3,976 matches
-
se pară chiar urâtă. La teză picându-mi drept subiect caracterizarea Fefeleagăi, am luat un cinci cât tot nasul meu, cu niște indicații de genul După punct scrii cu literă mică ș.cl. Cel mai dur pentru mine era că o dezamăgisem pe profa pe care o plăceam, încă tânără, mai mult măruntă decât înaltă, cu ochii rotunzi pe-o față roșcovană, cu niște sâni obraznici și glezne elegante în ciorapi de mătase cum nu se găseau pe-atunci în comerțul nostru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
dimineața, când îmi beau în bucătărie cafeaua fierbinte și fără tovărășie. (Ilie ar fi vrut să-mi fie, când eram mici, un fel de maestru în ale amorului, iar legătura asta nu s-a rupt de tot, chiar dacă l-am dezamăgit puternic când prietena mea din copilărie i-a făcut cunoștință cu „prietenul ei“, un tip cu care chiar eu îi făcusem legătura. Bine, măi Tudore, și tu nimic? Ce fel de bărbat ești tu? De-atunci s-au cam terminat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
cititul considerat odinioară „inteligent“. Dacă vreodată m-aș apuca să fac un fel de curățenie în biblioteca mea, un fel de curățenie cum avea să încerce... dar să nu anticip, nelimitându-mă doar la praful de pe coperți, aș rămâne probabil dezamăgit în fața semnelor de carte rămase în prima treime a unui volum, acolo unde o idee mi-a oferit suficient material speculativ. Culmea acestei nervozități o atingeam când mă tulbura vreo problemă efemeră de sănătate, să zicem o durere de dinți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
harnica familiei, care începea serviciul la opt): Nu știam cât e ceasul, mi-am dat seama eu că-i devreme, dar nu știam exact cât. Adusese în ziar și foile acelea de ziar din Academia Caț. și a rămas profund dezamăgit de reacția mea, care mă tot izbeam de niște nume străine: Ce-mi folosește, nea Petrică, să-l știu pe cutărică, care în 1954 era plutonier pe la Securitatea Județului X? Sunt zile când mi se pare cel puțin nesuferit, dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
trebuia să intervină în criza pe care ziarele de duminică o provocaseră unui client de‑al lui. Așa că a trebuit să mă duc singură - și totul a ieșit penibil, ca să fiu sinceră. Se vedea de la o poștă că mama era dezamăgită, dar ea o ținea sus și tare că „Nu face nimic, a fost doar o masă ca oricare alta“, ceea ce nu era adevărat. El i‑a trimis un buchet uriaș de flori a doua zi pentru a se scuza (sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
bine. Și, în clipa în care îți fac capul mare cu o chestie, o cred și ei. Dar, în momentul în care vine vorba să scoată banul din buzunar... Se oprește și mă fixează. Spun asta doar ca să nu fii dezamăgită pe urmă. — N‑am să fiu dezamăgită! răspund indignată. Greg Walters mi‑a zis că tot orașul se bate pe mine! — Sunt sigur că așa ți‑a zis, spune Michael. Și sper din suflet că chiar așa e. Tot ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
mă fac, Suze? Nu pot să le spun c‑am fost dată afară. Pur și simplu nu pot. Spre iritarea mea, simt lacrimile scăldându‑mi ochii. Sunt așa de mândri de mine. Și eu nu fac altceva decât să‑i dezamăgesc tot timpul. — Ba nu‑i dezamăgești! se oțărăște Suze la mine. N‑a fost vina ta că ăia de la Cafeaua de dimineață au avut o reacție exagerată. Și pun pariu că deja o regretă. Zău, uită‑te la ea! Dă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
le spun c‑am fost dată afară. Pur și simplu nu pot. Spre iritarea mea, simt lacrimile scăldându‑mi ochii. Sunt așa de mândri de mine. Și eu nu fac altceva decât să‑i dezamăgesc tot timpul. — Ba nu‑i dezamăgești! se oțărăște Suze la mine. N‑a fost vina ta că ăia de la Cafeaua de dimineață au avut o reacție exagerată. Și pun pariu că deja o regretă. Zău, uită‑te la ea! Dă volumul mai tare, iar vocea anostă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
moarte, dacă știu că spiritul meu va trăi prin vârful peniței stiloului tău, pe buzele oamenilor, pentru generațiile viitoare. Spune lumii povestea unei eroine. Dacă nu vei putea să-ți publici manuscrisul în China, du-l în afara ei. Nu mă dezamăgi. Te rog. Nu ești o eroină, mamă! O aud pe fiica mea cum ripostează. Ești o femeie nenorocită, nebună și bolnavă. Nu te poți abține să nu-ți împrăștii boala. Cum zicea și tata, ai săpat atât de multe morminte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
dus la mai multe eșecuri decât a dus lipsa de inteligență sau capacitate. Mă forțez să cunosc oameni, ca să-mi pot face reclamă. Auditoriul meu trebuie să știe că am un suflet și că trăiesc pentru un țel. Fata e dezamăgită de contactele sale. Nu mai vrea să-l vadă pe domnul Shi. Se trezește că-și pierde timpul alergând dintr-un loc într-altul și întâlnindu-se cu persoane nefolositoare una după alta. Slujba cu jumătate de normă de la teatru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
ricșarul se scoală de la pământ și sare la rus. Cu ajutorul mulțimii, eu și Tang Nah îi ducem pe cei doi la cea mai apropiată secție de poliție. Noi presupunem că ricșarului i se va face dreptate la secție. Însă suntem dezamăgiți. Cine îți dă dreptul să te iei de un străin? urlă polițaiul-șef la Tang Nah. Ar putea fi un investitor și noi nu putem face îndeajuns ca să se simtă ca acasă. Ești chinez? țipă Tang Nah. E obligația ta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
toaletă și trage apa. Se închide acolo și plânge în hohote. El vine, bate la ușă și se roagă de ea să-i deschidă. Totul e din cauza frustrării mele. Îmi cer scuze. Mi-e teamă. Mă tem că vei fi dezamăgită și c-o să mă părăsești. La miezul nopții, ea deschide ușa de la baie și iese. Îi spune că nu mai poate sta cu el. Nu e capabilă să-și șteargă din minte ceea ce i-a spus. El o privește cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
se retrage. Se întinde lângă ea. Lacrimile îi curg șuvoi, iar glasul îi tremură. Nu vreau să fiu Zi-zhen. Nu sunt pregătită să mă retrag. A construi o Chină nouă e și treaba mea. El e tăcut, arată că e dezamăgit. Am vorbit cu premierul Zhou, continuă ea. I-am spus că mi se cuvine un titlu. Nu mi-a dat un răspuns direct. Nu sunt sigură că asta nu e chiar intenția ta. El stă întins, cu ochii închiși. Ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
altul, bastonul cu care ne ridicăm de jos, mergem și ajungem în vârf. Nu ne putem descurca unul fără celălalt. Facem târguri. Eu nu sunt Zi-zhen și nu sunt masochistă. Am gustat din viață și vreau mai mult. Mao mă dezamăgește în continuare. Vrea ca eu să-i conduc gospodăria imperială și se așteaptă să fiu fericită. Însă el a fost cel care mi-a oferit rolul principal feminin, din capul locului. A fost înțelegerea noastră. El este cel care încalcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
șefii trupei. Principala mea treabă e să conduc Revoluția Culturală! Păreți să mă auziți, dar nu se rezolvă nici una dintre probleme. I-am promis tovarășului președinte Mao că până la toamnă filmele vor fi gata de difuzare. Cum îndrăzniți să-l dezamăgiți pe Mao? Adun grămadă în cantina Operei din Beijing grupurile divizate și le vorbesc pe tonul meu cel mai dur. Bucătarii de prin bucătăria de alături au amuțit. E două și jumătate și nimeni nu are voie să mănânce. Mâncarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
să fi fost curiozitatea morbidă a adolescenței, cea bântuită de ideea sinuciderii și de tot soiul de Întrebări definitive, care să mă fi Împins să caut peregrinarea spre tărâmul lui Hades. Dar sărăcia relatărilor despre tărâmul subpământean avea să mă dezamăgească. Și ce promițător Începe! Sunt versuri care Îmi revin În minte În cele mai neașteptate momente și uneori fără nici o legătură cu ce e În jur, de pildă: mai e ceva mai greu să faci, sărmane?/ cum ai putut să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
din sală, atunci poate au făcut-o frumoasele tale compatrioate! Puse la punct cu tot ce e mai șic acolo! —Ei, Doamne! Frumoase acum o jumătate de secol! Majoritatea ascultătoarelor feminine erau de vârsta mea! Îmi pare rău că te dezamăgesc, dar nu s-a petrecut nici un incident... —Când ai tineret În sală, nu poți să n-ai incidente! Nu a fost nici un incident pentru că nu a fost nici tineret... Sau aproape deloc... De ce ai presupus așa ceva? Dar cum arată sălile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
Simt că vei fi a mea! Tu vii doar pentru mine. Mă vei privi în ochi și... Se veșteji dintr-odată, căci îl fulgerase prima dilemă: ce haine prefera Nanone? Orientale sau europene?... Ah, ah, ah, idiotule! Prostule! Era profund dezamăgit și furios pe sine. Îți imaginezi că ea va admira poalele tale de mare boier, ișlicul și papuceii tăi turcești? Amintește-ți cum s-au strâmbat de râs colegii tăi din Viena când te-au văzut prima oară. Și tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
și Molière sau recita poeme ossianice cântând la pianul lui, vechiul, iubitul Erard...Napoleon nu mai este cel pe care l-ai cunoscut cândva, cel a cărui prezență stârnea o undă de pasiune și emulație printre elitele vremii. Actualul împărat dezamăgește și continuă să dezamăgească. Este cu totul incapabil să administreze teritoriile deja cucerite. Și le va pierde așa cum își pierde un copil jucăriile, pentru că nu are încă brațe capabile să le țină. Orice om de bun-simț vede că actualul război
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
poeme ossianice cântând la pianul lui, vechiul, iubitul Erard...Napoleon nu mai este cel pe care l-ai cunoscut cândva, cel a cărui prezență stârnea o undă de pasiune și emulație printre elitele vremii. Actualul împărat dezamăgește și continuă să dezamăgească. Este cu totul incapabil să administreze teritoriile deja cucerite. Și le va pierde așa cum își pierde un copil jucăriile, pentru că nu are încă brațe capabile să le țină. Orice om de bun-simț vede că actualul război cu Rusia este o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
Iancu îl descoperise dormind pe o masă mare, în mijlocul holului. Se temuse că iar suferea de acea boală și înțepenise privind fix pleoapele bunicului. Genele și păienjenișul ridurilor de pe frunte purtau urmele roz ale pudrei. Amănuntul îl uimise. Descoperirea îl dezamăgise. Bunicul era sau nu era un bărbat adevărat? Își amintea bine de acea zi toridă. În aer plutea un parfum grețos. Lumânările alunecau unele peste altele. Și acea cădere moale îl îngrețoșa. Florile, adunate într-o movilă înaltă de jur-împrejurul mesei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
nici nu spunea minciuni: pe vremea rușilor fusese slugă, la Curte; nu avea altă avere decât casa și via - și cele vreo două-trei-patru-cinci hectare de arabil de la Reforma lui Averescu; cu administrația românească nu se Înțelegea, era și el un dezamăgit de Patria Mamă, zicea că România Mare, În loc să ne trimită luminați, luminători, ne-a trimis Întunecații, proștii, necinstiții de la ei, din Regat; În loc de exemple de civilizație românească, să ne zmulgă din rusism și din analfabetism, ne trimisese „ostrovari” - zicea: «Na
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
sfârșit, simțea el, era în miezul lucrurilor; mai mult chiar decât fusese vreodată în viața sa. Creștea inima-n el. Ar fi fost chiar mai bucuros să fie vreo doamnă prin jur cu care să poată flirta, bineînțeles, și fusese dezamăgit să afle că domnul perceptor districtual era burlac, dar slujba aceasta, își zicea, l-ar putea pune din nou în legătură cu domnișoara Jyotsna... — Am să vă conduc la noua dumneavoastră locuință, domnule. Eu însumi am făcut aranjamentele pentru cină. Bucătarul a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
Îl privi dezgustată. Ah, vierme jalnic. Legat fedeleș în halul acela! Niciodată nu-i mai păruse atât de adorabilă, atât de furioasă și de răzbunătoare. Hungry Hop îi aruncă o privire rugătoare, dar expresia de pe chipul ei era nemiloasă. O dezamăgise într-un moment crucial. Domnul Chawla alergă la copacul lui Sampath să-l dea jos. Chiar ar fi trebuit obligat să coboare mai devreme. Deja era periculos. Dar... stai o clipă... — Sampath, strigă el, Sampath, Sampath, Sampath... Copacul era gol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
și ea era obsedată să dețină controlul. Așa că supraveghease toate activitățile până în cel mai mic detaliu, dorindu-și, cu încăpățânare, ca nunta ei să fie asemenea celei de basm pe care și-o închipuise în copilărie. Până acum nu fusese dezamăgită. Întorcându-se către stânga, rânjetul subtil de satisfacție i s-a transformat într-unul de groază. Fiul de șase ani al lui Luca, Paolo, își mânjea terina cu pateu de ficat dintr-o parte în cealaltă a farfuriei. Rezistând tentației
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]