71,108 matches
-
nu are accesul la funcții publice, o existență închisă, mediocră, cenușie și exasperantă. Condiția nu este prea depărtată de orașele mărunte de provincie, unde același sens moral insalubru al mărginirii, al vidului și al inutilității domnea pretutindeni. Se relevă mediul descris de scriitoare, mediul în care a fost silită să trăiască și Hortensia Papadat-Bengescu, dependentă de ocupația tatălui militar de carieră, și apoi a soțului magistrat, ambii mutați mereu în diferite târguri, ce au trezit repulsie femeii. PERSONAJUL FEMININ Toate reflexiile
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
au putut să modifice decât conjunctural natalitatea. După cum relevă statisticile, interzicerea avortului nu a însemnat eradicarea practicării lui. Pentru a împiedica ducerea la capăt a unei sarcini nedorite, femeile apelau la diverse mijloace. Printrea altele s-a revenit la practicile descrise de Panait Istrati la începutul secolului precedent. „Cruzimi fără nume, adevărate barbarii”, numea scriitorul obiceiurile femeilor ce-și înțepau uterul cu andrele de împletit, cărau poveri, își opăreau picioarele cu apă fiartă sau și le rupeau sărind de la înălțime. Inventarierea
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
de români cărora li se permitea să plece din țarăă, Ceaușescu era un ipocrit; pe de o parte, negocia emigrarea lor, iar pe de altă parte, îi condamna pe cei care încercau să emigreze. Cei care doreau să emigreze erau descriși ca oameni slabi, cu „conștiință politică și patriotică” subdezvoltată, trădători în fașă care își abandonau țara-mamă și lupta de construcție a socialismului. În presa românească abundau poveștile ce descriau români ce emigrau doar pentru a afla că viața era mai
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
cei care încercau să emigreze. Cei care doreau să emigreze erau descriși ca oameni slabi, cu „conștiință politică și patriotică” subdezvoltată, trădători în fașă care își abandonau țara-mamă și lupta de construcție a socialismului. În presa românească abundau poveștile ce descriau români ce emigrau doar pentru a afla că viața era mai dificilă în noul mediu și care se întorceau apoi, fericiți, în țară. Obținerea permisiunii de a părăsi țara era un proces îndelungat, costisitor și epuizant. Exista o mare probabilitate
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
și de a forma organizații diferite de cele tolerate sau dominate de partid, centralizarea întregii economii, dar transformările provocate de acest regim politic au marcat profund societatea românească. La cinci ani de la alegerile prezidențiale și parlamentare din 1990, Thomas Carothers descria situația politică din România, astfel: „România este o societate care s-a schimbat mult, având numeroase dintre caracteristicile instituționale ale unei democrații, o economie capitalistă în devenire și o cale conturată de integrare treptată în Europa. În același timp însă
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
teme prin proiectarea ei pe cele șase fețe ale unui cub, fiecare dintre ele presupunând o abordare distinctă a subiectului respectiv. Concret, elevilor li se cere să examineze tema aleasă din perspectiva cerinței de pe una din „fețele” cubului, astfel: a) descrie: culorile, formele, mărimile; b) compară: ce este asemănător și ce este diferit; c) asociază: la ce te îndeamnă să te gândești; d) analizează: spune din ce este făcut, din ce se compune; e) aplică: ce poți face cu el, cum
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
noțiuni însușite, fiecare dintre ele trebuind să răspundă unor cerințe exacte: Primul vers este de obicei un singur cuvânt reprezintă titlul și precizează, printr-un substantiv, subiectul (ex. Lider); Al doilea vers este format din două cuvinte, două adjective care descriu subiectul (ex. Responsabil, echilibrat); Al treilea vers conține trei cuvinte, verbe la gerunziu, referitoare la acțiuni proprii subiectului (ex. Judecând, decizând, controlând); Al patrule vers este format din patru cuvinte care exprimă sentimentele elevului față de subiectul în cauză (ex. Șeful
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
senzualitate și de mister. Eroul său, un profesor (numit când „Profesorul”, când „Domnul R.”) aflat în pragul pensiei, dar „beneficiind” încă de suficientă vigoare intelectuală și fizică, este atras de Teodora, „femeia fatală” din visurile sale (nocturne sau diurne). O descrie la modul pateticromantic: subțire, nici scundă, nici înaltă, față smeadă, părul negru revărsat pe umeri, ca o „invitație la păcat” (citez chiar de la începutul caietului). Deși am parcurs puține pagini, am deja impresia că manuscrisul lui P.H.L. este o confesiune
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
asupra celor mai apropiați; cu atât mai mult în cazul cuiva pe care nu-l cunoaștem decât din scris. Scriind, retrăiește - de ce nu? - o experiență personală. Poate că a existat în viața lui o Teodora reală, ale cărei farmece sunt descrise în amănunt, cu nostalgie sau, mai curând, cu un fel de „plăcere retrospectivă”. Un fel de beție a visului! Nu știu dacă P.H.Lippa trebuie considerat un excentric. Descripțiile sale „respiră” senzualitate, dar și o anume dezinvoltură pe care nu
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
țin să-l înscriu pe autorul meu într-o galerie de îndrăgostiți celebri. Ceea ce mă atrage spre lectură este faptul de viață, „transfigurat” prin scris, prin literatură. Jurnalul său a fost păstrat de cineva apropiat, poate chiar de iubita necunoscută descrisă în text. Îl va fi fost acceptat ca pe un document al legăturii lor secrete, ce îi va îngădui să retrăiască mai târziu clipele minunate de odinioară... Sau... poate nu! 3 mai 2006 Reiau lectura în timp ce ascult muzică pe un
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
oarecare, apoi se întoarce în țărână. Dar să nu minimalizăm „masculinitatea”! Ne-ar sancționa în primul rând marile mitologii ale lumii. Nici P.H.L. nu pare a avea vreo intenție părtinitoare. În meditațiile sale se observă mai curând efortul de a descrie modul în care bărbatul „se poate înălța prin femeie”, găsindu-și măsura cea mai adevărată, adică acele calități sufletești puse în valoare de prezența ei. P.H.L. nu uită, totuși, să menționeze și posibilitatea „căderii” bărbatului prin femeie... prin, dar din cauza
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
plină de bunătate [...], dragostea nu se laudă, nu se îngâmfă, nu se poartă necuviincios [...], nu este iute la mânie [...], se bucură cu adevărul, suportă toate, crede toate, speră toate, rabdă toate. Dragostea nu piere niciodată.” Profesorul R. înțelege că Dragostea descrisă de Apostol este acea virtute care îl înalță pe om spre Dumnezeu, că iubirea pentru aproapele este o treaptă spre sfințenie. Este vorba de iubirea pură, necondiționată, care nu implică dorință fizică, hormoni... Speră că nu comite o blasfemie dacă
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
atâtea inerții și păcate, Teodora l-a făcut să afle că, prin nașterea copiilor, oamenii participă la misterul plămădirii unei lumi noi, „mai drepte și mai bune”, ce ar putea să guste mai mult decât până acum din hrana spirituală descrisă de Sf. Pavel în Epistola I către Corinteni, cap. 13: Credința, Speranța, Dragostea. Copilul Teodorei și al Profesorului acesta, nutrit din belșug cu filosofii de tot felul, este un „fruct al iubirii” lor, întemeiată pe atracția fizică ce înfierbântă sângele
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
pentru a-i da de înțeles că nu putea să răspundă decât într-un singur fel: cu indiferență. Și totuși... Aici intervine suspiciunea tipică bărbatului, mai cu seamă dacă are și „ceva ani în spate”. Oricât de neutru ar fi descris ea întâmplarea, tot este de presupus o anume satisfacție, a femeii care poate trezi și interesul altora... Fie ea de ireproșabilă fidelitate, tot se simte bine când este luată în seamă de un străin. Oricât de nevinovat, jocul face bine
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
care o simți, nu pe care o citești în acte. Domnul R. ar dori să nu i se „interprezete” faptul că își mărturisește gândurile și emoțiile trăite în ultima vreme alături de Teodora. La fiecare întâlnire o ascultă atent cum îi descrie progresele din ultimele zile ale vietății din burta ei. Începe să creadă că tot acolo „se coace” și „norocul” său, însemnând ieșirea din letargia organică de care se simțea amenințat înainte de a o întâlni pe ea. Acum, „elanul vital” pe
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
recunoști că ești chiar extraterestru. Centrul și observatorul s-ar fi transformat într-un loc de pelerinaj, păzit de o armată și asaltat de ziariști, TV și gură cască amatori de enigme. Profesorul: Cum ai ales zodia Scorpionului? Te-a descris exact cum ești. Evelin: O zodie omenească... Aurora: Evelin, te-ai găndit măcar o clipă să ne lași și nouă nemurirea? Evelin: Crezi că v-ar folosi la ceva nemurirea cănd eu sunt aproape de a deveni muritor? și apoi n-
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
pe mine." Shelley scria: Atunci când creează, mintea este asemenea unui jar mocnind, asupra căruia un suflu invizibil determină o flacără strălucitoare și pasageră". Suflul inspirației este un fulger, un trăsnet", atestă și René Char. În poezia Cerească atingere, Lucian Blaga descrie astfel dicteul: "Ce arătare! Ah ce lumină!/ Stea albă-a căzut în grădină,//necăutată, neașteptată: noroc,/ săgeată, floare și foc.// ...S-a-ntors ah! în lume o stea./ Mi-s arse mâinile de ea." Universul poetului este o pagină albă, fecioară, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
goluri a se naște.// Nu e nimic și totuși e/ O sete care-l soarbe./ E un adânc asemene uitării celei oarbe". Neta deosebire dintre văzul ochiului comun și al celui transcendental se observă la prima coborâre a luceafărului. Eminescu descrie eonul de sus ca fiind "mort de nemurire" tot von Unsterblichkeit, după expresia nietzscheană "Iar umbra feței străvezii/ E albă ca de ceară/ Un mort frumos cu ochii vii/ Ce scânteie 'n afară": descrie transfigurarea starea de dincolo a luceafărului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
la prima coborâre a luceafărului. Eminescu descrie eonul de sus ca fiind "mort de nemurire" tot von Unsterblichkeit, după expresia nietzscheană "Iar umbra feței străvezii/ E albă ca de ceară/ Un mort frumos cu ochii vii/ Ce scânteie 'n afară": descrie transfigurarea starea de dincolo a luceafărului, a lui Hyperion, a geniului în raport cu lumea omului, stare care ia naștere în contactul cu lumea de jos. În schimb, în contrast, fiicei pământului nu îi este accesibilă această viziune; ea îl vede pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
geniului de către lumea comună: "Nențeles rămâne gândul/ Ce-ți străbate cânturile,/ Zboară vecinic îngânându-l,/ Valurile, vânturile." Cea mai tulburătoare neliniște eminesciană este cea a perspectivei revenirii sisifice identitare în această lume a durerii, a răului și a morții, tragism descris în postuma Bolnav în al meu suflet, unde apare suprema spaimă: aceea de a exista. Dar în lirica eminesciană neliniștea existențială este infinit depășită prin magia muzicală unică, inimitabilă a verbului său, alături de altitudinea ideației polarizând către sacru, și radicala
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
din diverse surse mass-media. Descrierea oferă profesorului posibilitatea de a prezenta direct realitatea geografică, de a reda imaginea unor procese și fenomene din cadrul natural și social. Această metodă poate fi transformată într-o metodă activă dacă se cere elevilor să descrie un peisaj, un proces sau un fapt geografic. Exemplu: descrieți relieful din orizontul local sau din Podișul Moldovei; descrieți obiectivele turistice din zona orașului Târgu Frumos. Conversația este o metodă de predare-învățare în care informațiile pornesc de la un emițător (profesor
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
prezenta direct realitatea geografică, de a reda imaginea unor procese și fenomene din cadrul natural și social. Această metodă poate fi transformată într-o metodă activă dacă se cere elevilor să descrie un peisaj, un proces sau un fapt geografic. Exemplu: descrieți relieful din orizontul local sau din Podișul Moldovei; descrieți obiectivele turistice din zona orașului Târgu Frumos. Conversația este o metodă de predare-învățare în care informațiile pornesc de la un emițător (profesor) și ajung la un receptor Ăelev) sau circulă între elevi
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
procese și fenomene din cadrul natural și social. Această metodă poate fi transformată într-o metodă activă dacă se cere elevilor să descrie un peisaj, un proces sau un fapt geografic. Exemplu: descrieți relieful din orizontul local sau din Podișul Moldovei; descrieți obiectivele turistice din zona orașului Târgu Frumos. Conversația este o metodă de predare-învățare în care informațiile pornesc de la un emițător (profesor) și ajung la un receptor Ăelev) sau circulă între elevi, prin intermediul întrebărilor și răspunsurilor. Problematizarea este o metodă didactică
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
astrelor, ce trebuie săi fi marcat în vreun fel copilăria, adolescența, prima tinerețe. Sigur este că le-a trăit ca toți ceilalți, fiind un om cu totul obișnuit. Nici în fizionomie nu prezintă ceva deosebit, de aceea nu-l mai descriu, așa cum ar face un autor care se respectă. Prin urmare, nu veți putea ghici de la început, după frunte și ochi, nas sau bărbie, dacă la sfârșit se va sinucide, va muri asasinat sau de moarte bună, dacă se va însura
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
mișcare, orice pas al său nu pot fi decât expresia unei atitudini raționate și raționabile? Ceea ce îl aseamănă cu piatra, apa, metalele, iarba și norii a fost în întregime decodat, explicat și depus în tezaurul științei? Ai putea să-mi descrii imaginea luceafărului de seară în ochii unui urs? Cum ar suna cântecul de șoapte ale pădurii, amplificat în urechea („ receptorul”!) iepurelui? Cine ar putea ghici ultimul gând al lui Odobescu înainte de a apăsa pe trăgaci? (Nu știu dacă ai aflat
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]