4,964 matches
-
lui Eminem sau ale lui Marilyn Manson, fără a uita pelerinajul Sfântului-Jacques-de-Compostelle sau pe acela de la Chartres. Să completeze lectorul singur, pentru uzul personal, o astfel de listă. Nu sunt evenimente istorice, banalizate, previzibile și, logic, așteptate. Ci mai degrabă deveniri destinale, care în irupția lor sudează tribul, conferă sentimentul de apartenență, fac legătură plecând de la împărtășirea emoțiilor colective. Reluând o expresie a lui Durkheim, am amintit importanța "riturilor piaculare"77. Aceste plânsete de bucurie, de durere, aceste umori care în timpul
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
din procesiuni, cântări, coruri, jocuri, banchete. Gestul ritualic, acela de sacrificiu reprezintă în stadion, simbolul mistic și în general, apare rânduit direct de limbajul perceput drept gest magic. Ritualul divin repetă inepuizabil sacrificiul omului, care trebuie să existe, în lumea devenirii, prin moarte, ritualul sportiv arată puterea sacrificiului eroului solar, Făt-Frumos, iar competiția conține în început, mijloc și un sfârșit miezul central al tainei victoriei. Răspunsul sportiv ar fi acceptarea asemănării sportivului prin sacrificiu cu ființele supranaturale, nemuritoare. Făt-Frumos, sportivul trăiește
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
muzee, dintre care unele cu accent pe expunere statică, clasică, s-a observat că în primul rînd publicul școlar era cel care a respins o astfel de formă considerată a fi o "prezență a școlii în afara școlii". Pentru elevi această "devenire școlară" nu însemna altceva decît constrîngere. Muzeele interactive nu au fost indicate de subiecți ca purtătoare a unui mesaj coercitiv. Pentru 13 % din public, muzeul este un spațiu de distracție. Este cazul unor muzee în aer liber care prin activități
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
într-o cartogramă, harta întregii țări". Proiectul muzeului social reprezintă un fundament al sistemului sociologic al lui D. Gusti, prin care este analizată esența existenței sociale: studiul societății ca totalitate dinamică semnificativă; deosebirea cadrelor sociale (a virtualităților sociale, tendințele de devenire) de manifestări (realitatea socială); studierea mecanismelor dinamicii sociale. Unitățile fundamentale de analiză sociologică sînt surprinse în starea prezentă, iar stările anterioare sînt identificate prin istoria socială. Din perspectiva sociologică elaborată de Gusti, gospodăria ca unitate de studiu se constituie ca
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
la observații empirice în așa fel încât modelul să poată fi corectat și îmbunătățit progresiv pentru a oferi o explicație mai bună la o cantitate mai mare de date empirice. Una dintre trăsăturile esențiale ale cosmologiei ioniene este interpretarea schimbării (devenirii) fizice drept un conflict între puterile elementare în cadrul unei ordini periodice bazate pe reciprocitate și simetrie. Filozofii naturaliști interesați de cercetarea fenomenelor atmosferice (ex. precipitații, nori, vânt etc.) și de alte fenomene mai puțin evidente referitoare la pământ, mare, cer
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
187a -188a); reprezintă, de fapt, o agregare și o separare, , adică o dispunere a unei materii pre-existente astfel încât fiecare element material este parte integrantă în toate celelalte, elementele componente rămânând indistincte, imperceptibile și infinite cantitativ și calitativ (fr.1). În cadrul devenirii anaxagoreice se găsesc aceleași dynameis milesiene (cald-rece, umed-uscat), precum și elementele empedocleene ( și semințele (fr.4). Platon, în Phaidon (70c-72e) își construiește întreaga teorie despre devenire ( prin trecerea de la un contrariu la altul, ca și Aristotel (Phys.188a-189b). Lumea devenirii, sensibilul
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
toate celelalte, elementele componente rămânând indistincte, imperceptibile și infinite cantitativ și calitativ (fr.1). În cadrul devenirii anaxagoreice se găsesc aceleași dynameis milesiene (cald-rece, umed-uscat), precum și elementele empedocleene ( și semințele (fr.4). Platon, în Phaidon (70c-72e) își construiește întreaga teorie despre devenire ( prin trecerea de la un contrariu la altul, ca și Aristotel (Phys.188a-189b). Lumea devenirii, sensibilul se raportează la lucruri, nu este altceva decât înlocuirea într-un subiect a unei forme prin contrariul ei, filozoful îi atribuie termenul de dotând categoria
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
În cadrul devenirii anaxagoreice se găsesc aceleași dynameis milesiene (cald-rece, umed-uscat), precum și elementele empedocleene ( și semințele (fr.4). Platon, în Phaidon (70c-72e) își construiește întreaga teorie despre devenire ( prin trecerea de la un contrariu la altul, ca și Aristotel (Phys.188a-189b). Lumea devenirii, sensibilul se raportează la lucruri, nu este altceva decât înlocuirea într-un subiect a unei forme prin contrariul ei, filozoful îi atribuie termenul de dotând categoria contrariului cu atributul circularității. El propune o reprezentare geometrică în care procesul stă la
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
a7). Aristotel a avut o contribuție remarcabilă (Metaph. X, 4; Categ.10, De interpretatione XIV) în problema contrarietății, fiind preocupat intens de problematica ei și de distincțiile între diverse tipuri de opoziții din mai multe motive: 1. pentru a explica devenirea (schimbarea) ca o succesiune de contrarii. 2. logica nu poate elucida chestiunea judecăților, adică a unirii unui predicat (atribut) cu un subiect, dacă nu ar admite unitatea contrariilor. 3. etica aristotelică se concentrează asupra noțiunii de Bine () ce-și găsește
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
quorum alterum ait quid, alterum negat). Cicero susține cu strictețe ideile consacrate deja demult în filozofia greacă referitoare la contrarii și la rolul lor aparte: așezarea lor în rândul calităților și faptul de a fi un mijloc de definire a devenirii și de a reprezenta diferența maximă (Tusc.V, 50: contrarium est, quod positum in genere diverso ab eo, cui contrarium dicitur, plurimum distat ut frigus calori, vitae mors); necesitatea logică a adevărului unui contrariu și a falsității celuilalt (Tusc.IV
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
62-81). Octava 9, fiind dublul lui patru, simbolizează erosul, prietenia (), gândirea () și chibzuința (); este asociată și cu octava muzicală sau octocordul (= armonie rațională). Demiurgul (Tim. ; Comm. fabricator, deus, creator) este cauza activă, capabilă de a produce mișcarea; nici în lumea devenirii, nici în lumea ideilor nu creează nimic absolut; activitatea sa se concentrează în jurul unor realități deja existente, constă în îmbinarea în conformitate cu legile armoniei și ordinii, imitând un unic model anterior ( 28a - 29b) care este Ființa perfectă, existentul în sine. Ordonează
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
și indivizibilul, după care le amestecă din nou pentru a forma o a patra substanță de care se va folosi în creația sa (35a). Prin indivizibil, sufletul va putea atinge Ideile, Lumea inteligibilă; prin divizibil, va obține cunoașterea Multiplului, a devenirii, Lumea sensibilă. Întreaga ierarhie a Ființei stă în gradul de exactitate, în proporția amestecurilor, care pornind de la limită și nelimitare, de la Identitate și Alteritate, constituie diversele realități, în vârful cărora domină și guvernează Ideea de Bine, uneori asimilată Demiurgului (69
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
est. [...] aer umectus et callidus est [...] super hunc ignis cum sit callidus et siccus. Din aceasta decurge o combinație elaborată de contrarii și identități între toate elementele care va fi pe de o parte cauza armoniei, pe de alta cauza devenirii continue. Transmutarea primelor trei elemente (pământul nu se transformă propriu-zis, diversele lui specii rezultă din proporțiile mai mari sau mai mici de apă sau foc pe care le conține) garantează o mai mare ușurință în explicarea devenirii aparențelor calitative: cantitatea
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
de alta cauza devenirii continue. Transmutarea primelor trei elemente (pământul nu se transformă propriu-zis, diversele lui specii rezultă din proporțiile mai mari sau mai mici de apă sau foc pe care le conține) garantează o mai mare ușurință în explicarea devenirii aparențelor calitative: cantitatea aduce unitate, regularitatea legilor, ordine în haosul chorei unde elementele preexistau într-o devenire incognoscibilă și imperceptibilă. Relațiile lor structurale o aranjează prin ordinea lor, făcând-o perceptibilă și cognoscibilă, chora primește o ordine rațională sub influența
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
rezultă din proporțiile mai mari sau mai mici de apă sau foc pe care le conține) garantează o mai mare ușurință în explicarea devenirii aparențelor calitative: cantitatea aduce unitate, regularitatea legilor, ordine în haosul chorei unde elementele preexistau într-o devenire incognoscibilă și imperceptibilă. Relațiile lor structurale o aranjează prin ordinea lor, făcând-o perceptibilă și cognoscibilă, chora primește o ordine rațională sub influența Ideii de Bine care domină și o înlocuiește în acest haos mecanicist, luat ca premisă și îndeplinind
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
cu trimitere directă la Phaidon (79c; hac est quod Plato notavit in Phaedone), cel de-al doilea despre appetentiam corporis, dorința, tânjirea după corporal. Apelul lui Phaidon este menit să distingă două genuri ale ființei: genul vizibil, al schimbării și devenirii (corporalul, materia), genul invizibil, identic cu sine (spiritualul). Sufletul și corpul uman sunt două substanțe heterogene, însă corpul poate atrage de partea fenomenalului, opiniei sufletul dacă acesta din urmă recurge la el și la senzațiile lui; acest contact aduce cu
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
Va continua relația sa cu Dumnezeu prin rugăciune, prin lectura și meditarea Sfintei Scripturi, prin Euharistie și chiar prin direcțiune spirituală sau spovada devoțională. Acestea sunt și momente constante, ordinare, de promovare a procesului dialogic cu Dumnezeu. Omul trăiește o devenire continuă, pentru că nevoia de împăcare este o dimensiune constantă a existenței sale, dimensiune ce se actualizează cel mai solemn în ființa sa prin întâlnirea cu Dumnezeu. Prin urmare, în sacramentul reconcilierii are loc o comunicare liturgică a omului cu Dumnezeu
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
conceptului originar. De-a lungul timpului simptomele sindromului posttraumatic au fost descrise în literatură, asociate tratamentului chirurgical, încadrate sub diferite nume. Prin acest capitol ne-am propus să ilustrăm caracteristica dinamică a conceptului de traumă psihică, amintind etapele esențiale din devenirea sa. Lucrarea de față se încadrează în acest parcurs. 1.1. Istoricul conceptului de traumă psihică Cuvântul traumă vine din termenul grecesc ce înseamnă "rană" sau "leziune" și este derivat din verbul titrosko ce înseamnă "a găuri", "a penetra". Privind
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
mai mari decât se anticipase. Acest fapt este susținut de diferențele semnificative dintre nivelul de STS al studenților din anii clinici comparativ cu nivelul raportat de eșantionul de farmaciști din primul studiu. Prin urmare, încă din facultate, cadrele medicale în devenire încep să fie afectate de simptomatologia STS. S-au obținut diferențe semnificative între nivelul de burnout al celor două categorii de studenți. Se pare că stagiile clinice, sesiunile, dar și presiunea rezidențiatului din anul al șaselea, contribuie pentru a sensibiliza
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
în sine, de la originea pe care și o dezvăluie: Din fluviul de flăcări / născut atunci mă trag, din lava ce-a luat / în sine priveliștea și mprejurarea... Viorel Dinescu: Dimensiunea ascunsă sau azurul sferic O carte-document, în care se reliefează devenirea unui important poet contemporan, din păcate însă, ca și în cazul altor confrați ai săi, nu suficient de bine cunoscut de public, e acest tom masiv, de aproape cinci sute de pagini, cu un aparat critic pe măsură, Dimensiunea ascunsă
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
și încheie acest periplu istoric deosebit de interesant, nu doar ca informație, dar și ca oglindă în care se relevă imaginea unui timp istoric anapoda de frământat și măcinat de tot felul de întâmplări, care mai de care, mai edificatoare în privința devenirii istorice a românilor trăitori în acest perimetru românesc cu numele de Iași. Iașul fiind doar punctul central, din care se desprind o sumedenie de direcții, către un spațiu geografic mult mai cuprinzător. Un astru cu raze ademenitoare întru tentativa cunoașterii
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
înșirate pe masă și, după ce le-am pus în desagă, m-am ridicat. ― Poftă bună, fiule, și somn ușor. Mâine om mai hălădui prin cele vremuri, când neamul ista al nostru încerca să facă încă un pas pe calea istoriei devenirii noastre. ― Te rog, sfințite, să mă ierți pentru insistențele mele, dar fiecare document vorbește și asta mă face să zbor cu gândul acolo, în negura istoriei... ― Ești iertat, fiule. Ești iertat de unul care suferă de aceeași boală... Pentru câteva
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
am să-ți spun că printre cele hârtii colbăite din biblioteca mea am găsit câteva vorbe scoase din cartea: “Pagini din istoria neamului românesc”, unde profesorul Ioan Vlăducă se ridică împotriva acelora care au făcut secularizarea, faptă de căpătâi în devenirea neamului românesc! ― Sunt sigur, sfințite, că știi gândurile mele privind închinarea mănăstirilor către locurile sfinte. Acea îndrăzneață faptă a lui Alexandru Ioan Cuza de readucere în patrimoniul românesc a unor averi incomensurabile, înstrăinate pe calea închinării mănăstirilor și a dăruirii
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
episoade pierdute în anonimatul relațiilor interumane. De subliniat excelenta idee de tratare a subiectului: o mare dramă în tangență cu realitatea de după... Cartea, cred, este cel mai prețios omagiu ce se poate dedica ființei dragi răpită de Neantul mereu în devenire, dar și o reușită a genului. 10. 06. 2004
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93029]
-
singur picior...(să fie omul cu o singură viață ?). Zguduitoare tăcere în „Numai lintița” și în toată construcția imaginară a ostrovului. În alt poem: „Pe ostrov zăpadă târzie”, poetul știe să sondeze marile întrebări ale lumii prin observație și mirare, devenire și înviere, natura lucrând magic, omul doar martor, cade neputincios în prăpastia fără de sfârșit a întrebărilor fără răspuns. Omul - o gânganie minusculă, printre minunile naturii, zdrobit de măreția cosmosului și neînțeleasă vreodată. Și deprimanta devenire de pe ostrov, probabil pământul pierdut
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93026]