2,549 matches
-
nu vom schimba formula Tatăl nostru, dar asta nu pentru că ar exprima un adevăr (că Dumnezeu este de genul masculin), ci din respect pentru tradiția istorică. 12 Vattimo, A crede că mai credem, p. 29. 13 Jürgen Habermas și Joseph Ratzinger, Dialectica secularizării, Cluj- Napoca, 2005. 14 Ibidem, p. 88. 15 Richard Rorty, Contingență, ironie, solidaritate, Editura All, București, 1998, p. 28. 16 Thomas S. Kuhn, Structura revoluțiilor științifice, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1976. 17 Rorty, Contingență, ironie solidaritate, p. 162
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
sensul de intrigă, structură narativă, "fabulație". Antonimul si contrapunctul lui este logos. "Mitul" este narațiunea, povestirea ca gen opus disertației dialectice, expunerii ; el reprezintă, de asemenea, exprimarea irațională sau intuitivă în contrast cu exprimarea filozofică sistematică : mit este tragedia lui Eschil în comparație cu dialectica lui Socrate. *15 Mitul", un termen îndrăgit de critica modernă, este asociat cu o importantă sferă de gândire, care cuprinde religia, folclorul, antropologia, sociologia, psihanaliza si artele frumoase, în mod obișnuit el este opus termenilor de "istorie", de "știință", de
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
prea bine să prezinte interes pentru istoria sentimentului politic și ar putea, desigur, să ilustreze incidental anumite schimbări în istoria gustului literar - sau chiar anumite mutații în privința concepției despre tragedie. Dar în sine tema nu are o coerență sau o dialectică reală. Ea nu pune o problemă unică și în mod cert nu suscită nici o problemă de critică. *21 Așa-numita Stoffgeschichte este cea mai puțin literară dintre toate istoriile. Istoria genurilor si tipurilor literare ridică un alt grup de probleme
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
suprafață neutră, ci unul din straturile unui 3 Termen folosit de Andreas și Ilka Ruby În Groundscapes. The rediscovery of the groundin contemporary architecture. sistem alcătuit din diferitele urme lăsate de istorie. Eisenman lucrează cu concepte ce se desprind de dialectica clasică Între figură și fond: pământ configurat sau figură din/În pământ. Până În momentul teoriilor lui Eisenman, tendințele În domeniu nu au fost foarte clare și realizările destul de rare. Din acest moment, se observă creșterea numărului exemplelor. La Începutul anilor
Polarităţile arhitecturi by Ioana Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92993]
-
este un "botanist" riguros și pertinent și ar fi plin de învățăminte un eseu asupra modului în care el receptează și valorifică opera scriitorilor de plan secund sau de fundal. Se poate vorbi în mai toate cazurile de o veritabilă dialectică a receptării critice, de o strategie a asumării simpatetice a operei literare. Exemplul Arghezi - la îndemână - este caracteristic. Mai întâi criticul ezită, din scrupule, conștient de dificultatea demersului: "Hotărât să-mi apropii și explicativ poezia lui Arghezi, mă amân în
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
se vede - un tir precis și eficace. Am fixat succint mai sus câteva dominante ale demersului critic al lui Vladimir Streinu: "vocea distinctă", ideatic și stilistic, "transparența" în filiație maioresciană, obiectivitatea, exercitată consecvent, pe deasupra conjuncturilor și servituților epocii interbelice, subtila dialectică a receptării și valorizării critice, fermitatea judecății, spiritul și stilul polemic. Ele sunt definitorii pentru întreaga creație a autorului Paginilor de critică literară. Recitind oricare din analizele critice aplicate, oricare din articolele și eseurile sale descoperim imediat trăsăturile caracterizante amintite
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
operei lui Vladimir Streinu vom înțelege mai bine legătura indestructibilă dintre istoria și critica literară. Unei scrutări sincronice a fenomenului literar românesc și universal îi corespunde o privire diacronică, înscrisă pe axa timpului și a devenirii literaturii în conformitate cu o subtilă dialectică a creșterii. Ca și în cazul altor doi colegi de generație - Pompiliu Constantinescu și Șerban Cioculescu - Vladimir Streinu realizează o veritabilă istorie a literaturii române moderne din perspectivă estetică, chiar dacă lucrarea nu s-a cristalizat în cele din urmă în
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
structuri verbale corespunzătoare. Fundamentale deopotrivă, niciunul nu colorează singur lirismul eminescian. În continuă alternanță, ele se confruntă pe spațiul operei întregi, al câte unui poem chiar în cuprinsul aceluiași vers, cu un contratimp dialectic, care oglindește în mișcarea lui schema dialecticii materialiste." "Floare albastră" și lirismul eminescian este un studiu de referință în bibliografia criticului, publicat întâia oară în volumul Studii eminesciene (București, Editura pentru literatură, ", pp. "-"Ă, republicat în Pagini de critică literară (vol. III, București, Editura Minerva, ", pp. "-"Ă
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
al individualității autonomizate ori mai degrabă tind să își reinsereze voința proprie în Voința divină. Caută să renunțe la atitudinea posesivității, inclusiv la autoposesie, încearcă să se lase pe sine, să se facă bunul propriu al lui Dumnezeu, potrivit unei dialectici a dezaproprierii apropriante și a aproprierii dezapropriante. Se străduiesc să își rearticuleze corpul, sufletul și rațiunea/discernămîntul cu intelectul contemplativ, facultatea capabilă de infinitul divin, receptacul pentru elementul non-uman din om. Iubirea/caritatea nu este decît această recuplare la universal
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
totuși niciodată caracteristicile , el vorbea despre dominantele celor două stiluri creștine, oriental și occidental. Ancorat în participarea la misterul divin, stilul răsăritean își dă drept rost principal transmutarea lumii și a istoriei în lumina increată, privește istoria ca moment din dialectica solară creație întrupare deificare a omului. Ancorat în manifestarea misterului divin, stilul occidental își dă drept rost principal crearea de civilizație, istorie, societate, instituții creștine. Cel din urmă ar fi așadar de asociat cu orizontala istoriei, iar primul cu verticala
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
în față într-o analogie imediat perceptibilă tensiunea dintre identitatea noastră profundă și alteritatea divinului, pentru care semenul diferit este un simbol. Cînd Simone Weil proiectează, în L'Enracinement, normele unei societăți întemeiate pe principii spirituale, ea vorbește despre o dialectică a drepturilor și a datoriilor umane, în care cele din urmă au preeminență. Drepturile individului nu au șanse să se afirme decît dacă fiecare individ consideră o datorie, o obligație esențială să le respecte pe ale celuilalt. Datoria, recunoscută și
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
Loredana Huzum • Estetica pragmatistă. Arta în stare vie, Richard M. Shusterman • Filosofia artei, Florence Begel • Filosofia umanului. Personalism energetic și antropologie kantiană, Viorel Cernica • Filosofia sistemelor normative. Dreptul și morala, Raluca Mureșan • Filosofie românească interbelică, Viorel Cernica • Formele elementare ale dialecticii, Jean Piaget • Immanuel Kant. Poezie și cunoaștere, Vasilica Cotofleac • Introducere în filosofia minții, Teodor Negru • Înțelegerea filosofiei, Yves Cattin • Jean Calvin. Providența, predestinarea și estetica simbolului religios, Mihai Androne • Lexic de filosofie, Alain Graf • Marii filosofi contemporani, Alain Graf • Marile
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
cont propriu a gîndirii antice, precum și temeiurile unei atitudini filosofice personale: se pare că Eminescu încerca o sinteză între heraclitism și parmenidism, o conjuncție organică între permanenta curgere, transformare și stabilitate a ființei, așa încît totul să se supună unei dialectici sui-generis, unei stabilități relative și, prin urmare, deschise marii treceri. Eminescu proiecta asupra lumii o viziune realistă, în care răzbătea mecanismul insolit al unei gîndiri matematice formalizatoare, posibilă influență a filosofiei lui Pitagora. Confluența cu gîndirea fondatoare Celălalt Eminescu, cel
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
bază un act inițial de conștiință care reprezintă “cogito”-ul său caracteristic. Procesul de realizare a operei Începe prin descoperirea “cogito”-ului, iar critica, cea care nu are un “cogito” propriu, are astfel rolul de a reconstitui “cogito”-ul prin intermediul dialecticii duratei, cauzalității sau spațialității. Ideea de spațiu se reconstituie făcând apel la simbolul sferei. Criticul ajunge la concluzia că nota dominantă a spațiului imaginar din operele secolului al XVII-lea nu este sfera, ci linia șerpuitoare, În timp ce pentru scriitorii romantici
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Alina-Eugenia ZLEI () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93096]
-
Meetings of the Philosophy of Science Association. Part I: Contributed Papers (Sep.), pp. S256-S263. Warmbrod, Ken 1999 "Logical constants", Mind, vol. 108, July. Wigner 1960 "The unreasonable effectiveness of mathematics". Worrall, J. 1989 "Structural Realism: The Best of Both Worlds", Dialectica. Zahar, E. 1980 "Einstein, Meyerson and the role of mathematics in physical discovery", The British Journal for the Philosophy of Science 31(1):1-43. Index A priori, 11, 15, 17, 20, 23-27, 32, 35, 36, 38, 39, 42, 43, 54
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
disocierea, diminuarea, inversarea. - În cadrul metodelor antitetice sunt cuprinse și exerciții bazate pe întrebarea “ Ce se poate -ace cu (un anumit obiect)?” - având una din condiții: -ără a modi-ica obiectul; utilizând -orma inițială sau modi-icând-o; utilizând proprietățile sale materiale. - Antitextul sau dialectica grupurilor “-ață în -ață”. Orice grup inițiator al unui proiect are tendința de a exagera - explicabilă prin atașamentul sentimental, prin dorința de convingere și de prozelitism, pentru sensibilizarea -actorilor de decizie sau a sponsorilor. Dar de cele mai multe ori se găsesc
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cocuta BUNDUC, Liviu RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92838]
-
propriului sentiment de ură, urmând ca, ulterior, să îl "raționalizeze", făcându-l "disponibil" unei națiuni întregi. Iată pasajul la care mă refer: "Cu cât discutam mai mult cu ei (cu evreii - nota mea.), cu atât mai mult mă familarizam cu dialectica lor. În primul rând, ei (evreii - nota mea.) se bazau pe ignoranța adversarului; dacă nu exista cale de ieșire, ei înșiși se prefăceau ignoranți. Dacă toate acestea nu erau de folos, refuzau să înțeleagă sau schimbau subiectul, atunci când se simțeau
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
știm, discută locul retoricii în contextul general al abordării, de către om, a lumii fenomenale din jur. Cum ne amintim, desigur, în Gorgias și Phaidros, Platon distinge retorica sa de a predecesorilor (sofiști), propunând-o în termeni de instrument în serviciul dialecticii, al cărei obiectiv, cum știm, îl constituie descoperirea adevărului. Nici profesorul McKerrow, prin urmare, nici eu, nu elaborăm mai mult pe marginea acestui "început al retoricii" pe scena raportării omului la realitatea fenomenală din jur. De reținut, însă, că profesorul
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
de structurare a ordinii discursului "implică aproprierea delimitată a discursului, prin care receptarea sa este situată restrictiv"679, în aceeași măsură în care, am văzut, producția discursivă depinde de anumite restricționări. Prin urmare, remarcă McKerrow, participarea indivizilor la o autentică "dialectică a controlului"680, indiferent dacă acești participanți contribuie la construcția structurii sociale din poziția dominantă sau dominată, își găsește rațiunea în faptul că "subiectul este, deja, interpelat de către ideologia dominantă"681. Astfel, acțiunile orientate înspre schimbare socială, inevitabil, "vor avea
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
sau dominată, își găsește rațiunea în faptul că "subiectul este, deja, interpelat de către ideologia dominantă"681. Astfel, acțiunile orientate înspre schimbare socială, inevitabil, "vor avea tendința de a facilita menținerea puterii, mai degrabă decât înlăturarea sa"682. Locul privilegiat al "dialecticii controlului" este însuși discursul, care corelează indivizii cu clasele sociale cărora aceștia le aparțin; astfel, "dominanți sau dominați, îndeobște, pot apela la o retorică ce se adresează poporului/persoanelor în termeni de clase (sociale - adăugirea mea) cărora aceștia le aparțin
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
orator-public, în practica critică, trebuie să avem în vedere caracterul deja construit, ca subiect, al publicului, în timp ce modelul, ca atare, implică discursul "într-o manieră care susține relațiile de dominare curente"780. Oratorul (tradițional), prin urmare, va contribui la proliferarea dialecticii controlului și, desigur, atâta vreme cât nu întreține o relație dialectică cu ideologia, nu va reuși să rămână agent în contextul sistemului social. Materialitatea discursului, pe de altă parte, atrage atenția asupra "praxis"-ului folosit de retorica critică. Dacă Aristotel înțelegea prin
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
Dumnezeu (1993) 11. Evident, ne aflăm în fața unei specii mult mai largi, exemplare în felul său, care se îmbogățește. Ea va spori cu certitudine și în viitor. Texte de genul Sub zodia proletcultismului. O carte cu domiciliu forțat (1979-1995) și Dialectica puterii. Eseu politologic (1975, 1988), de M. Nițescu, au produs, cum se știe, o adevărată senzație. O notă esențială a acestor texte este că ele au rămas ascunse în țară. 2. Scrise tot în condiții de maximă discreție ca să ne
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
mai vechi, de ordin istoric. Poporul român are, s-ar spune, un adevărat geniu al salvării aparențelor și duplicității, al formelor goale, dar exterior convingătoare, al mistificării observatorilor străini cu o altă mentalitate etc. Din care cauză, el trăiește permanent dialectica lui Œtre și paraître. O anumită subtilitate și chiar rafinament, în unele împrejurări, nu sunt nici ele excluse. Popor stilistic vorbind eminamente baroc, pe un fundal de improvizație istorică permanentă. Poate că această notă îi definește cel mai bine personalitatea
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
în toate împrejurările, doar simplu pretext al neangajării lor în rezistența directă. în cazul concret analizat de noi, fără complezență, dar și fără rigorisme inutile (acestea fiind total în afara situațiilor de fapt: imperativul categoric cedează terenul în fața moralei ambiguității ca dialectică istorică a binelui și răului), se mai adaugă la exemplificarea convergenței dintre politica culturală a regimului și tendințele gândirii lui Noica încă o serie de cauze precise. Nu le ierarhizăm. Ele sunt toate intim solidare. Uneori predomină o motivare, alteori
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de situație ni se demonstrează în termeni la fel de limpezi. Aparent, politologia este, în felul său, cinică. într-adevăr, chiar cinică. Dar nu mai puțin obiectivă și exactă. Mai întâi este vorba de raportul de forțe dintre cele două Românii. Această dialectică explică de fapt întreaga istorie a României moderne, cel puțin de la 1848 încoace. Altfel spus, România veche, cea dinainte de 1948, nu mai există ca forță dominantă, și nici măcar ca potențial restauratoare. La această concluzie lucidă ajunge, de altfel, și Alina
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]