2,257 matches
-
rolul care Îl consacrase. „Rătăcitul”?... Neobișnuit, Încă, cu viața? Cu farsele ei confuze? Rătăcit, oricum, oriunde, oricând? În clipa când am deschis ușa clasei, am fost frapat de aspectul eteroclit, tipic american, al juvenilei asistențe. Nu puțini dintre studenți erau desculți... Efectul relaxant al superbei după-amieze de septembrie sau plăcerea de a contraria marțianul dresat, În bizara sa veche planetă natală, de rigide reguli și represalii? Dialogul cu clasa a devenit, curând, firesc. În ciuda unei anume inocențe culturale, majoritatea studenților erau
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
muncă. În toamna anului 1941, în urma unei inspecții la lucrări de infrastructură pentru calea ferată, raportul consemna că „din 289 Evrei în săptămâna aceasta n’au ieșit la lucru decât numai 125 zilnic, 19 răspândiri, iar 145 i-am găsit desculți, desbrăcați plini de râie, de păduchi și bube în imposibilitate de a ieși la lucru pe pământul înghețat și unde în pădure se găsește și zăpadă. Menționăm că o parte din cei desbrăcați sunt din cauză că hainele și ghetele s’au
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
plini de râie etc. La cererea Dlui Subinginer de a termina mai urgent de săpat și transportat cei 3000 m3 de pământ ce mai trebuiesc, întrucât iarna bate la ușă și nu se mai poate lucra, am forțat pe cei desculți și desbrăcați de a ieși la lucru cu o oră și jumătate mai târziu, reducând porția de pâine și mâncare celor ce stau în cameră și adăugând-o celor muncitori și forțându-i a munci mai mult” (doc. nr. 29
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Ferate Făgăraș Avem onoare a vă raporta că prezentându-mă la detașamentul Evrei pentru lucru am găsit următoarele: Din 289 Evrei în săptămâna aceasta n’au ieșit la lucru decât numai 125 zilnic, 19 răspândiri, iar 145 i-am găsit desculți, desbrăcați plini de râie, de păduchi și bube în imposibilitate de a ieși la lucru pe pământul înghețat și unde în pădure se găsește și zăpadă. Menționăm că o parte din cei desbrăcați sunt din cauză că hainele și ghetele s’au
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
de râie etc. La cererea Dlui Subinginer de a termina cât mai urgent de săpat și transportat cei 3000 m3 de pământ ce mai trebuiesc, întrucât iarna bate la ușă și nu se mai poate lucra, am forțat pe cei desculți și desbrăcați de a ieși la lucru cu o oră și jumătate mai târziu, reducând porția de pâine și mâncare celor ce stau în cameră și adăugând-o celor muncitori și forțându-i a munci mai mult. Totuși țin să
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Pentru ca lucrul din gara Ucea să nu stagneze, putem trimite pe cei mai ușor îmbrăcați să lucreze, întrucât la Ucea-gară, 13 km depărtare de șantier clima este mai caldă, iar pământul nu este înghețat ca sus și se poate umbla desculț. Rugăm să binevoiți a dispune. Comandantul Militar al Detașamentul Evrei, Compania V-a Lt. rez. semnătură indescifrabilă *Adnotări: 18/X/1941. SubLt. Popovici. Referat în [scris]. Semnătură indescifrabilă. - Referat. Am luat toate măsurile după cum am arătat în Nr. 307 din 17
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
pe care o transpune. S-a aplecat deopotrivă asupra poeziei românești clasice, în volumul Rumänische Lyrik (1969), cât și asupra poeziei contemporane, în Földi üzenet (1979). Cu toate ca F. este prin excelență traducător de poezie, realizează versiuni în limba germană pentru Desculț de Zaharia Stancu (1951) și în limba maghiară pentru piesă Bălcescu de Camil Petrescu (1953). Acoperind zone mari din lirica românească și universală, traducerile lui F. excelează prin redarea fidelă a sistemului metaforic și metric al textelor originale. El a
FRANYÓ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287079_a_288408]
-
Az esticsillag, București, 1964, Költeményei [Poezii], București, 1966 (în colaborare), Válogatott művei [Opere alese], Budapesta, 1967 (în colaborare), Legszebb versei [ Cele mai frumoase poezii], București, 1968, Luceafărul - Az esticsillag - Der Abendstern, Timișoara, 1972, Versek [Poezii], București, 1973; Zaharia Stancu, Barfuss [Desculț], Berlin, 1951; Camil Petrescu, Bălcescu, București, 1953; Eugen Jebeleanu, Hirosima mosolya [Surâsul Hiroșimei], București, 1961, Ének a halál ellen [Cântec împotriva morții], București, 1967; Tudor Arghezi, Legszebb versei [ Cele mai frumoase poezii], București, 1962 (în colaborare); Marcel Breslașu, Ének a
FRANYÓ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287079_a_288408]
-
cel mare, Istoria naturei sau a firei, Învățătură firească spre surparea superstiției norodului, în fine comentariul său de cinci sute de pagini la Țiganiada i-a fost restrâns de editură la un sfert. În 1969 a publicat un roman, Făt-Frumos desculț. SCRIERI: Făt-Frumos desculț, București, 1969. Ediții: Gh. Șincai, Opere, I-IV, introd. edit., pref. Manole Neagoe, București, 1967-1973, Cronica românilor, I-III, pref. Manole Neagoe, București, 1978 (în colaborare cu Manole Neagoe); Școala Ardeleană, I-III, introd. Romul Munteanu, București
FUGARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287106_a_288435]
-
naturei sau a firei, Învățătură firească spre surparea superstiției norodului, în fine comentariul său de cinci sute de pagini la Țiganiada i-a fost restrâns de editură la un sfert. În 1969 a publicat un roman, Făt-Frumos desculț. SCRIERI: Făt-Frumos desculț, București, 1969. Ediții: Gh. Șincai, Opere, I-IV, introd. edit., pref. Manole Neagoe, București, 1967-1973, Cronica românilor, I-III, pref. Manole Neagoe, București, 1978 (în colaborare cu Manole Neagoe); Școala Ardeleană, I-III, introd. Romul Munteanu, București, 1970; ed., I-
FUGARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287106_a_288435]
-
a Festivalului de la Cannes, Iacob a obținut Premiul european „Felix”, Glissando a participat la Festivalul filmului de la Veneția, iar regizorul a primit de zece ori premiile UCIN și ACIN. În teatru a lucrat sporadic: Emigranții lui Slavomir Mrozeck, (1977), Regele desculț de Paul Anghel (1978), O noapte furtunoasă de I. L. Caragiale (1998). Pisica ruptă, carte de debut literar, apărută în 1997, nu este un roman în sensul tradițional al termenului. Este o suită de amintiri colerice din trecutul ceaușist al cenzurii
DANELIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286683_a_288012]
-
presiune, mugitor, / Cu ochi de căpitan țintind lunetă. // Ci eu aici elipse noi încerc / Tot mai rotit, mai iute, mai în cerc / Și simt un miez de suflet cum regretă” (Pe malul Styxului, II); „În ochi adânci incendii calme joc, / Desculț, ațâț pământul să se zbată, / Șopârle scumpe dorm ca-ntr-un ghioc / Alături de opinca-mi despicată. // Opritu-m-am din drum, aci, la mal, / Cu ce-am agonisit: căruță, cal; De piatră-s turmele răsfrânte-n spate // Și scormon bucuros după caval
DIMOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286783_a_288112]
-
pamfletar ale publicistului. Inclement se dovedește a fi și în cronicile lui dramatice. Afirmându-și cu duritate punctul de vedere despre aspecte la ordinea zilei, vorbește însă o altă limbă, aceea a compasiunii, în însemnările privind soarta necăjită a celor „desculți”, „flămânzi și goi”. Dar, în general, e neiertător și câteodată chiar câinos. Formula pe care o practică în schițele lui „anapoda” din Eu sau frate-meu?!... (1929) și Două și-un cățel... (1933) este aceea a unui umor sec (de
DAMIAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286664_a_287993]
-
1978; Umbrela cosmonautului, Chișinău, 1979; Luni, marți, miercuri..., Chișinău, 1981; Pălăria lui Cipolino, Chișinău, 1981; Unchiul meu Păcală, Chișinău, 1982; Vânt cu ochelari, Chișinău, 1984; Iarna dragostei, Chișinău, 1984; La târgul din Prostănaci, Chișinău, 1987; Înflorite ramuri, Chișinău, 1988; Ploaie desculță, Chișinău, 1990; Iubind, Chișinău, 1991. Repere bibliografice: Ion Ciocanu, Argumentul de rigoare, Chișinău, 1985, 43-68. I.C.
CIOCANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286246_a_287575]
-
adecvat oricărei scrieri din zona autoficțiunii. Pe lângă naivitățile sau formulările în cheia unei ideologizări bombastice (de genul „virtuțile traco-getice ale neamului nostru - coborând în adânca ancestralitate”), frecvente în monografie, se mai remarcă preferința pentru asocieri hazardate, în virtutea căreia autorul ciclului Desculț este apropiat de André Malraux sau de Ernest Hemingway. Ipoteza metodologică pe baza căreia este construit volumul Poeți neoromantici (1985; Premiul Asociației Scriitorilor din Craiova) nu se revendică de la o teorie a influențelor, întrucât cartea evită situarea într-un plan
GHIDIRMIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287259_a_288588]
-
aflăț o femeie bolnavă, de bună condiție socială, siluită de 6 soldați, vindecată la spital de boli venerice și acum raclată, după siluire”. Cristian XE "Cristian, Solomon" a descris situația În școli: „Copii triști. Fețe livide. Majoritatea rău Îmbrăcată și desculță. Mulți orfani, aduși de mamele lor la școală după ce au trecut Întâi prin sinagogă, pentru Kadish” șrugăciune pentru morți - n.m.ț, după un tată ucis sau dispărut În „Duminica ceia”. „Profesorii și profesoarele cu lefuri rușinos de mici, neîmbrăcați șcum
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
Perceptorii acestor ștafete ale morții vârau groaza În populația evreiască. N’avei cui să te plângi și nimeni nu asculta pe «jidanii care au tras În armată»; nu era milă pentru ei. Acești zbiri, care scoteau pernele, lăsând goi și desculți, văduvele și orfanii, urmăreau plata taxelor militare pentru acei cari au fost omorâți. Până unde a mers teroarea: după ce ți-a omorât tatăl, soțul, copiii sau frații, veneau hienele fiscale și trăgeau din avutul sărăcăcios ce a mai rămas, În
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
DETAȘAMENTELE DE PE VALEA SIHNEI, PRUTULUI ȘI SIRETULUI DETAȘAMENTUL DE PE VALEA SIHNEI (organizat de R.4. P.). +)1. Compunerea Detașamentului. Lipsă față de efectivul stabilit de Marele Stat Major: 9 subofițeri, 39 trupă și 83 evrei. 2. Situația Detașamentului. Evreii majoritatea sunt desculți și îmbrăcați sumar (circa 50% sunt dezbrăcați). S'a intervenit la Prefecturile de județ să dea ordin comunităților evreiești să le trimită haine, fără rezultate până în prezent; trebuie să se dea dispozițiuni energice. ++)3. Greutăți întâmpinate. Nu s'au putut
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
mujahedini în lupta împotriva sovieticilor. O temă actuală - rolul propovăduitor al Statelor Unite în lume. Am văzut la vremea lui un foarte bun film politic al lui Mike Nichols, Cum să devii președinte/Primary Colors, la fel cu succesele mai vechi, Desculț în parc, Absolventul, Silkwood, Working Girl/ O femeie face carieră, Cui i-e frică de Virginia Woolf? (la Cinematecă, într-o copie dublată în cehă; era matineu și lipsea traducătoarea). Mi-a plăcut foarte mult Closer/Ispita, deși era atât
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
vă jucați ore în șir în podul casei bunicilor de la Horezu, cu toate obiectele acelea vechi, inutile și prăfuite, dar atât misterioase! - Asta pot pricepe, dar de ce n-am mai putut citi apoi, fără un oarecare disconfort, aventurile micuților orfani desculți aruncați de cruzimile vieții în lume? - Când domnul Frabetti a trecut pe aici, vă mai aduceți aminte ce a văzut în Cercul al Șaptelea al Iadului? - Cercul violenților. - Exact! Aduceți-vă aminte și cât de uimit a fost să descopere
Rafturile cu nostalgie ale Bibliotecii iad by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12542_a_13867]
-
neantul natal Și nu lasă în urmă mai mult decât lasă o bănuială Și uite așa trecem pe lângă miracole V M-aș face păstor Rupt din pășunile alpine M-aș face drumeț rătăcitor Pelerin dintr-un alt veac Aș păși desculț Până pe tavanul norilor Doar pentru a pune bețe în roata istoriei Mi-e frig simt c-am început să dez-iubesc Sunt gata să închei un târg Cu orice preț și cu oricine Mi-ar putea indica latitudinea Unei insule întâmplătoare
Abdelaziz Kacem by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/11353_a_12678]
-
încă în vremea dictaturii comuniste care amputase literatura românească de nume glorioase - numai pe operele care apăreau în România? Cum să nu ne mirăm, astăzi, că un românist de cultură europeană-germană putea să considere numai Moromeții lui Marin Preda și Desculț al lui Zaharia Stancu drept reprezentative pentru cultura românească, fie ea și în anii '60? Să nu fi aflat acești specialiști străini în cultura românească de Vintilă Horia, de Ștefan Baciu, de Horia Stamatu, de Bazil Munteanu, de Alexandru Busuioceanu
Cele două Românii by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/16570_a_17895]
-
smerite, Crezând că te scoatem din pușcărie. Râdeau în barbă, pe ascuns, iudele, Visându-se-n fotolii de deputați. Noi, proștii, credulii, răscoleam satele: Îl vreți pe Ilie liber? Votați!" Cu numele tău am mințit profesorul, Îngenuncheatul cu diplomă, Plugarul desculț, am mințit tricolorul, Și cu el pe mine mințindu-mă. Iartă-mă, Ilie, de-i mai poți ierta În aceiași măsură pe-acei Care-au sângerat pentru viața ta, Dar și pe profitorii mișei! BUNICA MEA Bunica mea cu ochi
Scrisoare de iertare lui Ilie Ilașcu, Bunica mea. In: Curierul „Ginta latină” by Gheorghe Calamanciuc () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2256]
-
Acasă > Poezie > Vremuri > ROMANȚA... Autor: Mia Popa Publicat în: Ediția nr. 1437 din 07 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului ROMANȚA Tu umbli desculț prin iarbă dorului meu urmele șterg culorile verii trecute eu singură mă rog de-albastrul rămas să-mi mai lase ceva din romanța târzie ecou spulberat sub un pas fără cer rămân așteptând să te cânt ,să te cer cu
ROMANTA... de MIA POPA în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349742_a_351071]
-
cu voioșie modelul-far, proletcultismul ambiant! Așa se cuvenea, așa am scris. Devenit ăpoetul scoliiă, am fost trimis cu mândrie la Cercul literar de la Palatul Pionierilor, la Cotroceni. Toată lumea făcea caz de înlesnirea mea versificatorie. Se regretă însă faptul că veneam desculț la ședințele duminicale, desi devenisem ăpresedinteleă Cercului... Cu un efort, Palatul pionierilor mi-a oferit întâia mea pereche de teniși (începeam cu trofeiele literare de la nivelul solului...) Extrag aceste detalii din incertă memorie pre-adolescentină, ajutându-mă și de un mic
Ilie Constantin - Orgoliul, structură linistită si neagresivă a fiintei mele by Gellu Dorian () [Corola-journal/Journalistic/17608_a_18933]