2,801 matches
-
b. Educația și persuasiunea urmăresc expres inducerea și schimbarea unor atitudini, dar cele mai multe atitudini le achiziționăm și le transformăm în mod spontan. Psihologia socială spune că una dintre cauzele principale ale schimbării atitudinale în viața de zi cu zi este discrepanța ce apare între diferitele elemente cognitive, evaluative și comportamentale. În cadrul ei s-au dezvoltat mai multe demersuri teoretice. Teoria balansării se referă la discordanțele ce apar între evaluări (îl apreciez pe A și îl dezapreciez pe B, dar știu că
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
s-au dezvoltat mai multe demersuri teoretice. Teoria balansării se referă la discordanțele ce apar între evaluări (îl apreciez pe A și îl dezapreciez pe B, dar știu că A îl apreciază pe B). Teoria congruenței s-a concentrat asupra discrepanțelor între informațiile deținute de subiect și componenta afectiv-evaluativă a atitudinii, scoțând în evidență că nu numai cunoștințele despre ceva determină evaluări specifice (știu că cineva face lucruri bune, deci e de apreciat), dar și o anume evaluare determină însușirea de
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
știu că cineva face lucruri bune, deci e de apreciat), dar și o anume evaluare determină însușirea de cunoștințe selective (plăcându-mi de cineva, caut și rețin date despre el dacă îl avantajează, și invers). Teoria disonanței cognitive aanalizat efectele discrepanței dintre atitudine și comportament. E important de reținutînsă că în oricare dintre aceste demersuri și situații (discordanță evaluări-evaluări, discordanță cunoștințe-evaluări, discordanță atitudine-comportament), până la urmă incongruența este la nivel mental, deci de ordin cognitiv. De aceea, expresia mai frecventă pentru toate
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
la nivel mental, deci de ordin cognitiv. De aceea, expresia mai frecventă pentru toate variantele teoretice menționate este aceea de teorie a disonanței cognitive, expresie utilizată inițial de Festinger (1957) în principal pentru a desemna restructurările cognitive ce derivă din discrepanța atitudine-comportament. Ideea centrală a teoriei disonanței cognitive este că, în măsura în care oameniiconstată o discrepanță între atitudinile lor sau între atitudini și comportamente, întrucât această stare creează mari tensiuni și disconfort psihic, ei se străduiesc să o rezolve. Iar una dintre căile
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
toate variantele teoretice menționate este aceea de teorie a disonanței cognitive, expresie utilizată inițial de Festinger (1957) în principal pentru a desemna restructurările cognitive ce derivă din discrepanța atitudine-comportament. Ideea centrală a teoriei disonanței cognitive este că, în măsura în care oameniiconstată o discrepanță între atitudinile lor sau între atitudini și comportamente, întrucât această stare creează mari tensiuni și disconfort psihic, ei se străduiesc să o rezolve. Iar una dintre căile principale de rezolvare este schimbarea de atitudini. Dacă, de pildă, eu aflu că
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Rezultatul a fost că nici una dintre persoane n-a mai fost capabilă să refacă, pentru toate întrebările, codificarea inițială. Cel maiperformant a fost un codificator profesionist care a reușit să codifice identic trei întrebăridin cele zece. La întrebările mai dificile, discrepanțele în recodificarea celor 50 de seturi de răspunsuri variază între 8 cazuri, la cel mai bun profesionist, și 23 de cazuri, la unul dintre studenți. Așadar un student a reușit să reproducă exact codurile acordate inițial unei întrebări (mai dificil
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
productivității în România Analizând evoluția productivității după aderarea la UE, România prezintă o restructurare lentă a acestui sector, în comparație cu celelalte țări membre, datorită incompatibilității structurale și funcționale a sistemului agroalimentar. Analizând această nonconvergență agroeconomică, se pot constata majore diferențe și discrepanțe între România și UE. Deficitul de compatibilitate agricolă se înregistrează la producția de cereale (-0,52%); la valoarea producției agricole (-0,32% pe ha); la aportul agriculturii în creșterea PIB-ului (-4,5/-6,0%)51. Producția de cereale În
[Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
analiza efectuată reiese că securitatea alimentară este importantă pentru asigurarea mediului propice de dezvoltare internă, iar neasigurarea acesteia reprezintă o amenințare pentru umanitate. De asemenea, am constatat că România se află sub nivelul mediu de dezvoltare al Uniunii Europene, datorită discrepanțelor interne și neacordarea la politicile europene de durabilitate agroalimnetară și energetică. În concluzie, securitatea alimentară a României este afectată de o serie de riscuri și amenințări, în contextul unei evoluții vulnerabile din punct de vedere ecologic și economic a sectorului
[Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
se exercită asupra lor (utilizarea fără discernământ a competiției, teme prea grele sau care necesită un volum de muncă prea mare, lucrări de control lipsite de relevanță etc.) sunt inutile și pot fi contraproductive. Conflictele de interese sunt generate de discrepanța manifestă dintre sistemul de valori (interese, nevoi) a elevilor și sistemul pe care îl reprezintă (întruchipează) profesorul. Calea cea mai potrivită pentru rezolvarea unui astfel de conflict de interese pare a fi negocierea. Procedura de negociere cuprinde patru pași: • Confruntarea
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
mulți elevi, ar trebui să i se permită fiecăruia să-și prezinte propria versiune asupra a ceea ce s-a întâmplat, profesorul trebuind să intervină doar pentru clarificarea faptelor și pentru a discerne între fapte și opinii; ar trebui apoi soluționate discrepanțele dintre diferitele versiuni, pentru a se obține una finală, acceptabilă și acceptată de către toți elevii implicați. Saunders avertizează asupra mecanismelor psihologice de apărare pe care teama le poate declanșa la elevi, mecanisme care vor distorsiona imaginea lor asupra faptelor. Aceste
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
cercetare, de consiliere etc., la nevoia de a munci în echipă, de a se implica în procesul decizional, de a-și îmbunătăți imaginea de sine etc. Concluzionând, putem remarca faptul că etapa diagnosticării nevoilor de formare a personalului permite stabilirea discrepanțelor dintre lacunele profesionale și nivelul performanței solicitate, precum și datele esențiale pentru conturarea unui posibil program de formare care să elimine/amelioreze aceste discrepanțe. g) Proiectarea și elaborarea programului de formare. La acest nivel, specialiștii atrag atenția asupra a două elemente
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
de sine etc. Concluzionând, putem remarca faptul că etapa diagnosticării nevoilor de formare a personalului permite stabilirea discrepanțelor dintre lacunele profesionale și nivelul performanței solicitate, precum și datele esențiale pentru conturarea unui posibil program de formare care să elimine/amelioreze aceste discrepanțe. g) Proiectarea și elaborarea programului de formare. La acest nivel, specialiștii atrag atenția asupra a două elemente: proiectul de formare, ca instrument scris, prin care se urmărește îndeplinirea unor intenții generale, fiind înaintat decidenților spre acreditare, și programul de formare
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
le comportă cultura organizațională: * predispune la conformism și obediență din partea indivizilor, pentru a fi acceptați la nivelul organizației; * anulează/diminuează personalitatea individului în favoarea personalității organizației; * în cazul în care, între aspectele vizibile, afișate ale culturii organizației și aspectele sale invizibile discrepanțele sunt foarte mari, atunci putem vorbi de un grad scăzut de "maturizare" a organizației respective. Cu toate acestea, nu există organizație care să nu-și structureze propria cultură și, oricât ne-am dori să evităm unele carențe sau riscuri, n-
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
reduce, de regulă, la transmiterea obiectivelor, a sarcinilor de lucru, la conturarea "politicii" organizaționale. Ceea ce considerăm că scapă comunicării descendente este atât riscul apariției distorsiunilor informaționale, în cazul în care sistemul de comunicare organizațională nu este bine structurat, cât și discrepanțele între mesajul transmis și percepția indivizilor legată de conținutul acestuia. Este binecunoscut faptul că, pentru a fi eficientă, comunicarea nu trebuie să se rezume la simpla transmitere a unui conținut informațional, ci trebuie să asigure și înțelegerea corectă a acestuia
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
transformare în acord cu cerințele mediului. În acest sens, considerăm că putem vorbi de două perspective majore: * o perspectivă obiectivă a schimbării, în măsura în care școala oferă elevilor oportunități de cunoaștere și de experimentare a fațetelor schimbării, cu scopul de a nivela discrepanțele între practicile tradiționale și cele moderne de educație. Această perspectivă reclamă înțelegerea conceptului de schimbare, în toate variantele și palierele de abordare posibile, și reconsiderarea dimensiunii transformatoare a educației și învățământului, iar adaptarea schimbărilor sociale la necesitățile școlii, și invers
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
au fost adăugate la calitatea mediului”.<footnote Bosetti, V., Gerlagh, R. et al. (2009), Modelling Sustainable Development: Transitions to a Sustainable Future, Edward Elgar Publishing Limited, UK. footnote> O simplă măsurare a PIB-ului nu spune nimic despre calitatea vieții, discrepanțele la nivel social, migrația forței de muncă, valorile morale și nivelul de calificare. Plecând de la conceptul „suntem ceea ce măsurăm”, este necesară implementarea unui set de indicatori legitimi, acceptați de toți cei implicați, care să ne spună nivelul medianei PIB-ului
Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
2); precum (2); speranță (2); abstract; altfel; aluat; argument; atunci; ba; bine; bou; brînză; bun; cald; ceva de adăugat; clar; completare; contra; contradicție; cred că; cu toate astea; cu toate că; cumpene; cumva; cuvînt; dară; de asemenea; de; deopotrivă; desigur; despre; detalii; discrepanță; dînsul; doar că; doar dacă; și dacă; drag; dubii; dur; dusă; ea; ei; Eminescu; era; este; mai este; excepție; ezitare; fiindcă; foarte; nu a fost; hotărîre; iarăși; incidență; indiferență; individ; în; încă; însănătoșire; însăși; întocmai; întorsătură; într-adevăr; însuși; jos
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Ă ale unui artist superior deopotrivă categoriei poporane ca și dealtminteri celei culte..."; atenției critice se impune mereu "același rapsodism, pe care o stilizare încăpățânată l-a rafinat, fără să-l denatureze." Streinu observă la un moment dat cu subtilitate discrepanța ce s-a creat între portretul biografic și portretul literar al scriitorului: "... biografia dă un personaj, care a dispărut pentru totdeauna, în timp ce opera luminează o mare figură vie." Justificându-și rațiunile amplului studiu, Streinu încheie peremptoriu: "am susținut un studiu
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
al treilea a apărut, cum se știe - abia în " și deci nu putea fi încă discutată. Articolul, generos în citate probante, este semnificativ și instructiv din cel puțin două motive. Mai întâi pentru că exegetul detectează la Vladimir Streinu o benefică discrepanță între afirmațiile teoretice și exercițiul critic aplicat. Grigurcu sesizează permanenta "corupere" a sforțărilor teoretice în "nebuloasa artei". Ideea este reluată în termeni încă mai expliciți: "Cronicile literare, tocmai prin mularea lor pe obiect (un obiect constrângătoră, oferă imaginea aceleiași pendulări
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
rețeaua semantică 3.2 alcătuită din două familii cod (Cod Family în engleză): prima vizualizează strategiile de implicare ale familiei în activitățile școlii, iar a doua arată la ce activități organizate de școală au participat efectiv părinții intervievați. Se observă discrepanța între declarațiile referitoare la strategiile utilizate de școală și activitățile ce se desfășoară în realitate și la care participă părinții. Comentariile din rețea referitoare la caracterul teoretic al multora din formele preconizate de activitate cu părinții întemeiază existența discrepanței între
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
observă discrepanța între declarațiile referitoare la strategiile utilizate de școală și activitățile ce se desfășoară în realitate și la care participă părinții. Comentariile din rețea referitoare la caracterul teoretic al multora din formele preconizate de activitate cu părinții întemeiază existența discrepanței între ce se spune și ce se face. Multe din strategiile pe care profesorii și membrii staff-ului școlii sau liceului le-au menționat își au izvorul în cunoașterea comună a relațiilor școală-familie-comunitate și foarte puțin în cunoașterea științifică a
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
consiliere în ceea ce privește cariera mea viitoare." Părinții să se implice în toate aspectele procesului educațional " Mi-ar plăcea ca părinții ... să se ocupe și de latura psihică și morală a educației în școală." Probleme de context Asumarea răspunderii pentru comportamentul elevului. Discrepanța între familie și școală "Școala și familia obișnuiesc să arunce una pe alta responsabilitatea pentru un act de devianță al elevului. Părinții lasă totul în seama profesorilor, pe cînd aceștia se concentrează doar asupra conținutului pe care trebuie să-l
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
concentrează doar asupra conținutului pe care trebuie să-l transmită elevilor, fiecare cu materia lui, evitînd, intenționat sau nu, să-i pregătească pe elevi și pentru situații de viață reală. Părerea mea e că între familie și școală există o discrepanța destul de mare." Ce cred elevii că gîndesc profesorii despre implicarea părinților în activitățile liceului Participanții la discuții consideră că "În general, profesorii, și mai ales diriginții, ar fi încîntați de implicarea familiilor în activitățile din școală pentru că s-ar simți
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
trei milioane care să aibă medii sub șapte, pe cînd 31,6% dintre copiii cu standardul material cel mai modest se află în această situație. Este greu să facem un clasament al puterii discriminative a variabilelor luate în calcul deoarece discrepanțele pe care le evidențiază depind de numărul de categorii pe care le luăm în calcul mai ales pentru nivelul de școlaritate și pentru venit, dar lucrul este valabil și pentru stabilirea ultimei categorii în cazul numărului de frați sau a
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
44 39% Total 44 18% 66 38% 86 83% 133 96% Avantajul primului născut rămîne valabil pentru cei cu reușită de nivel mediu medii între șapte și nouă), în special pentru categoria elevilor cu medii între șapte și opt, unde discrepanța se accentuează. În acest caz nu putem vorbi, pur și simplu, de o falsă asociere. Trebuie să reținem faptul că dacă în ceea ce privește elevii cu reușita cea mai bună nu există diferențe notabile între așteptările materne vizînd educația formală în funcție de rangul
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]