8,849 matches
-
digitale -, se presupune că fenomenele particulare sînt atrase în vîrtejul controverselor negociate, acestea reprezentînd semnul distinctiv al spațiilor publice. Domeniul intimității presupus de Hegel și de alții a fi fundația ascunsă a societăților civile moderne dispare. Procesul de politizare subminează diviziunea acceptată în mod convențional dintre "public" (unde controversele privind puterea sînt considerate a fi problema legitimă a altora) și "privat" (unde astfel de controverse, se spune, nu au nici un rol legitim în raport cu suveranitatea "intimității", a preferințelor individuale, a ceea ce vine
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
politicieni gata de luptă și monarhi scandalizați insistă public că mass media nu are ce căuta în dormitoarele lor. *** Astfel de manifestări nu pot fi înțelese corect din perspectiva ortodoxă asupra sferei publice, nedespărțită de o versiune modernă timpurie a diviziunii dintre "public" și "privat". Apărătorii săi ar putea răspunde că cel puțin unele dintre sferele publice menționate mai sus sînt sfere publice fictive, deoarece ele nu sînt nici permanente și nici structurate pe argumentări raționale sau pe ceea ce Garnham numește
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
of Power in the World Economy, Cambridge și New York, 1996 și Paul Hirst, From Statism to Pluralism, Londra, 1997, partea a 3-a. Argumentul unilateral că globalizarea termenului de "societate civilă" este cuprinsă în "logica societății capitaliste liberale și a diviziunii globale capitaliste a muncii" este introdus direct de către David L. Blaney și Mustapha Kamal Pasha, "Civil Society and Democracy in the Third World: Ambiguities and Historical Possibilities", Studies in Comparative International Development, vol. 28, nr. 1 (primăvara 1993), pp. 3-24
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
ocrotească și să le apere, iar Mântuitorul Iisus să le mântuiască. Femeia în viziunea Sfântului Ioan Gură de Aur în toată opera Sfântului Ioan Gură de Aur atitudinea față de femeie reflectă gândirea și obiceiurile lumii grecești romane, care prevedeau o diviziune între munca femeii și a bărbatului. Sfântul Ioan Gură de Aur spune că bărbatul trebuie să lucreze în afara casei, iar femeia să conducă gospodăria și casa. „Viața noastră este rânduită de obicei în două sfere: activitățile publice și îndeletnicirile personale
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
una configurațională (perceperea înlănțuirii ca întreg): concluzia este implicită: vedem unde se va ajunge... Dacă punctele de suspensie marchează scopul argumentativ ce poate fi dedus de aici, în egală măsură, ele indică și o povestire incompletă. Am putea utiliza modelul diviziunii cu cinci pentru seria de propoziții narative: o încercare de definire a textului. Fie următoarea schemă: Super-structura narativă Să insistăm asupra textului de pe ultima copertă și a structurii lui secvențiale. Paragraful 1 aduce în prim plan un actor A1, această
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
Bahtin definește rolul paragrafelor: Intrînd mai adînc în esența lingvistică a paragrafelor, sîntem convinși că unele dintre trăsăturile lor esențiale sînt analoage replicilor unui dialog. Este vorba, într-un anumit fel, de dialoguri slăbite și transformate în enunțări-monologuri. La baza diviziunii discursului în părți, denumite paragrafe în forma lor scrisă, regăsim ajustarea la reacții prevăzute de auditor sau de cititor (1984, citat de T. Todorov, p. 158). Găsim, în ultimul paragraf, o urmă explicită a acestei interpelări directe a cititorului: [P14
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
cu titlul Nuvela în literatura română. Studiul lua în discuție douăzeci și două de "opere superioare prin care literatura română se impune cu adevărat"1 asupra cărora autorul făcea aprecieri estetice. Tot un criteriu de natură estetică stătea la baza "diviziunilor" lucrării căci "trei sunt ideile pe care nuvela românească le-a pus în relief în diferitele ei aspecte: ideia idilică, ideia patetică și ideia umoristică, fiecare dintre ele având tipuri reprezentative ce pot rămâne clasice"2. Nu știm cine a
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
fi protejat deopotrivă de sfîșierile sale lăuntrice și de agresivitatea din afară. Văzută în configurația sa mitică, fie că e vorba de coliba sălbaticului, de un sat, de o parohie sau de un domeniu patriarhal, comunitatea nu cunoaște, în principiu, diviziunile și schismele, conflictele de interes, de castă sau între generații. Ea menține echilibrul între activitățile grupului uman și ordinea esențială a lumii. Ea constituie pentru membrii săi un factor ce o apără de amenințările de dinafară. Dar ea îi și
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
vezi fanatismul din Languedoc plasat între lejeritatea provensală și indiferența gasconă, cînd vezi lăcomia, spiritul cuceritor al Normandiei între rezistenta Bretanie și îndesată și masiva Flandră [...]. Puterea și frumusețea ansamblului constau în întrajutorare, în solidaritatea părților, în distribuirea funcțiilor, în diviziunea muncii sociale. E vorba de o admirabilă armonie, despre care Michelet știe că este în primul rînd efectul acțiunii oamenilor, al timpului lucrător, al efortului Istoriei. Totuși, în plan secund, se păstrează, și ele destul de confuze, dar mereu actuale, un
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
în cauză. Și pentru el noile condiții de muncă la care sînt supuși oamenii din vremea sa riscă să ducă la disoluția corpului social și la prăbușirea oricărei solidarități, a oricărei discipline colective a celor care alcătuiesc acest corp. Dacă diviziunea muncii [arată Comte], văzută prin ceea ce a făcut ea mai întîi, este cauza generală a perfecționării omului și a dezvoltării sale sociale, ea se manifestă, nu mai puțin firesc, și sub forma unei tendințe continue de deteriorare, de disoluție, tendință
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
mentalitți și comportamente, fiind vorba, deci, de oameni vii. C nu exist doi oameni, dou personalitți identice, este normal, pentru c așa cum spunea Bergson (și Ralea dup el, Comarnescu sesizând circulația ideilor elanul vital procedeaz prin divergenț, prin disociație și diviziune. La Ralea, natura procedeaz printr-o serie de efecte ce devin, la rândul lor, cauze pentru noi calitți, negând și apoi fiind negate, ajungându-se astfel la unele opoziții fundamentale, ca aceea dintre natur și om, dintre, dat și construit
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
sunt numere de măsurare. Din cauza folosirii lor obișnuite în măsurare, în curând fracțiile au fost, printr-o extensie adecvată de idei, obligate să se supună acelorași reguli de utilizare ca și numerele întregi, cu beneficiul suplimentar că au făcut posibilă diviziunea în toate cazurile (încă nu am ajuns la numărul zero). Cunoașterea fracțiilor a arătat curând că între două fracții se pot pune oricât de multe dorim și că, într-un anume sens, ele sunt dense în mod omogen peste tot
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
utiliza una dintre afirmațiile lui David: "Sufletul are o întreită natură (rațiune, pasiune și dorință), iar virtuțile lui sunt patru la număr: curaj, spirit de dreptate, cumpătare, înțelepciune". (David, 1977, p. 48) În plus, deși se poate vorbi de o diviziune a preocupărilor umane în planul cunoașterii (diferențierea domeniilor, elaborarea de manuale de aritmetică, retorică, geometrie, arta picturii etc.), Protagoras îi reproșează lui Hippias, sofist ca și el, că îi obligă pe învățăcei la studiul unor astfel de discipline particulare, ignobile
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
arterială și leziunile aterosclerotice. Analiza computerizată a imaginii a permis evaluarea parametrului ER (edge roughness). Concluziile studiului arată că valoarea unghiului bifurcației aorto-iliace este legată de ER la nivelul peretelui extern stâng și conturul drept al aortei. Localizarea zonei de diviziune a fluxului este în legătură cu ER a peretelui median al arterei iliace comune drepte și al conturului dreapt al aortei. În aceste două regiuni menționate există corelații semnificative ale leziunilor cu raportul între ariile de secțiune distal/proximal al bifurcației aorto-iliace
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
a furnizat următoarele valori medii pentru o serie de variabile geometrice ale acestei regiuni (Bargeron CB, Hutchins GM, Moore GW, Deters OJ, Mark FF, Friedman MH. Distribution of the geometric parameters of human aortic bifurcations. Arteriosclerosis 1986; 6: 109-113): mărimea diviziunii fluxului = 1.4 +/1.4 mm (0.08-8.1 mm); unghiul ramurilor = 35.00 +/11.10 (10.40-61.30); asimetria angulară = 15.30+/12.90 (0.20 56.10). Variabilitatea parametrilor geometrici corespunde conform concluziei acestui studiu, variabilității stressului dinamic
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
nu doar modul în care este creată o operă, ci și felul în care un artist ajunge să fie ceea ce este. Ceea ce numim creație este întâlnirea dintre un habitus socialmente constituit și o anumită poziție deja instituită sau posibilă în diviziunea muncii de producție culturală. Astfel, subiectul operei de artă nu este un artist singular, nici un grup social, ci câmpul de producție artistică în ansamblu. Analiza operelor culturale are ca obiect corespondența între două structuri omoloage, structura operelor (adică a genurilor
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
mintea lor încât este imposibil să le conceapă autonom, una fără cealaltă"127. Émile Durkheim a construit un model al societății în care normele și valorile sociale sunt configurate în cadrul procesului din ce în ce mai accentuat de specializare a rolurilor sociale și de diviziune a muncii în societatea industrială de la sfârșitul secolului al XX-lea. Integrarea în viața socială se realizează în conformitate cu valorile și normele comportamentale, care permit unui individ să se miște în spațiul social și să se bucure de coeziune, încredere și
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
conceapă autonom, una fără cealaltă 214. Modelul integrării culturale al lui Émile Durkheim Émile Durkheim a construit un model al societății în care normele și valorile sociale sunt configurate în cadrul procesului din ce în ce mai accentuat de specializare a rolurilor sociale și de diviziune a muncii în societatea industrială de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Integrarea în viața socială se realizează în conformitate cu valorile și normele comportamentale, care permit unui individ să se miște în spațiul social și să se bucure de coeziune, încredere și
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
field than the left, Proceedings of the National Academy of the Sciences USA. 104 (3), 2007. Dumazedier, J., ș.a., Loisir et culture, Le Seuil, Paris, 1966. Dumont, Louis, L'individu et les cultures, Communications, nr. 43, martie 1986. Durkheim, Émile, Diviziunea muncii sociale, Editura Antet, București, 2008. Durkheim, Émile, Note sur la notion de civilization, L'Annee sociologique, vol. XII, Paris, 1913. Elias, Norbert, La civilisation des moeurs, Calmann-Lévy, Paris, 1973. Eminescu, Mihai, Despre cultură și artă, ediție îngrijită de D.
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
C. Alexander, Steven Seidman, Cultură și societate, traducere de Simona Lebădă, Mihaela Sadovschi, Mihaela Scărlătescu, Institutul European, 2001, pp. 18-19. 127 Alexis de Tocqueville, Democracy in America, A. S. Barnes & Co., New York, 1851, p. 331-332. 128 Pe larg în Émile Durkheim, Diviziunea muncii sociale, traducere de Cristi Pantelimon, Editura Antet, București, 2008. Cartea a apărut pentru prima oară în Franța, în anul 1893. 129 A se vedea pe larg Talcott Parsons, The Social System, New York, Free Press, 1951. 130 Talcott Parsons, Edward
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
C. Alexander, Steven Seidman, Cultură și societate, traducere de Simona Lebădă, Mihaela Sadovschi, Mihaela Scărlătescu, Institutul European, 2001, pp. 18-19. 214 Alexis de Tocqueville, Democracy in America, A. S. Barnes & Co., New York, 1851, pp. 331-332. 215 Pe larg în Émile Durkheim, Diviziunea muncii sociale, traducere de Cristi Pantelimon Editura Antet, București, 2008. Cartea a apărut pentru prima oară în Franța, în anul 1893. 216 A se vedea pe larg Talcott Parsons, The Social System, New York, Free Press, 1951. 217 Talcott Parsons, Edward
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
de clasificare din istoria naturală aparținând epocii clasice, despre care vorbește M. Foucault în Les Mots et les Choses, se datorează operației despre care tocmai am discutat, euforia denumirii printr-un continuum al limbajului a obiectelor lumii (operația de ancorare), diviziunea și clasarea elementelor care compun obiectele în sine (operația de aspectualizare). Și, în fine, operația de punere în relație analogică: [...] Este necesar ca formele și dispunerea să fie descrise prin alte procedee, fie prin identificarea formelor geometrice, fie prin analogii
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
una din subdiviziuni sufletul este nevoit să o cerceteze folosindu-se de obiecte mai înainte imitate / de către reflexii și umbre / drept imagini; el pornește de la anumite postulate și nu se îndreaptă spre principiu, ci spre capăt. Dar el cercetează cealaltă diviziune este vorba despre ceea ce, nefiind postulat, are valoare de principiu pornind de la un postulat, fără să se slujească de imagini ca în celălalt caz, ci croindu-și drumul prin ideile însele (...) Am spus că sufeltul este nevoit să cerceteze în
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
vorba despre ceea ce, nefiind postulat, are valoare de principiu pornind de la un postulat, fără să se slujească de imagini ca în celălalt caz, ci croindu-și drumul prin ideile însele (...) Am spus că sufeltul este nevoit să cerceteze în această diviziune a inteligibilului, cu ajutorul "postulatelor". El nu se îndreaptă către principiu, deoarece nu poate să se înalțe dincolo de postulate; el utilizează drept imagini chiar obiectele imitate de către altele inferioare lor, folosindu-se de aceste imagini drept entități ce se impun opiniei
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
urechii. La extremitatea botului se deschid narinele. Gura este larg despicată. Dacă luăm tema-titlu a acestei secțiuni "O broască vie", cele trei fraze din primul paragraf pot fi astfel descompuse ierarhic: Paragraful următor, în întregime despre cap, constă în aceeași diviziune de bază: PROPR și PART: Această reprezentare ierarhică permite sublinierea structurii interne a fiecărui paragraf și chiar a fiecărei fraze. Fiecărei părți superioare a ramificațiilor semantice îi corespunde o schimbare de unitate de suprafață sau, din punct de vedere al
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]