2,728 matches
-
Franceschi, dar din păcate a murit înainte să-i poată ajunge succesorul, iar acesta nu a putut să intre datorită războaielor necurmate din acea provincie. Procuratorul nostru nu a crezut necesar să mai aducă și alte documente, pentru că erau oricum destule în arhiva Sf. Congregații a Episcopilor și a Regularilor (Călugărilor), unde aceiași cauză a fost dezbătută și definitivată în 1646. În ciuda tuturor demersurilor, necunoscând documentele și dovezile aduse atunci de-ai noștri, noul Secretar al Sf. Congregații a Propagandei a
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
separă clar reflecția politologică ce urmează de cea a clasicilor. Știința politică este lipsită, astfel, în mod deliberat, de rădăcinile sale. Rămînînd încă la clasici Totuși, chiar și cine susține posibilitatea unei întoarceri efective și eficiente la clasicii politicii întîmpină destule dificultăți în a le atribui un rol bine definit. Întrucît dezbaterea pare într-adevăr deschisă în știința politică americană, două citate ar putea să exemplifice pozițiile diferite și problemele lor. "Clasicii filosofiei politice, așadar, ne invită să împărtășim marea aventură
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
Italia cu 630, Marea Britanie cu 650 și Germania cu 652. Dintre acestea, numai Germania folosește un sistem electoral proporțional. Formulele proporționale Rămînînd în sectorul sistemelor electorale proporționale, trebuie să insistăm în mod special pe formula transpunerii voturilor în locuri. Există destule situații în care mici variații ale mecanismului pot produce variații semnificative la nivelul reprezentării parlamentare a partidelor [prezentări relevante cu exemple potrivite se găsesc în cea mai bună analiză a lui Torrens 1996, 360-364]. Trei dintre cele mai răspîndite sînt
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
partide. În orice caz, putem stabili cu destulă certitudine cel puțin un punct de diferență. Chiar și atunci cînd disponibilitatea resurselor socio-economice determină în mod exclusiv și esențial tipul de politici publice pe care îl formulează și îl realizează, rămîn destule și deloc marginale diferențele între sistemele politice în ceea ce privește punerea în aplicare a politicilor publice și a evaluării impactului lor. Așadar, politica ar reveni în discuție fie în legătură cu eficiența aparatelor birocratice, fie în legătură cu capacitatea oamenilor politici, a partidelor, a guvernanților de
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
depindă și de faptul că tocmai acestea sînt procesele de realizare a politicilor publice care atrag în mod frecvent atenția cercetătorilor, deoarece complexitatea este o provocare analitică și reușita explicării complexității, chiar cînd se referă la un singur caz, oferă destule satisfacții. Spiritul democratic A două problemă se referă la spiritul democratic în procesele de realizare a politicilor publice. Dacă au dreptate unii cercetători, probabil majoritatea celor care se ocupă de acest domeniu, procesele de realizare a politicilor publice sînt, de
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
înfăptuire a democrației să întîl-nească obstacole de netrecut. În particular, atît ajungerea la un compromis democratic între elite, cît și răspîndirea sa în rîndul politicienilor și al diferitelor grupuri de referință apar ca fiind deosebit de complicate. În realitate, au existat destule cazuri în care aceste fragile compromisuri au intrat în criză (în Europa, în anii '20 și '30, și în America latină în anii '60) și regimurile democratice respective au căzut [asupra acestui aspect, Linz și Stepan 1978]. Este interesant de observat
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
constituindu-le. Ne-am putea întreba, observând diferența aceasta: gândirea, rostirea și făptuirea nu-și au propria măsură? Iar dacă o au, atunci nu cumva aceasta nu coincide cu supra-măsura "în funcțiune" a judicativului constitutiv, a analiticii și dialecticii? Sunt destule semne, în însăși istoria filosofiei, care dau seamă de o necoincidență a celor două măsuri. Pe unele dintre ele măcar le-am zărit în această scurtă expunere asupra poziției analiticii și dialecticii (topicii) în spațiul logicii-organon. Altele vor fi semnalate
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
mare valoare au cochetat cu atingerea limitei superioare de suportabilitate emoțională. Deși aceste istorii sînt apreciate de mulți cititori, ca și filmele horror, nu am recurs la acest mijloc cu intenția de a provoca un șoc cititorului, deși am trăit destule situații de acest fel, pe bune. Povestirea "Bulboana Floricica" (p. 218) este limita suportabilului pentru mine și chiar mi-a stors multe lacrimi în copilărie și nici acum, la bătrînețe, cînd recitesc povestea aceasta, nu pot să mă abțin de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
mărite Spirit, câte ceva despre mănăstirea Socolei din vremea măicuțelor.Apoi cam toate cele mergeau mai altfel. Este curios că despre danii către mănăstirea Socolei se poate vorbi mai puțin. În schimb, despre împresurări ale moșiilor mănăstirii de către megieși găsim zapise destule. Primul ar fi cel din 5 mai 1666 (7174), din care se vede cum: „Ilisafta starița, fata lui Fulger și tot soborul de la sfânta mănăstire de la Socola...s-au pârât cu vătămanul și cu toți sătenii din sat din Buciumi
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
gura ți-s doldora de blesteme împotriva semenilor tăi și asta s-o facă cel mai înalt arhiereu al țării mi se pare o blasfemie. - Te văd tare supărat, ba chiar revoltat, dragule. Se vede treaba că nu ai citit destule zapise domnești sau arhierești. Multe din ele se termină cu o afurisenie aruncată asupra presupușilor încălcători ai voinței lor. - Ai dreptate, mărite Spirit... - Să revenim la porunca lui Mihai Racoviță voievod din 6 aprilie 1717 (7225). Ascultă ce-i răspunde
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
să fi fost deasupra tuturor păcătoșeniilor lumii. Așa aș vrea să fie înțeleasă atitudinea mea, nu altfel. Dar, să mergem mai departe și să reținem faptul că, din 1703 și 1712, când au fost făcuți stăpâni pe moșii și avuții destule, vin acum la 1716 și cer din nou să li se dea... - Dacă ai răbdare, ascultă ce spune la 12 oct. 1755 (7264) Matei Ghica voievod: „Si iată că de multă evlavie ce am avut către sfintili mănăstiri...cercetat-am
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
stupină sau cu stupină. De ce aceste acte nu vodbesc despre vânzări de pădure? - Dragule, trebuie să știi că la acele vremuri pădurea era a țării și Vodă cu Sfatul Domnesc vegheau cu strășnicie la păstrarea ei. De altfel, am întâlnit destule porunci domnești care împuterniceau egumenii mănăstirilor mărginașe să apere cu strășnicie pădurea din jur. - Am în față zapisul de danie scris de Axinia „spătăroaia”, soția răposatului Darie spătar. Spătăroaia, împreună cu feciorii ei - cinci la număr - au „dat danie Poiana lui
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
fost o femeie simplă cu un dezvoltat simț al realității, nu se entuziasma și nu credea în promisiuni sau laude, nici nu se descuraja atunci când avea de înfruntat anumite greutăți, și trebuie să arăt că bucurii a avut puține, greutăți destule. cel care ar fi putut să o ajute, în toate împrejurările, o părăsise fără voia lui, pentru totdeauna. Ea a înțeles foarte bine această situație și a căutat să găsească soluțiile cele mai bune pentru toate activitățile ce le avea
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
femei - întorcându-se de la conac clătinându-se, dar și cu câte ceva în spate. Un scaun, o masă pricăjită, lenjerie de tot felul, alimente, băutură, pe ce apucase omul să puie mâna în devălmășeala aceea de nedescris. - Apucături proaste, au fost destule și pe la noi. De fapt au avut ocazia unii să se-nbogățească, deși nu era obișnuiți cu acest termen, ce nu l-au putut stăpâni mult timp. - A fost, cum s-ar spune, un război vesel în acele zile în Pungești
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
gata făcute, vei redescoperi biblioteca, calmul rațiunii, plăcerea dialogului pacificator. În definitiv, ești sigur că n-ai inventat problema pentru care combați? Că nu asumi o fioroasă poziție de luptă dinaintea unui sfârâiac? Spitalele noastre au dificultăți patetice. N-au destule medicamente, n-au cearșafuri, n-au instrumentar. Medicii sunt prost plătiți, pacienții sunt hrăniți pe sponci și, uneori, tratați în condiții de front. Or, dumneata crezi că adevăratul lor necaz e încălcarea libertății de conștiință. Se trezesc, vezi Doamne, din
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
trei, care au obținut marea medalie aurită, și anume: Andrei al lui Nicolae Capri, Cristea al lui Grigore Capri și Ariton al lui Andrei Capri, iar dintre evrei, cu același premiu, Joseph Herschel 127. Cu toate acestea, reforma școlară întâmpina destule dificultăți în aplicarea sa, generate de o anumită reticență a populației ortodoxe față de înnoirile introduse acum în domeniul instructiv-educativ, precum și de o serie de cauze obiective inerente oricărui început. În acest sens, raportul din 29 septembrie, al episcopului Dosoftei și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
linia acelorași concepții iluministe din perioada iosefină, ce urmăreau îmbunătățirea stării morale a populației, în vederea înlăturării tarelor rezultate, între altele, din neștiință, ignoranță, prejudecăți și imoralitate care, pe lângă împiedicarea accesului individului la fericire, unul din țelurile doctrinei luministe, produceau societății destule neplăceri și disfuncționalități. În acest sens, constatând din actele de stare civilă înainte de preoți o creșterea îngrijorătoare a numărului de copii născuți nelegitim, autoritățile laice și ecleziastice au intervenit pentru ameliorarea acestor stări de lucruri, cerând parohilor să devină educatorii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
colectivă, aici trebuiau un decor cu o casă și un stâlp cu un bec care să fie în consonata cu cântecul „Să făcut lunina în sat interprete fiind Lia Vișan și Rodica Mănescu, pentru celalt cântec la modă bondite erau destule, orchestră și ansamblul vocal cântă „Semna-vom un nou legământ” Iar presedintel e colectivei M Tomorug recita: “În sat la noi avem lumină Și becu-n noapte luminează, Iar viata-n roade ne e plină Și muncim cu muntea treaza..” Se
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93340]
-
sursa de energie, nu spre cotlonul În care zac deșeurile - sumețindu-i negentropia deci, l’a expus, așa cum se Întâmplă cu orice e negentropic Într’o lume entropică ca a noastră, riscului dar l’a și putut Împodobi. Și au căzut destule, chiar Împodobite; sau invers... Acea extremitate a fost Împodobită cu cununa de lauri a atleților și Învingătorilor antichității, cu diadema monarhilor ajunsă, dar În Evul Mediu, la acea diversitatede ranguri ale coroanei heraldice, În sfârșit cu nimbul sfinților. Și, tot
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
facă să-și pună Întrebări. Cu sau fără răspuns cert, dar fixate, Înainte de sisteme filosofice, În religii. Or toate religiile lumii vorbesc de un sfârșit, undeva Într’un viitor mai apropiat sau mai Îndepărtat, al lumii. Și, nu toate, dar destule, vorbesc și de o regenerare a aceleiași lumi. Să dau ca exemplu doar creștinismul, prin a sa Apocalipsă... Oare Întâmplător? Doar o simplă coincidență leagă o - neconcepută de mine - programare a unui sfârșit al unei lumi de Însuși creatorul ei
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de servituțile naturii sale totuși biologice. Doar că Natura - iată și numele stăpânului - Îi asaltează aceste redute, folosind bioticul, care reia ceea ce știe: cucerirea, de odinioară, a uscatului. Zidurile voastre sunt acoperite de licheni, mușchi, iar când degradarea lor e destulă, pe ziduri vechi și chiar acoperișuri, vedeți și câte un copăcel. Ce face el cu rădăcinile Înfipte În zid? Ceea ce ne arată orice ruină... Vine apoi pasărea să-și facă cuib și veverița să culeagă rodul; și eu bineînțeles, la
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
alte dexterități. Ca de exemplu, descompunerea, trecerea În elementele constituiente, pe care o simplă scânteie ori un catalizator le trec Înapoi În H2O, evident eliberând energia. Acesta nu este apanajul exclusiv al apei, orice altă substanță anorganică, ba chiar și destule organice reacționând la fel când e vorba de electricitate, ascunsă În spatele acestor vorbe. Dar apanajul ei exclusiv este ordonarea unei structuri supramoleculare, când asocierea moleculelor ei Îi permite atât absorbția cât și cedarea de energie, mereu acordându-se cu mediul
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
și calciul, aflați la greu În apa minerală, să devină pietre la rinichi... Adică ceea ce ar face apa dură, căci asta și e apa minerală, de-ar ajunge În cazanul termocentralei... À propos de termocentrală: s’ar putea - și sunt destule indicii care pot deveni argumente - că la iarnă să n’avem agent termic. Sunt curios dacă guvernanții de atunci - alții se pare, zic eu retoric - vor fi la fel de generoși, Încercând să compenseze gradele Celsius În minus cu grade alcoolice În
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de un genius locus? Întrebări principale, la care se adaugă cele rezultate din dezvoltarea temei - căci asta a fost emisiunea, o dezvoltare/construcție liberă din aproape În aproape, ca evoluția Însăși - cu toatele punându-și amprenta În alcătuirea unui „raport“ cu destule treceri bruște. Desigur, ca și În sâmbăta trecută, când am fost de fapt „În bandă“, „raportez“ doar contribuția proprie, răspunsurile adică, inclusiv la telefoanele primite, care - iertată-mi fie infatuarea, În lipsa căreia m’aș confunda mimetic Într’o massă cenușie
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
e În stare de așa ceva, dar nu e vina lui: are biocâmpul la antipod, iar gâzgăniile asta așteaptă. Chiar și puricii... Cum supraviețuiește cățelul aflat În situația pisoiului? După feleșagul predecesorilor lui hoitari: lupul, șacalul... scurmând În gunoaie. Și are destule. À propos: Mare prostie faceți adunând vagabonzii din drum și-i țineți apoi pe mâncare, deci pe cheltuială. Vin alții să ocupe locul gol de lângă tomberon. Nu-i mai simplu să vă descotorosiți de gunoaie În mod civilizat? Atunci vagabonzii
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]