6,256 matches
-
muncă susținută, o pregătire generală temeinică, un efort continuu de ridicare a nivelului de pregătire științifică și de îmbunătățire a calității predării, o bună organizare a întregii activități didactice. Înscriindu-se în liniile reformei curriculare, evaluarea este calitativ de tip descriptiv, activă, pozitivă, cu un caracter formativ, având în vedere elevul participant activ la formarea sa, conștientizând capacitățile sale. Actul instrucțional necesită o permanentă schimbare și restructurare devenind un proces activ care implică activizarea fizică și mentală, formarea și dezvoltarea unor
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
deschis prin complexitatea sa. Stadialitatea în atenția investigației psihopedagogice și rezultatele ce vor apărea pot schimba datele. Dintre aspectele multiple ale acestei probleme se rețin : - mai mare concordanță între autor în acceptarea conținutului psihic al fiecărui stadiu al dezvoltării (dimensiunea descriptivă a cunoașterii) decât în precizarea cauzelor și mecanismelor care susțin acest conținut(dimensiunea explicativă a cunoașterii); - prezența stadialității atât în abordarea genetică longitudinală a vieții psihice la nivelul procesualității (psihice, cognitive, afective, moral-sociale, acționale - stadii genetice) cât și în perspectivele
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
chestionarului și eșantionarea. În funcție de ipotezele care vor fi testate, este determinat modul de abordare în culegerea datelor: Studii exploratorii - folosite atunci când marketerii au nevoie de informații despre o problemă, sau doresc ca o ipoteză posibilă să fie mai specifică; Studii descriptive - folosite când marketerii au nevoie să înțeleagă anumite caracteristici ale unei probleme date, sau pentru rezolvarea unei probleme particulare; Studii cauzale - folosite în demonstrarea existenței sau inexistenței legăturilor cauzale dintre două sau mai multe variabile. Colectarea datelor se face pentru
MARKETING şi AUDITUL în MARKETING by Costel MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/1601_a_2941]
-
rămân încă teorii ale dreptății în distribuția serviciilor medicale insuficient elaborate și clarificate în detaliu, teorii aflate într-o fază incipientă de dezvoltare, deși suficientismul a început, e adevărat, să recupereze decalajul față de egalitarianism. Primul capitol al lucrării este preponderent descriptiv. În cadrul lui este prezentat idealul accesului egal la serviciile medicale și versiunile acestuia. Este deosebită o versiune libertariană (formală) de cea propriu-zis egalitariană (substanțială) a acestui ideal. Capitolul prezintă și alte distincții importante. Una dintre ele precizează că accesul nu
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
prezintă și alte distincții importante. Una dintre ele precizează că accesul nu trebuie confundat cu utilizarea serviciilor medicale. O altă distincție propusă este cea între idealul suficientist și idealul maximalist al accesului egal la serviciile de îngrijiri medicale. Deși preponderent descriptiv, capitolul are și o componentă critică și una explicativă. Astfel, în cadrul său se argumentează, spre exemplu, că atât principiul egalității echitabile a oportunităților, cât și apelul la decizia democratică sunt criterii problematice de specificare a pachetului de servicii la care
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
o cale proprie, determinată, de materialul de studiu limbile amerindiene limbi fără atestări istorice și în majoritate fără scriere, cu o structură total diferită de cea a limbilor europene și oglindind o mentalitate aparte. Ele nu puteau fi cercetate decât descriptiv și în strânsă legătură cu cultura. Inițiatorul acestei direcții a fost antropologul și arheologul Franz Boas, care a publicat valoroase lucrări de lingvistica ale căror principii au stat la baza „Școlii descriptive”, varianta 42 americană a structuralismului, școală ai cărei
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
mentalitate aparte. Ele nu puteau fi cercetate decât descriptiv și în strânsă legătură cu cultura. Inițiatorul acestei direcții a fost antropologul și arheologul Franz Boas, care a publicat valoroase lucrări de lingvistica ale căror principii au stat la baza „Școlii descriptive”, varianta 42 americană a structuralismului, școală ai cărei reprezentanți de frunte au fost Leonard Bloomfield și Edward Sapir 63. În prezent, lingvistica descriptiva este reprezentata de două școli mai importante care au în comun direcția de cercetare, procedeele de analiză
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
Franz Boas, care a publicat valoroase lucrări de lingvistica ale căror principii au stat la baza „Școlii descriptive”, varianta 42 americană a structuralismului, școală ai cărei reprezentanți de frunte au fost Leonard Bloomfield și Edward Sapir 63. În prezent, lingvistica descriptiva este reprezentata de două școli mai importante care au în comun direcția de cercetare, procedeele de analiză însă diferind de la un cercetător la altul: „Școala de la Yale", din care fac parte urmașii și elevii apropiați ai lui Bloomfield, și cealaltă
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
grup de descriptiviști, ce a preluat de la Bloomfield numai tehnica cercetării limbii, dar care, din punct de vedere al concepției, sunt mai apropiați de E. Sapir și de lingvistica antropologica. În opoziție cu direcția „mecanicistă”, introdusa în lingvistică de școala descriptivă, se dezvoltă în America direcția "mentalistă", în cadrul căreia pe primul plan stau cercetările privitoare la raporturile limbii cu modul de gândire și de comportare a vorbitorilor. Întemeietorul acestei direcții este Edward Sapir. Lingvistica structurală a orientat cercetările spre găsirea unor
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
analiză sincronică și formalizată a limbii; cercetarea pleacă de la text și dezvăluie sistemul, adică inventarele de unitați și tipurile de relații dintre ele. Dar metodele structurale trebuiau să fie depășite și ele, iar reacția s-a produs, chiar în cadrul școlii descriptive, printr-o nouă direcție preconizata de Z.S.Harris și fundamentată prin lucrările lui Noam Chomsky, care restabilește legăturile dintre lingvistică și psihologie prin gramatica generativă. Autorii gramaticilor generative pleacă de la constatarea că fiecare limbă conține un număr finit de
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
modificări (obiect al istoriei limbii), în timp ce în limbă, ca și în competență, se manifestă o creativitate guvernată de legi, inovații în limita legilor existente”64. După părerea lui Chomsky, o gramatică (teorie a limbii) e adecvată din punct de vedere descriptiv în măsura în care ea descrie corect competența lingvistică a vorbitorului nativ ideal; descrierile structurale atribuite frazelor de o asemenea gramatica, distincțiile stabilite de ea între f raze corecte și incorecte, trebuie să corespundă cu intuiția lingvistică a vorbitorului. În esență, gramatica generativă
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
o cale proprie, determinată, de materialul de studiu limbile amerindiene limbi fără atestări istorice și în majoritate fără scriere, cu o structură total diferită de cea a limbilor europene și oglindind o mentalitate aparte. Ele nu puteau fi cercetate decât descriptiv și în strânsă legătură cu cultura. Inițiatorul acestei direcții a fost antropologul și arheologul Franz Boas, care a publicat valoroase lucrări de lingvistica ale căror principii au stat la baza „Școlii descriptive”, varianta 42 americană a structuralismului, școală ai cărei
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
mentalitate aparte. Ele nu puteau fi cercetate decât descriptiv și în strânsă legătură cu cultura. Inițiatorul acestei direcții a fost antropologul și arheologul Franz Boas, care a publicat valoroase lucrări de lingvistica ale căror principii au stat la baza „Școlii descriptive”, varianta 42 americană a structuralismului, școală ai cărei reprezentanți de frunte au fost Leonard Bloomfield și Edward Sapir 63. În prezent, lingvistica descriptiva este reprezentata de două școli mai importante care au în comun direcția de cercetare, procedeele de analiză
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
Franz Boas, care a publicat valoroase lucrări de lingvistica ale căror principii au stat la baza „Școlii descriptive”, varianta 42 americană a structuralismului, școală ai cărei reprezentanți de frunte au fost Leonard Bloomfield și Edward Sapir 63. În prezent, lingvistica descriptiva este reprezentata de două școli mai importante care au în comun direcția de cercetare, procedeele de analiză însă diferind de la un cercetător la altul: „Școala de la Yale", din care fac parte urmașii și elevii apropiați ai lui Bloomfield, și cealaltă
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
grup de descriptiviști, ce a preluat de la Bloomfield numai tehnica cercetării limbii, dar care, din punct de vedere al concepției, sunt mai apropiați de E. Sapir și de lingvistica antropologica. În opoziție cu direcția „mecanicistă”, introdusa în lingvistică de școala descriptivă, se dezvoltă în America direcția "mentalistă", în cadrul căreia pe primul plan stau cercetările privitoare la raporturile limbii cu modul de gândire și de comportare a vorbitorilor. Întemeietorul acestei direcții este Edward Sapir. Lingvistica structurală a orientat cercetările spre găsirea unor
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
analiză sincronică și formalizată a limbii; cercetarea pleacă de la text și dezvăluie sistemul, adică inventarele de unitați și tipurile de relații dintre ele. Dar metodele structurale trebuiau să fie depășite și ele, iar reacția s-a produs, chiar în cadrul școlii descriptive, printr-o nouă direcție preconizata de Z.S.Harris și fundamentată prin lucrările lui Noam Chomsky, care restabilește legăturile dintre lingvistică și psihologie prin gramatica generativă. Autorii gramaticilor generative pleacă de la constatarea că fiecare limbă conține un număr finit de
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
modificări (obiect al istoriei limbii), în timp ce în limbă, ca și în competență, se manifestă o creativitate guvernată de legi, inovații în limita legilor existente”64. După părerea lui Chomsky, o gramatică (teorie a limbii) e adecvată din punct de vedere descriptiv în măsura în care ea descrie corect competența lingvistică a vorbitorului nativ ideal; descrierile structurale atribuite frazelor de o asemenea gramatica, distincțiile stabilite de ea între f raze corecte și incorecte, trebuie să corespundă cu intuiția lingvistică a vorbitorului. În esență, gramatica generativă
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
infinit mai direct: el este acțiunea reflexă, complicată de reflexele evoluate, adică de instincte. Funcționarea organică a inconștientului nu poate fi tradusă în limbaj conceptual, cel puțin în ceea ce privește conținutul său intim și trăit direct. Explicația nu poate fi aici decît descriptivă, adică funcționarea inconștientă este inaccesibilă controlului conștient. (De altfel, dacă ar fi accesibil, controlul nu ar putea decît să-i deranjeze automatismul reglat.) SUBCONȘTIENTUL este o funcție imaginativă și simbolică. Raporturile sale cu supraconștientul și el o funcție simbolizantă impun
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
pot în sfîrșit să regăsească ieșirea spre descărcarea reală, cu singura condiție, totuși, ca acest control conștient să reușească în final să înlăture nu numai forma simbolică, ci și deformarea energetică datorată exaltării imaginative. Această traducere nu este așadar doar descriptivă: ea constituie o intervenție vitala și nu este doar una de natură teoretică, ci și esențial practică. Ea nu este posibilă decît sub forma unui EFORT INTROSPECTIV, care contrazice și desființează promisiunile imaginativ exaltate pentru a le recupera energia sustrasă
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
demne de încredere pen-tru un domeniu particular de fenomene, cum ar fi cel economic, este bună chiar dacă presupozițiile ei sunt "nerealiste", iar predicțiile ei despre alte fenomene sunt eronate. Cel mai cunoscut critic al posibilității și validității unei teorii economice descriptive și nenormative este Gunnar Myrdal. La polul opus se situează economiștii din școala istorică germană, care sunt pur descriptiviști. De ase-menea, Joseph Schumpeter, apreciază că părțile principale ale economiei constituie o știință obiectivă neevaluatică. Știința economică modernă se află într-
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
scurt, teoria ne spune ce este; doctrina ne spune ce trebuie să fie, ce trebuie făcut și ce nu trebuie făcut. Teoria servește ca instrument de analiză; doctrina vine, prin intermediul politicii economice, să experimenteze. Teoria economică utilizează metode empirice și descriptive, în vreme ce doctrina este, în esență, o gîndire normativă, ea sugerează calea pe care trebuie consumate eforturile spre binele individual și social. Studiul doctrinelor economice presupune, așadar, atît înțelegerea miezului ideatic al teoriilor pe care se grefează, cît și perceperea politicilor
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
adică să facă să apară, printr-un proces de abstractizare, elementele cruciale în masa de circumstanțe, varianta care înconjoară fenomenul de explicat. Astfel, paradoxal, pentru a fi profundă și explicativă, o teorie trebuie să fie falsă din punct de vedere descriptiv, în postulatele sale. În acest caz, se ajunge la instrumentalism. Teoria nu pretinde să reprezinte comportamentul real al agenților, ea se mărginește să afirme că totul se petrece "astfel". Lucrurile sunt așa cum sunt pentru că sunt." Procesul selecției naturale ajută în
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
În concepția lui Veblen, preferințele individuale nu pot fi considerate factori cauzali fundamentali, cum fac neoclasicii. Fundamental este ceea ce oamenii trebuie să facă, iar aceasta rezultă din structura și contextul instituțional, aceștia fiind adevărații factori cauzali. Instituționaliștii sunt adepții realismului descriptiv, pe linia școlii istorice germane, în timp ce neoclasicii sunt adepții realismului predictiv. Abordarea instituțională adoptă perspectiva psihologică a behaviorismului. Acesta din urmă vede rădăcinile acțiunii umane în norme, reguli, deprinderi și uzanțe instituționale, considerînd preferințele individuale ca derivate și subiective. Ele
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
fumul și mirosul de benzină al mașinilor să se ridice."179 În orice context ar fi fost introdus fragmentul, expresia de prezent etern persistă. Argumentele sunt de ordin stilistic. Predicatul analitic ("...era o lumină gălbuie și cețoasă...") are un caracter descriptiv, static.180 În plus, acesta dovedește și o valoare impersonală, absolută, nedeterminată, care anulează valoarea obișnuită a imperfectului, provocând o identificare a cititorului cu personajul și cu naratorul. Toate valorile sunt evidențiate prin opoziție, pentru că urmează după un perfect compus
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
observațiile doamnei T. consemnează percepția vizuală. De exemplu, descrierea unei zile de început de primăvară cuprinde cele două repere caracteristice eroinei flori și ochi: "Se purtau buchete de violete și toate privirile erau vii."332 Autorul se îndepărtează de strategia descriptivă accentuat stereotipică, în special în cazul portretizării feminine, și polarizează atenția asupra privirii tocmai ca instrument de insuflare a vieții prin valoarea creativă adăugată. Nu intenționăm, firește, să reluăm comentariile și trimiterile noastre la mitul lui Pygmelion (v. capitolele anterioare
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]