7,054 matches
-
am rămas datoare să fac cinste cu o cafea pentru faptul că m-ați ajutat să nu scap autobuzul? Iată că a sosit momentul să mă achit de datorie. - Ha, ha, ha. Deci nu ați uitat ce ați promis la despărțire. - Nu uit niciodată când promit ceva. - Bine atunci, vedem noi cine plătește cafeaua până la urmă. - Atunci să mergem. Eu am mașina de la serviciu prin apropiere. Ce ziceți de cofetăria din fața Consiliului Popular Orășenesc? Este cea mai apropiată. - Nu mergem la
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1154 din 27 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370159_a_371488]
-
A pregătit și câteva bucăți de brânză dulce, de vacă. S-a mai dus în beci și-a ales niște cartofi frumoși (barabule, cum li se zice în Bucovina), netezi, unul și unul, le-a pus în sacoșă. Venise vremea despărțirii. Tata, mama au îmbrățișat pe rând pe Corina, nepoțica lor, pe Nuți și pe Simona, aproape cu lacrimi în ochi. - Să mai veniți pe la noi, la vară! O să vă ducem dorul! - Venim noi, venim, bunicuță, nu fii supărată! zise Corina
ULTIMA PARTE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370204_a_371533]
-
a văzut și înțeles mai bine decât Alteța Sa Regală Principesa, care l-a îmbrățișat pe pământul românesc, pentru întâia dată, după peste o jumătate de veac de surghiun. I-a zărit și au ars-o lacrimile Regelui întors din lunga despărțire și singurătate. Majestatea Sa Regele urmărea evenimentele din decembrie 1989, din România, prin mass-media. Știa că istoria va lucra la autoreglarea ei, vedea și era indignat în zilele mișcărilor sociale de reprimările prin violență în decembrie 1989. I-a fost
ALTEŢA SA REGALĂ PRINCIPESA MOŞTENITOARE MARGARETA A ROMÂNIEI. TIMP, DESTIN, VOCAŢIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370198_a_371527]
-
aflat în agonie. „În urma lor cupolele străluceau amețitor, amăgind ochii celor ce le-ar fi văzut întâia oară. Apele Bosforului arătau sângerii în după amiaza acelei zile. În urma corăbiei se lăsa tot mai mult întunericul.” Cuvintele rostite de Anastasia la despărțirea de doamna Mara izvorăsc parcă din înțelepciunea noastră populară. „- M-am dus la pomul lăudat. Abia de au cu ce-și târî zilele. Au ajuns la fundul sacului ... Tarantula vine peste ei, iar Manuel e legat de mâini și de
CÂND A RIDICAT ROMAN VODĂ CETATE DE SCAUN, ACOLO UNDE MOLDOVA SE VARSĂ ÎN SIRET de ION DOBREANU în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353244_a_354573]
-
01 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului În Biblie se arată că trebuie să-i cinstim pe cei bătrâni, să ne ridicăm în fața celui cărunt, să respectăm față bătrânului și să ne fie frică de bunul Dumnezeu. Pentru cei mai mulți dintre noi despărțirea este privită ca o pierdere, ca o piesă dintr-un întreg care se dispersează. De câte ori am condus pe cineva la gară sau la stația de autobuz am simțit o durere surda chiar dacă știam că acea persoană nu pleca definitiv. Și
SINDROMUL CUIBULUI GOL de MIRON IOAN în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353305_a_354634]
-
pierdut doar într-o clipă, Ca pe un bagaj în gară Într-o clipă de demență, Într-un ceas de rătăcire, Într-o zi de somnolență, Într-o lună de-amăgire, Într-un an de neglijență, Într-un veac de despărțire... Câtă țară și prigoană De la iudele perfide Ce-i înfig pumnalu-n rană Și-s tocmite a ucide Pruncul maicii din icoană, Țara-n hălci a o divide Într-o clipă de sfidare, Într-un ceas de viclenie, Într-o zi
IUDE DE ŢARĂ... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1078 din 13 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353335_a_354664]
-
oportun, despre ceea ce trăise... Prima dezvăluire s-a referit la obiceiul cu care venise de ACOLO: la sfârșitul fiecărei mese, indiferent cu ce se termina, mânca un coltuc de pâine în amintirea unui tovarăș de suferință. Acela îl rugase, la despărțire, să mănânce și pentru el un colț de pâine când va fi liber, într-atât de sătul era de turtoiul primit drept hrană. Era bolnav și nu avea speranța să scape viu... Mira nu vorbise nimănui de acest episod din
CAPITOLUL 1 (PRIMA PARTE) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353301_a_354630]
-
bine, dar ciorile ne scot din sărite. • Omul e prea egoist ca să-i lase și semenului său o bucată de cer senin. • Fizicul este carcasa, magma este creierul • Dăruirea ta și dăruirea ei sunt inegale. De aici perpetue altercații și despărțiri. • Autocunoașterea e un proces care ține o viață. • În fiecare zi îngropăm o parte din exstența noastra terestră. • Roata vieții se învârtește, dar nu totdeauna în sensul dorit. Femeia e dulce câd se pune în pat, detestabiă când se scoală
GÂNDURI REBELE (30) – AFORISME (13) de HARRY ROSS în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/353409_a_354738]
-
prin colburile drumurilor sătești de acasă, niciodată. Acestea au rămas neșterse în steaua lor aprinsă pe cerul copilăriei. Nu se poate niciodată, ca țara să nu își mai amintească de maestra Virginia Zeani, deși acesta-i absurdul inevitabil al vămilor despărțirii! Cursa împotriva anonimatului pământean urcă celebritățile atât de departe, cu prețul coborârii asupră-le a perdelei ce-i face rar văzuți și înstrăinați, îngreunând și făcând dureroasă întoarcerea la sine și în sine. Dezolarea începuse în aceste vremuri măcinate de
VIRGINIA ZEANI CONVORBIRI AFECTIVE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1078 din 13 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353354_a_354683]
-
ziar că predă lecții de canto la București. Anunțul m-a călăuzit la ea. De la prima audiție mi-a spus că nu am voce de mezzo-soprană, ci de soprană. Așa am ajuns să fac vocalize cu Lydia Lipkowska. Am regretat despărțirea de Lucia Anghel care, deși era severă, îmi plăcea, chiar dacă eu știam că sunt soprană și nu mezzo-soprană, cum stabilise ea. Lipkowska, însă, a fost profesoara de care viitorul meu muzical avea nevoie. Nu eu, ci alți elevi au fost
VIRGINIA ZEANI CONVORBIRI AFECTIVE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1078 din 13 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353354_a_354683]
-
ai accelerat la ora paisprezece și eu peste câteva minute în urma ta. Poate îți rezolvi problema cu înscrierea la examen. Cât este de la gară până la facultate? Iei un taxi și în câteva minute ești acolo. - Nu-mi aduce aminte de despărțire! Hai la restaurant că mi-e sete mai mult. Aș bea apă simplă în loc de sucuri sau apă minerală. - Comandăm. Restaurantul Cabanei Miorița era aglomerat. Trebuia să stai la rând până se elibera un loc. Mircea ochise o masă unde turiștii
CAP. XII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353427_a_354756]
-
Este adevărat, multe familii s-au înjumătățit, într-un acord impus de motive personale, în principiu de natură materială. Personal, nu am experiența unor astfel de sentimente născute din îndepărtarea conjuncturală de familie, dar e ușor de presupus că această despărțire, care întotdeauna se decide a fi provizorie, atrage după sine frângeri dintre cele mai grele, dificil de suturat. În schimb, am înțeles foarte bine ce înseamnă sentimentul dezrădăcinării, al dezțelenirii de pământul din care ai fost creat, am înțeles ce
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU LUCIAN DUMBRAVĂ (FARO, PORTUGALIA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353450_a_354779]
-
ocupă primul loc din lume pentru protecția socială. De cum ai coborât din avion și te-ai prezentat cu actele la ghișeul pentru emigranți, ești întâmpinat cu zâmbetul pe buze adresându-se călduros: „Welcome", urarea de bun sosit în Canada. La despărțire îți spune că de acum ai toate drepturile unui cetățean canadian, minus dreptul la vot până la primirea cetățeniei și aceasta nu rămâne doar o vorbă în vânt. Nicolae BĂCIUȚ: Ce șanse are scriitorul român care pleacă în exil? Dar omul
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU ELENA BUICĂ (TORONTO, CANADA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353453_a_354782]
-
prințesă în uralele și ovațiile celor din curte și de pe uliță. Taraful de lăutari începu să cânte „Ia-ți, mireasă, ziua bună!” Auzind cântecul, Primăvara avu un sentiment de emoție și obrajii i se îmbujorară. O copleși acest sentiment de despărțire când abia o întâlnise pe mama sa. Se smuci din mâinile vorniceilor și-l îmbrățișă pe împărat, plângând, șoptindu-i alintată: - Iartă-mă, tată, dacă te-am supărat! Apoi se duse și la Speranța, o îmbrățișă, șoptindu-i: - Abia am
MĂRŢIŞOR-26-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353428_a_354757]
-
acestea incumbă o certitudine, o siguranță, o sărire la fileu, un serviciu ireproșabil pentru această execuție care exclude ratarea, o sincronizare perfectă pentru a detecta pericolul clacării, intervenția optimă adecvată și salvatoare prin replică, atunci când se întâmplă. Din această pricină, despărțirile cuplurilor de teatru, indiferent sub ce motive, se resimt atât în rândurile actorilor, cât și ale publicului. Cum este știut, cuplul de scenă Nicu Constantin - Alexandru Lulescu a fost unul care a suferit o ruptură fără nicio variantă de reglementare
ALEXANDRU LULESCU. ACTOR DE CUPLET ŞI DEOPOTRIVĂ DE MONOLOG de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1166 din 11 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353519_a_354848]
-
indiferent sub ce motive, se resimt atât în rândurile actorilor, cât și ale publicului. Cum este știut, cuplul de scenă Nicu Constantin - Alexandru Lulescu a fost unul care a suferit o ruptură fără nicio variantă de reglementare, din nefericire, prin despărțirea de inegalabilul Nicu Constantin. Nu încape îndoială că o încercare de înlocuire a actorului Nicu Constantin nu e în puterea nimănui, iar un alt cuplu de valoarea celui care s-a destrămat e lipsit de orizont. Dar, Alexandru Lulescu se
ALEXANDRU LULESCU. ACTOR DE CUPLET ŞI DEOPOTRIVĂ DE MONOLOG de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1166 din 11 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353519_a_354848]
-
PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Scrieri > DESTINE PARALELE - ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) Autor: Stan Virgil Publicat în: Ediția nr. 1168 din 13 martie 2014 Toate Articolele Autorului Enigme - partea a I a La despărțirea de Andrada, Cristian a stabilit cu ea să se întâlnească în după-amiaza zilei următoare în același loc de pe bulevardul Republicii, pe terasa restaurantului Olimpic, apoi vor vedea încotro să meargă. Trebuiau să lase mașina la bunici, așa că Deea a preferat
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1168 din 13 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353451_a_354780]
-
că pe un sărut orgasmic.Și stând întinsă pe asfaltul ce păstra căldură de peste zi,simțea cum vibrația autostrăzi se unifica cu vibrația vieți ce pulsa în ea. Și deschise ochii și privi cerul înstelat întrebându-se cum va fi despărțirea ei de acestă realitate și auzind clinchetul brichetei Zipo folosită de bărbatul ce o privea sprijinit de mașină ei,Iulia se ridică de pe asfalt și cercetandu-l cu atenție,observă că-i un tip destul de drăguț iar barbă nerasa îi
STRĂINUL de IULIAN CATANA în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/352782_a_354111]
-
sex, deși uneori fetele se ofereau iar băieții își încercau întotdeauna norocul. Alte vremuri prin 50. Târziu în noapte distracția sa terminat. Am condus-o acasă pe Mariana. Locuia vizavi așa că nu a durat mult. Totuși un lunguț pupic de despărțire și insidioasa invitație de a o însoți sus, la care am rezistat, au mai durat. Pisicuța nu era de găsit la înapoiere. Am ciocănit politicos la ușa camerei de oaspeți și am fost invitat să intru. Era în pat și
PISICUŢA MEA DULCE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/352706_a_354035]
-
cumetrei. --Off! Ce mă fac eu cu tine, că nu pot să te las la greu? Așa mi-e soarta, să te ajut toată viața și tu să fii nerecunoscător cu mine. Vorbe ce determinară pupături și îmbrățișări prelungi la despărțire, făcându-l pe Mărășteanu să se întoarcă la Mândrileanca bucuros că a „rezolvat”relația cu cele două femei, care trebuia să-l ajute în afacerea sa. Bine că n-a mai venit și Dora! Era atât de optimist că livrase
SRL AMARU-11 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352832_a_354161]
-
depărtări. De belșugul rodniciei, frunzele sacrificate scriu povestea veșniciei. De la șes, la culmi înalte. Toamna, cu recoltă vine și cu zaibăr în pahare. Gânduri strânge în ciorchine, cu povești nemuritoare. Copacii își plâng iubire din frunzele călătoare. De-a tristeței despărțire, vântul viscolește jale. A rodniciei zeiță, Toamna, ca o fată-mare își împletește-n cosiță, feunzele din chihlimbare. Gânduri toană în cuvinte, tristețe însângerată. Toamna să rămână-n minte. Să nu poată fi uitată. Ca vinul de viță nouă, frunzele-și
MELANCOLII DE TOAMNĂ de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1375 din 06 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353057_a_354386]
-
anotimpuri și mi-ai dat durere-n schimb Dar vin clipele de mâine, tu nu poți să le înfrângi. Acum cine mai dansează ascultând un gramofon Când tăceri se despletesc în ținutul monoton Mai putem să adunăm resturi dintr-o despărțire Ar putea să ne mai doară ce-a rămas la împărțire? autor: Mariana Petrache Referință Bibliografică: ETERNUL DOR / Mariana Petrache : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2358, Anul VII, 15 iunie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Mariana Petrache : Toate
ETERNUL DOR de MARIANA PETRACHE în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354283_a_355612]
-
televiziune când sunt invitată, pentru că am sentimentul că am ce spune oamenilor. Bineînțeles, voi continua și practica medicală, care asemeni celei teologice, a preoților, ne însoțește până la ultimele puteri. Harul primit nu se ia înapoi! Încinge-mă, Doamne, cu brâul despărțirii de deșertăciune! - Cum vă petreceți timpul liber? - Citesc și meditez la vremelnicia noastră în această lume, asemeni poetului Omar Khayyam, care mi-a devenit foarte drag, mai ales de când am aflat din biografia sa că a fost născut pe 18
DE VORBĂ CU SCRIITOAREA ELENA ARMENESCU DESPRE VIRTUŢILE VINDECĂTOARE ALE POEZIEI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354288_a_355617]
-
a acestei munci în faptul că cel puțin atâta timp cât expun cu tot cugetul acele fapte din vechime, îmi voi feri privirea de relele la care a fost martoră generația noastră atâția ani". - Cum ne păzim gândurile? -Încinge-mă, Doamne, cu brâul despărțirii de deșertăciune! Răspunsul este simplu: citind poezie, ascultând muzică, ocupându-ne în general, de artă în timpul destinat recreării. - Ce hobby-uri aveți? - Istoria în primul rând, cu tot ce înseamnă ea, inclusiv cultura, arta sacră ori profană, ritualurile, tradițiile diferitelor
DE VORBĂ CU SCRIITOAREA ELENA ARMENESCU DESPRE VIRTUŢILE VINDECĂTOARE ALE POEZIEI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354288_a_355617]
-
pătimi și-n suflet găsesc pace, Nu e o amintire în tot ce am iubit Și viața e frumoasă și încă mai îmi place. Te va aduce iarăși în brațele-mi întinse, Nu va mai fi-ntre oameni, în lume, despărțire, Din candele sfințite sunt stelele aprinse Și strălucesc în inimi cuprinse de iubire. CONSTANTIN MÎNDRUȚĂ Referință Bibliografica: TRISTEȚI ESTIVALE - CONSTANTIN MÎNDRUȚĂ - SINGURĂTATE DE TOAMNĂ - POEM / Cezarină Adamescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 293, Anul I, 20 octombrie 2011. Drepturi
POEM de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354342_a_355671]