KorAP: Find »[drukola/base=discursiv & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...85 86 87 ...189 >

4,704 matches

Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787

9 (care îl include pe alocutor) în locul celei egocentrice, exclusive (a locutorului, propusă ca atare alocutorului). 4.4. Convertibilitatea/conversia discursivă a conectorilor 10. Pornind de la tiparele de complexitate logico-semantică și pragmasemantică a conectorilor, se pot elabora scale de convertibilitate discursivă, care să dea seamă de disponibilitățile conectorilor de a se substitui reciproc în contexte lingvistice determinate, precum și de efectele semantice și pragmatice ale acestor substituții. Ar fi neeconomic (și nepotrivit cu scopul lucrării) să încercăm a construi o atare scală

[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
precum și de efectele semantice și pragmatice ale acestor substituții. Ar fi neeconomic (și nepotrivit cu scopul lucrării) să încercăm a construi o atare scală maximal, pe baze deductive; ne vom limita la tentativa de a explica, în cheie scalară, substituțiile discursive efectiv reperate, cu prezență masivă în materialul studiat. 4.4.1. Din punct de vedere logico-semantic, doi conectori pot fi echivalenți (impun același tip de relaționare a segmentelor conectate, la nivel asertiv și la nivel presupozițional 11 - caz în care

[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
relaționare a segmentelor conectate, la nivel asertiv și la nivel presupozițional 11 - caz în care sunt intersubstituibili nerestricționat), ori pot fi doar compatibili (matricea logică a unuia include, ca un caz particular, matricea logică a celuilalt - caz în care substituirea discursivă este permisă direcționat). 4.4.1.1. Echivalență logico-semantică avem, de exemplu, între sau și ori, între și și precum și, între dar și însă, între deși și cu toate că. 4.4.1.2. Compatibilitate logico-semantică prezintă, de pildă, și și sau1

[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
dar, deci etc.) acordă locutorului libertatea de a construi un enunț "deschis" (care se dezvoltă și se structurează pe măsura emiterii sale) sau "închis" (prestructurat, care doar își revelează progresiv structura). 5. Vom examina, în continuare, câteva tipuri de conversie discursivă care afectează conectivitatea de tip copulativ; alături de fenomene cu prezență masivă în mass-media (tinzând să devină mărci stilistice funcționale), vom lua în discuție și tipuri de convertibilitate cu actualizare modestă, pentru a pune în lumină, prin contrast, criteriile preferinței limbajului

[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
4.4.1.2) și are un caracter direcționat (doar copulativul se poate converti în disjunctiv, nu și invers). În plus față de raportul de incluziune comunicativă în care enunțul disjunctiv antrenează alocutorul, coordonarea prin sau/ori mai aduce o caracteristică discursivă pe care coordonarea prin și o are doar în condiții determinate: enumerarea elementelor conectate (iar împreună cu acestea și enunțul care o conține) capătă un caracter deschis 17 (se sugerează că am putea alege și entități nemenționate, cărora li s-ar

[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
rămas careva); tiparul copulativ obișnuit în cazul enumerărilor (conector  între elemente, cu excepția ultimelor două, legate prin și) este, de regulă, închis. O situație specială este aceea în care enunțul cuprinzând o enumerare (realizată copulativ sau disjunctiv) este el însuși conversia discursivă, redundantă, a unui enunț neutral conținând o predicație universal valabilă pentru o clasă de entități. Astfel în: (7) Rotund, pătrat sau dreptunghiular, multicolor sau nu, el [covorul] contribuie masiv la realizarea stilului unei locuințe (EZ, 30.IV.2008) se furnizează

[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
Maximelor Cantității și ale Manierei). Fenomenul este deosebit de prezent în presă și tinde să-și creeze tipare de expresie specializate, cu propriii conectori, pentru care am propus denumirea de "condiționale ale indiferenței"18. 5.2. Alte modalități de virtuală conversie discursivă privitoare la conectarea copulativă sunt cele în care relația logico-semantică între elementele conectate rămâne aceeași, doar se modifică complexitatea logico-semantică (prin supraelaborare a relației pur conjunctive) ori pragmasemantică (prin introducerea unor implicaturi inexistente în cazul copulativului prototipic, și/ ) a enunțului

[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
ele au rădăcini adânci, atât în interiorul sistemului de educație, cât și în afara lui (Comunicat, "Coaliția pentru Universități Curate", București, 8.VII.2008). Atunci când expectația sus-menționată este satisfăcută efectiv (ca în cazul exemplelor precedente), structurile de acest tip nu reprezintă conversii discursive ale niciunei alte structuri, ele fiind nonmarcate pragmasemantic. Deși teoretic posibilă, conversia unor structuri conectate copulativ prototipic la altele construite cu ajutorul corelativelor în discuție este total inuzuală (în materialul examinat nu am întâlnit niciun exemplu). Faptul s-ar putea explica

[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
inuzuală (în materialul examinat nu am întâlnit niciun exemplu). Faptul s-ar putea explica printr-o caracteristică a corelativului, aceea de a imprima enunțului un caracter indubitabil "închis", prestructurat; or, limbajul mediatic (cel în care au loc cu precădere conversiile discursive) preferă structurile "deschise", pe de o parte pentru maleabilitatea acestora (esențială pentru un discurs în continuă elaborare, sub presiunea timpului și a spațiului), pe de alta pentru sugestia de spontaneitate și naturalețe pe care o oferă destinatarului. 5.2.1

[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
norma oficială a corelativului de mai sus, cea având drept al doilea termen dar și, ar putea însă sta la originea conectorului noncorelativ dar și, care, în ciuda reticențelor în acceptarea sa oficială, domină autoritar scena mediatică în materie de conversie discursivă a structurilor copulative "clasice". 5.2.2.1. Rezultat din asocierea adversativului dar21 (considerat conector interpropozițional, aparența disponibilității sale de a lega constituenți nonpropoziționali fiind dată de elipsă 22) cu și (considerat adverb, dar demonstrându-și în acest caz natura

[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
în "Cotidianul", 23.VI.2008) (14) Cu o cultură diversă și modernă, dar și cu o istorie plină de culoare, India e un ținut al contrastelor unice ("Tv Mania", 30.VI.2008), unde adversativul evocă și corectează o virtuală inferență discursivă pripită, făcută în baza primei părți a enunțului, aflată în opoziție cu cea de a doua - corecția având loc prin asocierea (realizată de și) celor două fapte în aparent contrast. 5.2.2.2. Marcată comunicativ (pragmasemantic) este utilizarea lui

[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
în opoziție cu cea de a doua - corecția având loc prin asocierea (realizată de și) celor două fapte în aparent contrast. 5.2.2.2. Marcată comunicativ (pragmasemantic) este utilizarea lui dar și în contextele următoare, în care reprezintă conversia discursivă a unui copulativ de tip precum și24, prin introducerea suplimentară a unei sugestii de opoziție între elementele conectate (sugestie permisă, dar nu indusă de contextul lingvistic), și deci de "surpriză" privitoare la asocierea acestora: (15) Câștigătorii au primit diplome, mâncare

[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
pragmasemantic și cu specializări la fel de subtile în plan sintactic) - pe de altă parte, de circumstanțele socioculturale ale propagării hibrizilor rezultanți (prin mass-media, scrisă sau audiovizuală). Se constată că fenomenele de hibridizare examinate se manifestă în cadrul unui tip recurent de preferințe discursive în stilul mediatic: opțiunea de a menționa explicit totalitatea condițiilor în care un eveniment/o stare are loc, chiar dacă atare condiții epuizează circumstanțele posibile, deci afirmarea lor expresă este redundantă comunicativ; se mai constată că această opțiune comunicativă și-a

[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
de cele mai multe ori, în plan factual, ca în: (1) Dacă vrei cu tot dinadinsul, te pun la curent (dar o să-ți pară rău), dar și în plan metadiscursiv, argumentativ: (2) Dacă luminile sunt aprinse, e acasă. Din considerente de relevanță discursivă, condiționalul este interpretat de obicei ca antrenând o implicație strictă ("dacă și numai dacă"), dar atare interpretare este o simplă implicatură conversațională generalizată 4, anulabilă atunci când expresia ori contextul lingvistic nu o impun explicit 5; astfel, (2) poate continua cu

[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
care se poate pune problema caracterului "necesar adevărat"/"necesar fals" al unuia/unora dintre argumente. 7 Cf. GALR II: 591, 594, 597. 8 Cf. Gorăscu (1975, 2007). În (13), propoziția A este asertată (reprezintă o informație nou introdusă în universul discursiv), în timp ce în (13') este doar presupusă (informație de fundal, considerată deja existentă în universul opiniilor comune interlocutorilor). 9 Caracterul factiv poate fi sugerat pe cale prozodică (accent frastic pe ultima silabă accentuată a conectorului sau pe semiadverbul chiar), coroborată cu forma

[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809

foarte clar și răspicat:"Trebuie să facem deosebire între demagogie și democrație". (E. Boc - TV Antena 3, 3.IV.2006). Clar poate fi întărit prin coordonarea cu elemente contextual sinonime (cinstit, ferm, deslușit, explicit, limpede, fără echivoc, răspicat etc.), strategie discursivă folosită cu rol persuasiv, dar și cu scopul de a conferi mai multă autoritate discursului: Nu cred că e o opțiune asocierea cu PLD. Exclus! O spun clar și fără echivoc. (C. Popescu Tăriceanu - TVR 1, 20.VIII.2007) Atestarea

[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
semna tratatul. (A. Stratan, ministrul de externe al Republicii Moldova - Radio România Actualități, 17.X.2007). - Când este folosit de persoane din afara categoriei oamenilor politici și a demnitarilor, clișeul vreau să (vă) spun nu are conotația "autoritate", ci îndeplinește o funcție discursivă fatică sau/și emfatică. Stati (1982: 223) menționează, printre enunțurile metadialogice cu funcție fatică, pe cele eu-orientate și tu-orientate, care servesc pentru a atrage atenția alocutorului asupra mesajului transmis în aceeași intervenție, putând fi parafrazate "Anunț al unui mesaj important

[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
clișeu "didactic" În discursul politic actual se folosește tot mai frecvent expresia (și) am să vă spun/explic (și) de ce/cum/cât etc. Deși de natură argumentativă, și ea face parte, într-o anumită măsură, dintre clișeele autorității, prin superioritatea discursivă pe care și-o arogă emițătorul, subliniind implicit că dispune de informația necesară pentru a putea să explice și altora cum stau lucrurile: Nu voi renunța la această taxă [de primă înmatriculare a mașinilor] și am să vă explic de ce

[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
clișeu devine o locuțiune cu utilizare normală, fără frecvență excesivă 31. Limba română are numeroase îmbinări de cuvinte care au cunoscut la un moment dat o folosire excesivă, pentru ca apoi să rămână ca formule complet gramaticalizate, cu valori semantice și discursive bine definite, de exemplu: la modul, pe parcurs, de calitate 32, la nivelul, pe linia 33, de vârf34, în cadrul, în principal, pe bază de, pe cale de35, în ideea că, în ideea de a36, în ceea ce privește, în privința, în vederea, în domeniul 37, în

[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
de, pe cale de35, în ideea că, în ideea de a36, în ceea ce privește, în privința, în vederea, în domeniul 37, în principal, la modul, în contextul, vizavi de38, de excepție, de referință 39 etc. În astfel de cazuri, expresiile respective au trecut din planul discursiv în sistemul limbii. În etapa actuală există numeroase altele, de care nu ne-am ocupat aici; astfel, vizavi de cunoaște astăzi un al doilea val de interes deosebit 40, Cvasnîi Cătănescu (2007: 46) identifică și ea în presa actuală câteva

[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
topul, numeroase clișee actuale (din limbajul politic, dar nu numai) sunt semnalate de Zafiu (2007), autoarea subliniind caracterul lor efemer (ibidem: 12) etc. În fine, clișeele-enunț pe care le-am prezentat au luat naștere prin repetarea unor formule în contexte discursive și cu intenții comunicative diferite, cu alte cuvinte, printr-un proces de pragmatizare a acestora. Atitudinea cea mai obișnuită față de clișee este cea de condamnare, pentru folosirea lor excesivă și abuzivă, care duce la banalizarea și sărăcirea exprimării. În acest

[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
a executat foc în plan vertical; Au fost organizate filtre pe șosea, s-au făcut verificări și s-a colaborat cu celelalte structuri (Forăscu 2007: 302). 28 "Structurile pasive și impersonale sunt dominante în limba de lemn, corespunzând unei tendințe discursive de a omite agentul și de a evita angajarea, precizarea responsabilităților" (Zafiu 2007: 36). Analizând limbajul politic actual reflectat în presă, Rovența-Frumușani (2005: 142) subliniază felul în care "structura sintactică [...] poate influența orientarea argumentativă a discursului [...] prin depersonalizarea deciziei și

[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818

Sibiu", 9.VI.2008); perioada în care Hizo îi pregătea pe alde Perja sau Purica (EZ, 28.VIII.2000); Alde Becali sau Dragomir s-au trezit latifundiari ("Ziua de Cluj", 26.VI.2008). Sensul tipologic și generalizator se obține contextual, discursiv, prin exemplificare multiplă 14. Tiparul stabilește o clasă prin enumerarea membrilor prototipici (ceea ce permite mai ușor recunoașterea trăsăturilor comune). Enumerarea joacă aici rolul tiparului partitiv-clasificator; grupul stabilit nu poate însă avea o interpretare care să excludă reperele. Ambiguitatea se produce

[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
Până atunci, afirmațiile noastre rămân simple ipoteze bazate pe observații parțiale. 17 Între analogia care conduce la un sens tipologic și colectiv (a) și exemplificarea care presupune un asemenea sens (b) este un continuum, dar o diferență importantă de funcționare discursivă: (a) Au fost aleși unii ca Popescu (= au fost aleși unii care seamănă cu tipul "Popescu") vs (b) A fost ales unul ca Popescu (= a fost ales Popescu, care ilustrează un anume tip). 18 Descris deja de Șăineanu (1887), în legătură cu

[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817

rol foarte important în procesul de decodare a semnificației secvenței lingvistice respective 5. Ne vom opri asupra conversiunii adjectivului prin elipsă cu tot ceea ce implică aceasta (focus, emfază, constrastivitate, recuperarea suportului inițial). Denumit elipsă nominală, "distorsiune categorială"6 sau "reducție discursivă" (Creissels 2004), procedeul este subiacent acestui tip de recategorizare: o construcție nominală în care se lasă implicită o noțiune estimată ca recuperabilă din context, care participă într-un grad mai ridicat sau mai scăzut la interpretarea grupului. Fenomenul elipsei poate

[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]