3,344 matches
-
mai cunoscute modele de analiză a culturii organizaționale. Încercările de clasificare a acesteia nu se opresc aici. Unele s-au realizat fie prin raportarea culturii organizaționale la cultura socială, evidențiindu-se culturi izomorfe, unitare și coerente sau culturi independente și divergente, fie prin accentuarea dominantei valorice (M. Firsirotu, 1988), delimitându-se cultura carismatică, de contingență și reproductivă. Nu ne propunem să continuăm analiza acestor tipologii, deoarece reperele esențiale de analiză a unei culturi organizaționale au fost deja trasate. Ceea ce ne propunem
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
a doua etapă marchează trecerea la fenomenul psihologic al comunicării care înlocuiește emițătorul și receptorul cu persoana locutorului și a interlocutorului, adică cu două individualități care au un anumit rol și statut social, anumite reprezentări, cunoștințe etc. similare sau total divergente. Altfel spus, capătă importanță majoră mecanismele psihologice implicate în actul comunicării. Ulterior și această perspectivă a fost considerată reducționistă ca urmare a faptului că nu oferă amănunte legate de anumite caracteristici ale personalității (de exemplu, motivațiile individuale, rolul social etc.
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
care mass-media îl joacă, în numele publicului, față de puterea administrativă și politică. În al doilea rând, se leagă de investigarea sau punerea în lumină a situațiilor sau aspectelor anormale din viața socială. Nu în ultimul rând, funcția critică privește confruntarea curentelor divergente de gândire care se manifestă în sfera politicului, socialului sau economicului. Interdependența acestor funcții și interacțiunea dintre categoriile de publicuri pasive și active sunt vizualizate de cei trei autori olandezi într-o schemă care surprinde rolul de mediere între sfera
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
fidel; tocmai de aceea, se adresează preponderent indivizilor partizani, care au o deja o preferință politică. Faptul că membrii audienței își întăresc mai degrabă opțiuni și credințe anterioare prin consumul media, duce la o probabilitate scăzută a expunerii la mesaje divergente, care au puterea de a produce și eventuale schimbări atitudinale. Paradigma cadrajelor media (engl. framing) pornește de la schimbările atitudinale, produse ca răspuns la stimulii media. Pe măsură ce audiențele media se dizolvă în subdiviziuni tot mai eterogene, devine tot mai puțin probabil
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
pulmonară are o prevalență crescută la vârstnicii care dezvoltă IC. Creșterea presiunii în circulația pulmonară este atât consecința stazei veno-capilare, cât și a modificărilor structurale și funcționale ale circulației arteriale pulmonare. Din punct de vedere conceptual există în prezent opinii divergente legate de IC cu FE păstrată. Unii cercetători consideră această formă de IC ca un stadiu de tranziție către IC cu FE scăzută, în timp ce alții afirmă că cele două entități ale IC sunt manifestări fenotipice distincte, existând argumente de ambele
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adriana Ilieșiu () [Corola-publishinghouse/Science/91943_a_92438]
-
la eliminarea totalitarismelor ; sînt sursă de devotament și de solidaritate socială. în țările centralși est-europene, asumarea acestei independențe este mai recentă și, deocamdată, mai ambiguă. După căderea comunismului, catolicismul polonez, ortodoxia rusă sau românească par să lucreze pe două fronturi divergente. Sigure de autoritatea lor spirituală, ca tradiții bine implantate în cultura popoarelor respective, ele acceptă, în principiu, valorile democrației și pluralismul religios, apără libertatea de conștiință, critică ceea ce în ochii lor sînt derapaje ale modernității. Dar, sigure de autoritatea lor
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
mai ales de coborâre crescută, „săltăreț și depresibil” (celer and altus - pulsul Corrigan), semnul Musset (mișcarea capului în ritmul bătăilor cardiace), semnul Hill (dife- rența dintre tensiunea arterială (TA) sistolică popliteală și cea femurală peste 60 mmHg), TA cu valori divergente, șoc apexian en dôme, suflu sistolic muzical aspirativ în focarul aortic (suflu Austin Flint telediastolic). Ecocardiografia transesofagiană (ETE) este esențială în definirea anatomiei valvei și a aortei ascendente în special când se preconizează o intervenție cu prezervarea valvei. 25.1
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
de esențialist)298. Concluzia lui Quine că necesitatea ține de modul în care vorbim despre lucruri și nu despre lucrurile de care vorbim, nu este acceptată de Plantinga. Acesta încearcă să ofere soluții printr-o regulă care să limpezească relațiile divergente dintre modalitățile de dicto și modalitățile de re. William Kneale nu este de acord cu faptul că "proprietățile aparțin indivizilor în chip necesar sau contingent, fără a se ține seama de modurile în care ne sunt aduși în atenție acești
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
de noi valori și caracteristică a activității umane etc.), se desprind și punctele de vedere precumpănitoare În cercetarea creativității”14. Conceptul de creativitate a fost introdus În psihologie de Gordon Willard Allport (1897-1967) În 193715. Mai este denumită și gândire divergentă și În mod obișnuit este asociată cu acțiunea generatoare de nou. Creativitatea este un subiect cercetat În psihologia comportamentală, psihologia socială, psihometrie, științele cognitive, filozofie, studii privind inteligența artificială, istorie, economie, design, afaceri, management, ș.a. Deși s-au Întreprins studii
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
de noi valori și caracteristică a activității umane etc.), se desprind și punctele de vedere precumpănitoare În cercetarea creativității”14. Conceptul de creativitate a fost introdus În psihologie de Gordon Willard Allport (1897-1967) În 193715. Mai este denumită și gândire divergentă și În mod obișnuit este asociată cu acțiunea generatoare de nou. Creativitatea este un subiect cercetat În psihologia comportamentală, psihologia socială, psihometrie, științele cognitive, filozofie, studii privind inteligența artificială, istorie, economie, design, afaceri, management, ș.a. Deși s-au Întreprins studii
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
cu imaginație bogată, dar comozi, leneși, care nici nu-și fac cum trebuie obligațiile serviciului, darămite să creeze opere de valoare. Cel mult, ei pot distra un grup, la o petrecere. b. Blocajele metodologice: rigiditatea tiparelor (algoritmilor) - care Închistează gândirea divergentă, creativă; fixitate funcțională (folosirea obiectelor doar În scopul pentru care au fost create deși ele ar putea oferi lejer și alte utilizări); critica prematură. Blocajele metodologice rezultă din procedeele de gândire. Așa e cazul rigidității algoritmilor anteriori. Se numește algoritm
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
cu imaginație bogată, dar comozi, leneși, care nici nu-și fac cum trebuie obligațiile serviciului, darămite să creeze opere de valoare. Cel mult, ei pot distra un grup, la o petrecere. b. Blocajele metodologice: rigiditatea tiparelor (algoritmilor) - care Închistează gândirea divergentă, creativă; fixitate funcțională (folosirea obiectelor doar În scopul pentru care au fost create deși ele ar putea oferi lejer și alte utilizări); critica prematură. Blocajele metodologice rezultă din procedeele de gândire. Așa e cazul rigidității algoritmilor anteriori. Se numește algoritm
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
valorilor create de elevi, existența unor relații de cooperare intre profesori si elevi. Învățarea creativă presupune existenta unui potențial creativ al subiectului, manifestat În: receptivitatea față de nou, curiozitate George-Ștefan COMAN 29 științifică, nonconformism, originalitate, capacitate de elaborare, fluența gândirii, gândire divergentă, imaginație creatoare, inventivitate. Etapele Învățării creative sunt: punerea problemei, imaginarea ipotezelor de rezolvare, analiza problemei, găsire soluției de rezolvare, verificarea ipotezei. Învățarea creativa se realizează folosind Învățarea euristică prin problematizare, dialog euristic, descoperire, modelare. Din punct de vedere psiho-pedagogic, interesează
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
htm Creativitate și progres tehnic 30 vizează: inteligența În calitate de aptitudine generală, care asigura premiza sesizării, rezolvării, inventării de probleme și de situații problemă; gândirea, În calitate de produs de cunoaștere logică, proiectată multifazic, pe baza unității informațional - operaționale, realizabilă În sens convergent, divergent; imaginația În calitate de proces de cunoaștere logică, specializat În (re)producerea noului prin (re)combinarea informațiilor dobândite anterior, aptitudinile speciale, În calitate de „vectori” ai acțiunii eficiente, regulatori În anumite domenii de activitate; atitudinile (afective, motivaționale, caracteriale), În calitate de „vectori” ai acțiunii eficiente, autoreglatori
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
de asemenea, o importanță deosebită În procesul de creație. Motivația (mobilurile și stimulii) pot fi un imbold de dinamizare a creativității. Factorii aptitudinali dinamizează creativitatea prin spiritul de inventivitate, pasiunea pentru noutate și capacitate combinatorică a ideilor convergente și chiar divergente conducând la nivele ridicate de performanță În procesul de creație. Factorii temperamentali și caracteriali au, de asemenea, o influență deosebită În dezvoltarea creativității. Predispozițiile și capacitățile creative nu sunt suficiente pentru ca cineva să devină inventator sau creator de artă. Pentru
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
În dezvoltarea creativității. Predispozițiile și capacitățile creative nu sunt suficiente pentru ca cineva să devină inventator sau creator de artă. Pentru aceasta este nevoie să existe o motivație, o George-Ștefan COMAN 29 științifică, nonconformism, originalitate, capacitate de elaborare, fluența gândirii, gândire divergentă, imaginație creatoare, inventivitate. Etapele Învățării creative sunt: punerea problemei, imaginarea ipotezelor de rezolvare, analiza problemei, găsire soluției de rezolvare, verificarea ipotezei. Învățarea creativa se realizează folosind Învățarea euristică prin problematizare, dialog euristic, descoperire, modelare. Din punct de vedere psiho-pedagogic, interesează
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
htm Creativitate și progres tehnic 30 vizează: inteligența În calitate de aptitudine generală, care asigura premiza sesizării, rezolvării, inventării de probleme și de situații problemă; gândirea, În calitate de produs de cunoaștere logică, proiectată multifazic, pe baza unității informațional - operaționale, realizabilă În sens convergent, divergent; imaginația În calitate de proces de cunoaștere logică, specializat În (re)producerea noului prin (re)combinarea informațiilor dobândite anterior, aptitudinile speciale, În calitate de „vectori” ai acțiunii eficiente, regulatori În anumite domenii de activitate; atitudinile (afective, motivaționale, caracteriale), În calitate de „vectori” ai acțiunii eficiente, autoreglatori
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
de asemenea, o importanță deosebită În procesul de creație. Motivația (mobilurile și stimulii) pot fi un imbold de dinamizare a creativității. Factorii aptitudinali dinamizează creativitatea prin spiritul de inventivitate, pasiunea pentru noutate și capacitate combinatorică a ideilor convergente și chiar divergente conducând la nivele ridicate de performanță În procesul de creație. Factorii temperamentali și caracteriali au, de asemenea, o influență deosebită În dezvoltarea creativității. Predispozițiile și capacitățile creative nu sunt suficiente pentru ca cineva să devină inventator sau creator de artă. Pentru
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
32 umană numai prin creativitate. Deci, gândirea este procesul cognitiv cel mai important, fiind apreciat Îndeosebi prin creativitate. Cu toate ca gândirea trebuie Înțeleasă ca un proces unitar, exista faze În care predomina gândirea cognitiv-reproductivă, gândirea convergentă și respectiv gândirea combinativ-creativă, gândirea divergentă. Gândirea convergentă presupune concentrarea spre elaborarea unui răspuns unic, singurul existent și la care se ajunge prin eliminarea treptată a celorlalte răspunsuri posibile, Înaintând printr un culoar tot mai Îngustat de restricții. Gândirea convergentă generează o informație nouă din informații
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
de cele mai multe ori cu Însăși inteligența umană, folosind elemente și legi cunoscute nu poate să ducă decât la rezultate unice, dar tot cunoscute. Guilford scoate În evidență faptul că cel mai important grup de factori creativi este sintetizat În gândirea divergentă, caracterizată prin fluență, flexibilitate și originalitate. Gândirea divergentă asigură producerea dintr-un grup de informații date nu a unui răspuns unic ci a mai multor soluții iar restricțiile fiind puține, este posibilă apariția unor răspunsuri originale, dar nu totdeauna viabile
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
elemente și legi cunoscute nu poate să ducă decât la rezultate unice, dar tot cunoscute. Guilford scoate În evidență faptul că cel mai important grup de factori creativi este sintetizat În gândirea divergentă, caracterizată prin fluență, flexibilitate și originalitate. Gândirea divergentă asigură producerea dintr-un grup de informații date nu a unui răspuns unic ci a mai multor soluții iar restricțiile fiind puține, este posibilă apariția unor răspunsuri originale, dar nu totdeauna viabile și sigure. In general, Întregul sistem de Învățământ
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
și sigure. In general, Întregul sistem de Învățământ, solicitând din partea elevului sau studentului, răspunsuri unice, cultivă practic În exclusivitate gândirea convergentă, solicitând dominant emisfera stânga a creierului, care devine deosebit de antrenata si apta de a răspunde la solicitări, În timp ce gândirea divergentă, localizată În emisfera dreaptă, este rar solicitată, capacitățile creatoare fiind ca atare puțin dezvoltate. Testele asupra capacități de gândire convergenta, denumite impropriu teste de inteligență, precum și cele asupra capacității de gândire divergentă, denumite de asemenea, impropriu teste de creativitate au
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
apta de a răspunde la solicitări, În timp ce gândirea divergentă, localizată În emisfera dreaptă, este rar solicitată, capacitățile creatoare fiind ca atare puțin dezvoltate. Testele asupra capacități de gândire convergenta, denumite impropriu teste de inteligență, precum și cele asupra capacității de gândire divergentă, denumite de asemenea, impropriu teste de creativitate au demonstrat ca cei mai capabili elevi sub aspectul gândirii convergente - comprehensiv reproductive nu se corelează cu cei mai apți pentru gândirea divergentă - combinativ - creativă dar că rezultatele la Învățătură sunt comparabile, cu toate că
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
impropriu teste de inteligență, precum și cele asupra capacității de gândire divergentă, denumite de asemenea, impropriu teste de creativitate au demonstrat ca cei mai capabili elevi sub aspectul gândirii convergente - comprehensiv reproductive nu se corelează cu cei mai apți pentru gândirea divergentă - combinativ - creativă dar că rezultatele la Învățătură sunt comparabile, cu toate că elevii convergenți fiind mai comozi pentru profesori, sunt mai bine apreciați. Creativitatea, În afară de faptul că este o capacitate și aptitudine (dispoziție) a personalității, a intelectului, este În același timp, un
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
32 umană numai prin creativitate. Deci, gândirea este procesul cognitiv cel mai important, fiind apreciat Îndeosebi prin creativitate. Cu toate ca gândirea trebuie Înțeleasă ca un proces unitar, exista faze În care predomina gândirea cognitiv-reproductivă, gândirea convergentă și respectiv gândirea combinativ-creativă, gândirea divergentă. Gândirea convergentă presupune concentrarea spre elaborarea unui răspuns unic, singurul existent și la care se ajunge prin eliminarea treptată a celorlalte răspunsuri posibile, Înaintând printr-un culoar tot mai Îngustat de restricții. Gândirea convergentă generează o informație nouă din informații
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]