3,286 matches
-
se deschid rar, ca și cum menirea lor era să ascundă o taină, ceva misterios". Privirea lui e "piezișă", "mersul său e șovăielnic". E ca și cum ar fi înconjurat de un cerc al bănuielii, pe care-1 rup doar "doi sau trei indivizi suspecți", "disprețuiți de toată lumea". Iată semnul tradițional de identificare a sa în cele din urmă: urmărind taina sfîntă a cununiei, în timpul procesiunii, cînd "doi tineri neprihăniți" intră în biserică, o forță ce pare irezistibilă pune stăpînire pe el, chipul i se schimonosește
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
nou asociată denunțării negoțului, constituie una din principalele teme ale reflecției moral-politice: Cei vechi, cu toții [se spune în Manuscrisul de la Neufchâtel] au văzut în lux semnul corupției moravurilor și al slăbiciunii în guvernare [...]. Era normal ca și comerțul să fie disprețuit, așa cum era și luxul. Romanii îl disprețuiau, grecii îl acceptau la ei de la străini. Într-un cuvînt, într-o țara în care banul era disprețuit, nu se putea ca toate mijloacele de a-l cîștiga să nu fie considerate nedemne
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
principalele teme ale reflecției moral-politice: Cei vechi, cu toții [se spune în Manuscrisul de la Neufchâtel] au văzut în lux semnul corupției moravurilor și al slăbiciunii în guvernare [...]. Era normal ca și comerțul să fie disprețuit, așa cum era și luxul. Romanii îl disprețuiau, grecii îl acceptau la ei de la străini. Într-un cuvînt, într-o țara în care banul era disprețuit, nu se putea ca toate mijloacele de a-l cîștiga să nu fie considerate nedemne. Avem aici o listă de principii care
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
semnul corupției moravurilor și al slăbiciunii în guvernare [...]. Era normal ca și comerțul să fie disprețuit, așa cum era și luxul. Romanii îl disprețuiau, grecii îl acceptau la ei de la străini. Într-un cuvînt, într-o țara în care banul era disprețuit, nu se putea ca toate mijloacele de a-l cîștiga să nu fie considerate nedemne. Avem aici o listă de principii care conduc, în mod logic, la conturarea imaginii ideale a unei economii strict incluse în ea însăși, în care
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
utilizat cu precdere pentru a privilegia facultatea inteligenței umane, în opoziție cu provocrile naturii și ale propriei vitalitți. Din teza amânrii sau a inhibiției creatoare Ralea. a fcut cheia de bolt dac nu a unui sistem metafizic, pentru c îl disprețuia, socotindu-l un semn al senilitții și al sclerozei, atunci, în orice caz, a unei viziuni și explicații coerente, esențiale și generale a condiției umane Constant a întregului scris al eseistului de la Viața Româneasc, respingerea vitalismului și a biologismului st
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
construit. Gânditorul român afirm, din acest punct de vedere, rolul esențial al inteligentei creatoare a omului și respinge, fr drept de apel, acuzațiile care s au formulat la adresa ei, notând: în ultimii ani, o serie întreag de filosofi antiraționaliști au disprețuit inteligența, aducându-i diferite critici, printre care aceea c nu poate pricepe decât ceea ce e construit și c nu poate ptrunde secretele vieții. Dar tot ce înconjoar omul, inclusiv concepția despre viaț, e opera constructiv a inteligentei. Aceast oper este
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
cum spune Ralea, amortizorul exceselor politice, sau, și mai explicit; Etica socializeaz puterile, transformându-le din scopuri cu finalitți proprii în mijloace de întrebuințare general. Pentru aceasta, ea întrebuințeaz procedeul neutralizrii prin contrariile lor, opunând forțelor superbe tocmai ceea ce ele disprețuiesc, oprind desfșurarea lor nemsurat prin concurența propriilor lor antinomii. În consecinț, autorul arat cum toate moralele au condamnat tendințele imperialiste și cele avare, disprețul pentru cei slabi, neputincioși sau bolnavi, exacerbarea calitților psihice și desconsiderarea orgolioas a celor vduviți de
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
mai adaug: Ca nzuinț a omului spre absolut, religia tinde spre eliminarea determinrii din existenț. Ralea observ, fin, c teologii vd pcatul în cderea în diversele forme ale relativismului (scepticismul, pesimismul, individualismul. Vrând s conserve valorile, așa cum pretindea Hoffding, religia disprețuiește valorile relative, singurele reale. Cei umiliți și ofensați au cutat dreptatea într-un trâm iluzoriu, de dincolo de mormânt. Marile religii universaliste, scrie Mihai Ralea, s-au altoit și au prins pe stri de mare mizerie material și moral, indiferent unde
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
și analiza matematică. S-a considerat toată viața un matematician pur, iar mărturisirile sale din Scuza matematicianului (Cambridge University Press, 1940), din care redăm fregmentele de mai sus, sunt o pledoarie pentru matematica pură și arta matematicianului care ignoră și disprețuiește aplicațiile. În viziunea sa, creația matematică este una exclusiv estetică, singura matematică interesantă fiind aceea "frumoasă", care se consacră adevărurilor teoretice fără nicio legătură cu aplicațiile. În epocă, aceste opinii multe dintre ele paradoxale au stârnit interes și au fost
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
profesii, înseamnă a plasa școala într-o indecvare gravă în raport cu ceea ce înseamnă cultivarea umanității din om, pe de o parte, iar pe de altă parte, cu nevoile social-comunitare pe termen mediu și lung. Diogene nu căuta un meșteșugar (nu pentru că disprețuia meșteșugurile), el căuta un om, adică pe cineva interesat de arta de a deveni asemănător zeilor pe cât îi stătea lui în putință. Astăzi, acest lucru este posibil doar printr-o nouă paradigmă, una care să readucă în actualitate lecția uitată
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
Hippias, sofist ca și el, că îi obligă pe învățăcei la studiul unor astfel de discipline particulare, ignobile, în dauna artei totale, universalizante a politicii; în acest context, cunoștințele și deprinderile practice, învățarea unor meșteșuguri, profesii etc. sunt ignorate și disprețuite pentru scopul lor (câștigarea traiului zilnic), dar și pentru irelevanța lor în plan paideic: Căci ceilalți îi plictisesc pe tineri; aceștia caută să scape de anumite discipline, iar sofiștii îi împing la ele împotriva voinței lor, învățându-i calculul și
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
mediul de viață nu conține în mod explicit intenții în planul formării, rezultatele sunt nu numai mai durabile, ci și mai profunde. Acest tip de educație, pe care specialiștii în științele educației îl numesc educație informală (și care a fost disprețuit pentru caracterul său spontan) nu pare a avea caracteristicile unui proces de transmitere. Întrebarea care se impune acum este: care sunt caracteristicile unui proces de transmitere? Pentru a răspunde la această întrebare vom face referire la câteva analize a ceea ce
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
posibilitatea de a ocupa o poziție de lider, care vine împreună cu aura de rebel, de luptător anti-sistem (uneori mai prețioasă în rândul colegilor decât o poziție formal acceptată de lider), fie cu ridicolul de a fi lider într-un domeniu disprețuit de restul clasei de elevi (cercul tocilarilor, de exemplu): "O profesiune sau o meserie competitivă vine automat cu propria ei ierarhie socială. Însă chiar și aici, șansele de a ajunge la adevărata conducere pot fi prea mici. Aceasta a dat
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
se vede mult, mult prea minuțios; și mult prea vag ansamblul. În muzică voința tinde către spre această optică subversivă, este mai mult talent decât voință. Or, asta e décadence: un cuvânt care între oameni ca noi, se înțelege, nu disprețuiește, ci definește 81. Doi ani mai târziu, în Cazul Wagner, Nietzsche abordează încă o dată teoria decadenței, dându-i de acum o formă definitivă, preluând de la Bourget analogia dintre decadența literară și decadența socială, dintre dezagregarea întregului unui text și dizolvarea
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
decadenței, dându-i de acum o formă definitivă, preluând de la Bourget analogia dintre decadența literară și decadența socială, dintre dezagregarea întregului unui text și dizolvarea societății în ansamblu. Numai că, în ciuda declarațiilor de intenție décadence fiind "un cuvânt care (...) nu disprețuiește, ci definește" el nu observă decadența cu neutralitate detașată, ci i se opune categoric. De aceea, pe de o parte el nu poate să nu recunoască motivele decadenței ca fenomen intrinsec vieții înseși și parabolei dezvoltării sale, afirmând în fragmentul
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
să fie un Galilei al istoriei, cel care își propune să descifreze limbajul instabil și schimbător a ceea ce se naște, crește și piere. Totul se reduce la un pesimism obscur, față de care Spengler invocă atitudinea robustă și virilă a romanilor, disprețuind-o în același timp cu ostentație pe cea de Graeculus histrio, ca artist și filozof. Împotriva filozofiei universitare, pe care nu o considera la înălțimea problemelor epocii contemporane, într-o eră a "cezarismului", el declara că scrie "pentru oameni de
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
dintre ele ar consta în abordarea problemei din perspectiva limitelor omenești. Se pare că e mai edificator să faci acest lucru recunoscând capacitățile unui observator care caută și produce sens în lumea lui socială. Celelalte două se reduc la a disprețui aspectele prin care percepția socială este socială: nu atât prin obiect, cât prin procesele și finalitatea ei". (Vincent Yzerbyt, Georges Schadron, Cunoașterea și judecata celuilalt, traducere de Denisa-Carmen Burducea, Iași, Editura Polirom, 2002, p. 224). 582 "Avarismul cognitiv a fost
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
nimic dar mă priveau într-un anumit fel. Am continuat această practică până când am înțeles de ce mă deranjau acele priviri: acei oameni core cți mă priveau ca pe un gunoi! În viață se întâmplă frecvent ca unii oameni să îi disprețuiască pe alții. Cei bogați se uită de s us la cei care n-au ajuns la nivelul lor, dar cel mai bun exemplu este tot cel personal și știu că unii care ,,s au realizat“ ,mă privesc astăzi ca pe
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
vină ziua aceea în care să te vezi readus la vârsta puterii? Dar când botezul îți făgăduiește să-Ți înflorească din nou sufletul tău, pe care tu l-ai învechit, iar din pricina fărădelegilor l-ai îmbătrânit Și l-ai murdărit, disprețuiești pe Binefăcător Și nu alergi la făgăduință! Nu dorești să vezi cum se naște din nou fără de mamă omul, cum omul cel învechit Și stricat de poftele înșelăciunii (Efes. 4, 22) ajunge iarăși plin de viață, întinerește Și se reîntoarce
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
capitulul general, cu excepția celor care s-ar afla prea departe sau dincolo de mare. După capitul, sunt trimiși din nou de superiorul lor, câte doi sau mai mulți împreună, în diferite zone, provincii sau orașe. 10. Ei invită mulți oameni să disprețuiască lumea nu numai cu predica lor, ci și printr-o viață sfântă și o trăire religioasă perfectă; nu-i invită doar pe cei din păturile sociale inferioare, ci și pe cei bogați și nobili. Aceștia, abandonând orașele, castelele și numeroasele
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
inuman, mai ales în privința tinerilor, și critică duritatea și caracterul riscant al peregrinării lor „apostolice”. Fragment din BONCOMPAGNO DA SIGNA, Rhetorica antiqua, în LEMMENS, Testimonia Minora, 92. 1. Frații minori pot fi socotiți, de bună seamă, discipolii Domnului, deoarece ei disprețuiesc dorințele lumești (cf. Tit 2,12), își înfrânează trupul cu umiliri și chinuri, și-l urmează pe Cristos desculți și purtând ciliciu. 2. Frații minori sunt în parte tineri și adolescenți. De aceea, nu este împotriva naturii dacă, din cauza vârstei
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
pentru a se ruga, un patarin sau maniheu, conștient de faima de sfințenie pe care o avea în popor, s-a apropiat de el și, vrând să atragă poporul la sine prin intermediul lui și astfel să denatureze credința și să disprețuiască preoția, din moment ce parohul acelei parohii trăia în scandal prin viața lui în concubinaj, i-a spus Sfântului: «Trebuie să ascultăm de cuvintele acestuia și să avem o atitudine de respect față de unul care trăiește cu o concubină și are mâinile
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
erudiție îi (prostește) îi face neînțelepți (cf. Fap 26,24). Acestora le răspundem că și celelalte virtuți pot fi ocazie de mândrie; într-adevăr, fără dragoste ele nu pot fi de folos, ba, dimpotrivă, pot deveni o piedică. Dacă ei disprețuiesc studiul și refuză să se umple cu cuvintele Scripturii, cum le vor putea medita ulterior? De aceea, vor avea parte inevitabil de blestem, căci orice animal care nu rumegă va fi considerat blestemat și nenorocit... ...Așadar, dacă un frățior simplu
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
sunt un nimic. La astfel de convingeri a ajuns prin studiul gramaticii și al disciplinelor teologice cu care a luat contact încă din copilărie. A continuat această îndeletnicire până când a ajuns la acea cunoaștere desăvârșită care l-a determinat să disprețuiască lucrurile trecătoare și inconsistente și să aspire cu toate puterile la împărăția cerurilor. 3. Însă pentru a pune în practică cu mai multă libertate ceea ce zămislise în inima sa, disprețuind moștenirea paternă, care nu era mică, cu toate ademenirile lumii
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
ajuns la acea cunoaștere desăvârșită care l-a determinat să disprețuiască lucrurile trecătoare și inconsistente și să aspire cu toate puterile la împărăția cerurilor. 3. Însă pentru a pune în practică cu mai multă libertate ceea ce zămislise în inima sa, disprețuind moștenirea paternă, care nu era mică, cu toate ademenirile lumii, a îmbrăcat o haină cu glugă și ciliciu, s-a descălțat și și-a mortificat trupul prin vegheri și posturi. Preferând sărăcia voluntară, se hotărî să nu posede absolut nimic
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]