecase”. Conchide: „Născut din popor, trăitor la țară, deprins cu obiceiurile și datinele țăranului, din fire isteț și mucalit...” Cel care îi dedică primul studiu lui Creangă este N. IORGA, în „Convorbiri literare”, 1 iunie 1890, unde remarcă „însemnătatea capitală” a scrierilor sale, în care „firea unui popor întreg
Ion Creangă, de la imagine la mit by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3713_a_5038]
-
Gheorghe Grigurcu Dacă o asemenea pedală "negativă" la un "clasic" arhicunoscut putea nedumeri, sîntem în măsură a presupune marea iritare produsă de considerațiile "eretice" adresate de Cornel Regman unor autori în viață, deprinși nu o dată cu univocitatea elogiului ce s-ar cuveni a îmbrățișa totalitatea textelor pe care le-au publicat. Un dens conspect al opiniei asupra lui Marin Preda sună astfel: "Aproape fiecare din cărțile sale de la Intrusul încoace se vrea dezvelirea unui
Un inconformist: Cornel Regman (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12208_a_13533]
-
numele dvs. e cunoscut în românistică de mulți ani, dar pînă să vă întîlnesc n-am știut că ne vorbiți limba chiar atît de bine, de nuanțat, și în orice caz mai corect decît destui români. Cum ați ajuns să deprindeți româna în toate subtilitățile ei? Am învățat-o mai întîi la facultate, la Roma, ca studentă a doamnei Rosa del Conte. Am dat licența cu o lucrare de filologie despre Școala Ardeleană, în 1966, și imediat după aceea am stat
Luisa Valmarin - Trei decenii de românistică la Roma by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/16812_a_18137]
-
Spania. În anii ’90, Cătălina Iliescu vorbea, arăta, se purta ca o spanioloaică get-beget, iar studenții care au avut-o atunci profesoară au învățat de la ea cea mai „conectată“ spaniolă ce se putea învăța pe atunci la București, și au deprins un adevărat ethos al limbii spaniole, o iubire niciodată diminuată pentru lumea hispanică și pentru literatura ei. Lucrurile s-au repetat și în Spania, unde Cătălina Iliescu-Gheorghiu este acum profesoară (la Universitatea din Alicante, Catedra de traductologie), directoare a Cursurilor
Cătălina Iliescu-Gheorghiu: „O antologie nu e o enciclopedie“ by Simona Sora și Claudiu Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2860_a_4185]
-
fiecare zi, explică mai bine ca orice de ce acel oraș este ceea ce este. După cel de-al doilea război mondial, San Francisco a fost principalul punct de întoarcere pentru marinarii care veneau din Pacific. Pe mare, mulți dintre acești marinari deprinseseră niște obiceiuri amoroase care nu erau acceptate pe uscat. Așa că oamenii aceia rămîneau în San Francisco, se înmulțeau și-i atrăgeau și pe alții, pînă cînd orașul a devenit capitala gay, un Hauptstadt al homosexualilor. (Încă o dovadă a imprevizibilității
De curînd în librării - Jeffrey Eugenides - Middlesex by Alexandra Coliban-Petre () [Corola-journal/Journalistic/11707_a_13032]
-
și informativ polivalent, funciarmente racordat la valorile consacrate, perene ale artei sunetelor. S-a născut în 1940 la Sibiu, acolo unde harul său a suferit primele operațiuni de ecruisare din partea organistului, dirijorului și compozitorului Franz Xavier Dressler, de la care a deprins antrenamentul asiduu cu kezboard-ul, dar și zbenguiala cu formulele cotrapunctice. Din antrenament în zbenguială iată-l ajuns la Conservatorul din Cluj, la clasa de compoziție a lui Sigismund Toduță, cel care avea să-și exercite aura personalității asupra unei întregi
Un neamț hîtru by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11349_a_12674]
-
Orele-atârnă-n iarbă nemușcate/ De vietățile ce clipocesc pe spate."; " În universul nostru dens și mic/ Urșii mânâncă și nu fac nimic.// Vulpile dau de-a dura printre spini,/ Nevinovate,-aricii bruni și fini,// Sub maluri verzi racii stricați și moi/ Deprind pâraiele să curgă înapoi"; "E-atâta liniște și-atâta nemurire/ În pietrele ce nu știu să respire.// Boii se-adună galbeni lângă apă/ Și se gândesc de unde s-o înceapă.// Măgarii cresc uimiți și cruzi din rouă/ Să vadă cum
Dimineața unui faun by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8234_a_9559]
-
și a unor istorii pe care acestea le traversează. Dacă realitatea înconjurătoare pare ușor de văzut și bătut cu pasul, translarea ei în ficțiune presupune un adevărat arsenal de tehnici compoziționale, elemente de construcție epică și trucuri bine venite. Toate, deprinse de tânărul scriitor pe băncile unei anumite școli de proză: cea a generației '80, minus ramura textualistă. Jurnalul oferă câteva fragmente revelatoare asupra modului în care un prozator deja format își concepea (la propriu și la figurat) literatura. Să vedem
Meseria de povestitor by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9814_a_11139]
-
în vedere interpretarea spațial-volumetrică, structurală și plastică a unor forme specifice naturii vii, cum sunt: formele scoicilor, ale petalelor florilor, ale curburilor frunzelor, carapacelor de broască țestoasă, melcilor. Pentru viitorul sediu al Inspectoratului de Protecția Mediului noi am propus arhitecților deprinși cu principiile arhitecturii bionice drept muză, fluturele, care în folclorul românesc exprimă frumusețe, vitalitate și dinamism“. O clădire trebuie să educe oamenii în ideea de continuitate Bd. Liviu Rebreanu nr... (nu-l deconspirăm încă) - teren gol, iarbă îmbătrânită, câțiva pomi
Agenda2003-6-03-a () [Corola-journal/Journalistic/280677_a_282006]
-
mai legitim și mai confortabil cu posteritatea artistului decît cu existența lui activă și cu dinamismul firesc al operei, prejudecățile muzeale încep să dispară și atmosfera de criptă a galeriilor, cu înfățișarea aceea aseptică, hieratică și funebră, începe să se deprindă cu aerul proaspăt din viața încă neclasificată și din contemporaneitatea strictă, scăpată și ea de la îmbălsămarea în stereotipiile didactice. Din pricina unei gîndiri sărace, a unui grav deficit de imaginație și a unei îngrijorări maladive în ceea ce privește ideea de valoare, toate simple
Lumile succesive ale lui Onisim Colta by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16705_a_18030]
-
totuși, explica Borges dezinvolt, limba aceasta îl pasiona, închipuirea roșului prin negura timpului nu-l deranja, dimpotrivă; totul îi apărea amuzant, un joc. O spunea atât de firesc și construia o argumentație atât de sănătoasă în sprijinul ideii de a deprinde o limbă străină indiferent de vârstă, încât n-am rezistat și am povestit cele citite, pe un ton admirativ-încântat, prietenilor și soțului meu. Când povestesc ceva care mă emoționează, probabil c-o fac într-un anumit fel: timbrul schimbat, detalii
Traducerile din poveste by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/6606_a_7931]
-
omenești. * * * Brăila lui Panait Istrati o țin minte cuprinsă în seara revelatoare când, pas cu pas, cartierul faimos reînvia evocat de un brăilean autentic, prietenul meu, criticul Gabriel Dimisianu, fiul librarului. Noi suntem sau eram doi călători de cursă lungă, deprinși cu priveliști și lucruri extraordinare. Aveam - vreau să spun - înainte de a fi ajuns în fața Hoinarului, introdus de farmecul Brăilei, multe repere ale unor drumeți încercați... Și iată-ne opriți ca-n fața unui veritabil loc geometric al goanei și foamei
Un oraș nervos by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/5544_a_6869]
-
refuzul altor sensuri generale, ci și al oricărui individual imediat, concret. Ce reprezinta "savanta întoarcere la nevinovăție" în aceste condiții? În primul rînd o reabilitare a individualului, un mod de a face dreptate realului imediat. "În anii tîrzii, după ce am deprins atîtea forme de pietate, o înțelepciune, o anumita resemnare ne pot face să regăsim cu pietate imediatul. Este mai mult adevăr în lumea din jurul nostru decît în filozofia ta, Horațiu - spunem acum, cuprinși de o sacra acatholie, împreună cu Shakespeare"21
Despre donquijotismul lui Noica by Laura Pamfil () [Corola-journal/Journalistic/17664_a_18989]
-
E un mare mister acest mitíc care e și prost, și șmecher, dar care se dovedește a fi foarte deștept și teribil de cosmopolit". Dacă se simte solidar cu "dascălii" ardeleni în preajma cărora și-a configurat personalitatea, de la care a deprins să nu scrie "decît la temperatura spiritului", la comanda venită "de Sus", ca și din cele mai adînci resurse ale "omeniei" (fiind atent numai la "dacă te-ar citi Maiorescu, Lovinescu, Blaga?"), I. D. Sîrbu înțelege a se disocia fără
Corespondenta unui exilat intern by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10135_a_11460]