2,164 matches
-
s-au efectuat lucrări de regularizare a malurilor Someșului și de afluire a pâraielor spre Someș.În general,toate pâraiele și văile au fost supuse unor lucrări de regularizare și decolmatare,fiind în multe locuri prevăzute cu un sistem de desecare prin canale deschise,pentru colectarea și evacuarea apelor de suprafață din stratul superficial al solului. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Apahida se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori
Comuna Apahida, Cluj () [Corola-website/Science/299568_a_300897]
-
textura, sărăturarea, panta, etc. Pe teritoriul orașului Liteni există următoarele tipuri principalele de soluri: Pentru aceste terenuri se recomandă măsuri de combaterea eroziunii de suprafață prin lucrări de terasare și consolidare a versanților combinate cu lucrări cu caracter ameliorativ de desecare, nivelare-moderare, lucrări antierozionale. Clima este una temperat-continentală. Venind dinspre vest, masele de aer își pierd treptat din umezeală în timpul traversării Carpaților Orientali, încât în partea estică a județului ajung mai uscate, clima suferind un proces de continentalizare. Aerul de origine
Liteni () [Corola-website/Science/299252_a_300581]
-
la confluența sa cu Prutul. Cel mai important curs de apă intern este Răutul ce are o lungime de 286 km și un bazin hidrografic de 7.760 km². Pluviometria slabă și neregulată determină perioade de etiaj sau chiar de desecare totală a majorității cursurilor de apă cu debit mic. Flora cuprinde 2300 specii de plante sălbatice : din acestea circa 13% sunt specii rare. Printre arbori, stejarul, fagul, jugastrul și teiul domină. Republica Moldova este situată între două zone de vegetație : pădurea
Geografia Republicii Moldova () [Corola-website/Science/298793_a_300122]
-
unor noi teritorii de către regatele creștine au determinat vaste mișcări de populații în Europa prin intermediul colonizării rurale ce a început în secolul X și s-a încheiat în secolul al XIII-lea. Așezările vechi au fost lărgite prin defrișări sau desecări sau erau întemeiate noi așezări. Colonizarea rurală putea fi din inițiativa individuală a țăranilor, fie din inițiativă politică. Colonizări rurale inițiate de nobili și regi au avut loc în peninsula iberică după retragerea arabilor și consolidarea stăpânirii proprii, în care
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]
-
care 18 orașe, (Moldova Nouă, Orșova, Drobeta-Turnu Severin, Calafat, Corabia, Turnu Măgurele, Zimnicea, Giurgiu, Oltenița, Călărași, Fetești, Cernavodă, Hârșova, Brăila, Galați, Isaccea, Tulcea și Sulina), fiind traversată de cinci șosele și trei căi ferate. În anii socialismului, s-au făcut desecări de-a lungul Dunării, ocazie cu care lacuri, precum Potelu, Greaca, Nedeia, au dispărut. Aceste lacuri rețineau apa în timpul inundațiilor și erau o sursă importantă de pește. În prezent, lipsa acestor lacuri duce la consecințe grave în perioadele de inundații
Dunărea () [Corola-website/Science/296526_a_297855]
-
ca mentori pe distinșii profesori Gheorghe Ionescu-Sisești, Traian Săvulescu, Teodor Saidel și Petre Enculescu. Aceștia îi îndrumă calea către cercetarea științifică la Secția de Îmbunătățiri Funciare a prestigiosul Institut de Cercetări Agronomice al României (ICAR). În cadrul Laboratorului de Irigații și Desecări, Marcu Botzan contribuie la dezvoltarea unor programe de cercetare menite să lărgească bazele moderne ale acestei specialități necesare Economiei Naționale. A fost începutul unei activități de pionierat, având în vedere lipsa de experiență și de dotare materială din acea perioadă
Marcu Botzan () [Corola-website/Science/307130_a_308459]
-
principalele trepte ierarhice ale cercetării științifice, de la asistent până la șef de secție. În urma reorganizării cercetării științifice în agricultură, Secția de Îmbunatățiri Funciare din cadrul ICAR este transferată la Institutul de Studii și Cercetări Hidrotehnice și redotată. Noua Secție de Irigații și Desecări revine sub conducerea cercetătorului Marcu Botzan. În noua configurație, M. Botzan și colaboratorii săi reușesc să lărgească considerabil rețeaua de cercetare din țară. Prin sporirea interesului față de irigații și drenaje la nivel național, cu începere din anul 1966 se înființează
Marcu Botzan () [Corola-website/Science/307130_a_308459]
-
prestigiu în domeniul irigației și drenajelor. Bilanțul sumar al prodigioasei sale activități se concretizează în publicarea a peste 100 de lucrări științifice, incluzând 12 tratate și monografii, 14 broșuri de îndrumare tehnică, articole și comunicări. Monografia "Probleme de irigație și desecări ale Câmpiei Bărăganului" (1959) și tratatul "Culturi irigate" apărut în trei ediții (1959, 1962 si 1966) sunt lucrări fundamentale, care pentru valoarea lor științifică deosebită au fost distinse cu Premiul Academiei Române. Alături de "Culturi irigate", lucrarea "Bilanțul apei în solurile irigate
Marcu Botzan () [Corola-website/Science/307130_a_308459]
-
mării, având drept scop prevenirea pătrunderii apei pe terenurile situate în spatele digului. Pentru apărarea acestor terenuri împotriva pătrunderii apei și pentru a împiedica alte efecte nedorite, pe lângă digul propriu zis, mai trebuie realizate diferite alte lucrări precum stăvilare, canale de desecare, stații de pompare etc. Sistemele care cuprind totalitatea acestor lucrări se numesc îndiguiri. După cum sunt supuse la acțiunea apei, digurile pot fi împărțite în: Tipul digurilor determină condițiile cărora digurile trebuie să la poată face față și implicit, caracteristicile lor
Dig () [Corola-website/Science/302590_a_303919]
-
de 50 m spre Cernavodă. Pentru a se da scurgere apelor de inundație peste balta Iezerului s-a mai executat un viaduct cu 34 deschideri de 42,80 m (total 1455 m), care a fost desființat în anul 1969 în urma desecării bălții și înlocuit cu un terasament de rambleu. Cele trei părți ale complexului de poduri însumau 4088 m. Pentru lucrările de la Borcea, boltă și viaducte, s-au executat 19000 m³ săpături cu aer comprimat, s-au folosit 610 t oțel
Podul Regele Carol I () [Corola-website/Science/303551_a_304880]
-
locurile de înmulțire ale peștilor. Cherhanalele cooperative au înbunătățit situația pescarilor, astfel că sistemul Antipa, foarte avansat pentru timpul său, a fost preluat de regimul comunist în 1947 și dezvoltat până în anii 1965. Dar ulterior a fost înlocuit cu sistematizarea desecărilor, a îndiguirilor și a canalizărilor. Politica ecologică de optimizare a fenomenelor naturale, numită de Grigore Antipa "geonomie" a fost înlocuită cu una de contrariere a lor, care a dus logic la accelerarea curentelor pe canale, la eutrofizarea zonelor stagnante, și
Grigore Antipa () [Corola-website/Science/303580_a_304909]
-
cum ar fi stratificarea termică a apei, care au o influență redusă în gospodărirea apelor curgătoare, pot fi mult mai importante pentru lacuri. Multă vreme zonele mlăștinoase erau considerate improprii pentru activități economice productive și făceau obiectul unor proiecte de desecare și ameliorare, care să asigure aducerea lor în circuitul productiv. În prezent, acest punct de vedere a fost modificat și importanța ecologică deosebită a acestor zone a fost recunoscută. De aceea, în prezent, acțiuni cum sunt menținerea și protecția zonelor
Gospodărirea apelor () [Corola-website/Science/304106_a_305435]
-
a fost modificat și importanța ecologică deosebită a acestor zone a fost recunoscută. De aceea, în prezent, acțiuni cum sunt menținerea și protecția zonelor cu exces de umiditate sau restaurarea lor (adeseori prin revenirea la situația anterioară executării lucrărilor de desecare) au devenit obiective majore ale acestei ramuri a gospodăririi apelor. Există însă și o interdependență cu apele subterane din vecinătate și, în general, cu mediul subteran limitrof al lacurilor și bălților, care face obiectul preocupărilor gospodăririi apelor stătătoare. Pe de
Gospodărirea apelor () [Corola-website/Science/304106_a_305435]
-
mult diferit de cel al Argeșului. Cu excepția municipiului Oradea bazinul nu avea mari aglomerații urbane. Pe de altă parte problemele de inundații și de exces de umiditate aveau o pondere deosebită; ele determinaseră realizarea unor lucrări de îndiguire și de desecare încă înainte de primul război mondial. Era însă necesară aducerea lor la standarde moderne și ridicarea gradului lor de siguranță. Din punct de vedere al potențialului hidroenergetic, singurul subbazin care prezenta interes era cel al Crișului Repede, unde Paul Solacolu a
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
evitării eroziunii eoliene, fie pentru diminuarea efectelor înghețurilor târzii, fie pentru crearea unui microclimat mai umed în timpul perioadelor secetoase și excesiv de călduroase. Irigația este principala măsură de combatere a efectelor secetei asupra platelor cultivate. Este uneori utilizată în combinație cu desecarea (drenajul) pentru ameliorarea de soluri salinizate sau pentru evitarea salinizării solurilor irigate și/sau desecate. Irigația se efectuează printr-un sistem de măsuri economico-organizatorice, tehnice și agrotehnice. Prin irigația rațională se creează condiții favorabile pentru creșterea și dezvoltarea plantelor asigurând
Irigație () [Corola-website/Science/311569_a_312898]
-
regional. O mare parte din acestea, de asemenea, s-au intamplat din cauza condițiilor precare de mediu din Negotin și împrejurimile sale, așa cum deja s-a menționat mai sus. În anii 1930, oficiali guvernamentali și locali, au demarat un proiect de desecare imens, cu scopul de a scăpa de mlaștinile din jurul orașului și a câștiga mai mult teren agricol pentru populația în continuă creștere. În ceea ce privește industria, au existat unele investiții modeste în zonă, dar orașul a rămas ferm angajat rolurilor sale anterioare
Negotin () [Corola-website/Science/311251_a_312580]
-
în amfiteatrul Institutului Botanic. Băcescu, Marinescu și Cousteau au sugerat atunci un proiect de înființare a Rezervației Biosferei Deltei Dunării, dar regimul condus de Nicolae Ceaușescu avea cu totul alte preocupări și proiectul a fost respins, trecându-se dimpotrivă la desecarea bălților din lunca Dunării și a mai multor mari zone din Deltă precum arealul Pardina, la îndiguiri masive și la închiderea „portiței” legând complexul Razim-Sinoe de Marea Neagră. Proiectul s-a concretizat abia în anii 1990-1992, după căderea conducerii Ceaușescu. Ales
Jacques-Yves Cousteau () [Corola-website/Science/309133_a_310462]
-
de 0,5-1 metri, suprapus peste straturi de nisip și pietriș. Câmpia Eriului are aceeași origine ca și Câmpia Crasnei. Are un aspect neted dar existența unor microdepresiuni este trădată de părțile mlăștinoase ale acesteia. Prin lucrări de drenare și desecare a mlaștinilor acestea au fost în parte lichidate. Câmpia Eriului se întinde în partea de vest a hotarului comunei care este partea mai înaltă . În această regiune este așezat satul Mihăieni și este de fapt cumpăna apelor Crasnei și Eriului
Comuna Acâș, Satu Mare () [Corola-website/Science/310723_a_312052]
-
mai mare parte a anului este fără apă, dar în timpul viiturilor alimentează din belșug cu apă bălțile și mlaștinile ce se întind în hotarul localității Mihăieni. În hotarul Unimătului posibilitățile de inundație au fost ridicate dar lucrările de îndiguiri și desecări făcute în lunca Eriului au redat agriculturii întinse terenuri agricole. Răspândirea vegetației și faunei este strâns legată de climă și relief. Vegetația este arborescentă și în păduri este reprezentată prin stejar, carpen, frasin, plop, jugastru, cer și altele. Vegetația caracteristică
Comuna Acâș, Satu Mare () [Corola-website/Science/310723_a_312052]
-
vitezei vîntului ș.a. În perioada contemporană o influnță însemnată asupra climei o exercita omul. Activitățile industriale, transporturile, prin amisia în cantități mari a dioxidului de carbon și a altor gaze, defrișările masive ș.a. contribuie la încălzirea globală și a climei. Desecările duc la modificarea climei pe plan regional. Populația satului Petrunea este de circa 3000 persoane. Mișcările demografice și migratorii au influențat considerabil structura de varsta a populației. Se înregistrează o tendință stabilă de imbatranire cauzată de scăderea ratei creșterii naturale
Petrunea, Glodeni () [Corola-website/Science/305176_a_306505]
-
de a-și clădi biserici și înființa episcopii. Împărăteasa Maria Terezia dă să se sape Marele Canal Terezian (acum DTD). Tot în această perioadă se îndreaptă și albia râului Timiș, apele fiind îndreptate prin el spre Panciova și Dunăre. Prin desecarea lacurilor și a băltoacelor, obține pământ arabil pe care îl împarte populației de diferite naționalități ca să-i lege de pământ și agricultură. Așa formează Granița militară care s-a întins dealungul Dunării. Oamenii colonizați au devenit și soldați având datoria
Sărcia, Banatul Central () [Corola-website/Science/304691_a_306020]
-
definească obiectivele programului, astfel încât să îl transforme dintr-un program de asistență umanitară într-un program integrat de asistență pentru dezvoltare. Obiectivele programului au fost definite ca fiind următoarele: Pe lângă lucrările de terasamente, sistemele de îndiguiri sau de irigații și desecare mai necesitau și reconstrucții sau construcții hidrotehnice noi, în general stăvilare și stații de pompare, care nu puteau fi efectuate exclusiv cu muncă manuală. Andrei Filotti s-a opus obținerii fondurilor necesare prin monetizarea resurselor alimentare, deoarece aceasta ar fi
Andrei Filotti () [Corola-website/Science/306352_a_307681]
-
bălți datorită diferențelor de nivel între șosea și parc. Între terasamentul căii ferate ce duce spre Cruceni și digul canalului Bega, terenul este și în prezent foarte mlăștinos. În anii 70 regimul comunist a dispus săparea mai multor canale de desecare în acea zonă. Acestea se întâlnesc în bazinul unei stații de pompare care pompează surplusul de apa în Canalul Bega. În prezent, Stația de Pompare Freidorf, care aparține de A.N.I.F Timiș, nu mai este în stare de funcționare
Freidorf () [Corola-website/Science/301452_a_302781]
-
cursul inferior. Astfel orașul a fost conectat, prin intermediul râului Tisa și al Dunării, la rețeaua fluvială central europeană, devenind apt să facă față transporturilor masive înainte de apariția căii ferate. Prin urmare, lucrările de regularizare a cursului Bega și Timișului și desecarea mlaștinilor au schimbat radical imaginea orașului. Orașul este lovit în martie 1738 de o cumplită epidemie de ciumă, care face un mare număr de victime (aproximativ 1.000 din totalul de 6.000 de locuitori). Un incendiu devastator distruge aproape
Istoria Timișoarei () [Corola-website/Science/301437_a_302766]
-
din Amudaria, dar peste 4 ani, în 2014 imagini din satelit arată că lacul estic a secat complet, în locul său fiind acum deșertul Aralkum. Lacul Aral din Vest se pare că este alimentat de ape subterane, și ar putea evita desecarea completă.
Aralul Mare () [Corola-website/Science/333011_a_334340]