58,388 matches
-
asupra cuvintelor, a sufletului și a trupului său se numește tridandi (care are trei puteri) cu mai multă dreptate decât ascetul care poartă trei bastoane." „Omul care exercită față de toate ființele această întreită autoritate, pe care o are asupră-și, dobândește prin acest mijloc fericirea finală." „Omul ținând seamă cu ajutorul minții că transmi-grările sufletului depind de virtute și de viciu să-și îndrepte mintea către virtute." Aici, la fel ca și în cazul dreptului natural, respectarea legii și faptele bune sunt
Yukio Mishima - Zăpada de primăvară by Angela HONDRU () [Corola-journal/Journalistic/6812_a_8137]
-
a rolurilor tradiționale - sugerată probabil de referința sarcastică a lui Jones care-l numește pe Donald Ťfratele lui Mercurť - constituie una din principalele trăsături ale paralelei între Odiseu și Donald." (Harrington, 1990: 13). Amândoi au câte o rană: Odiseu una dobândită la vânătoare, Mahon într-o misiune militară eșuată. Eroul grec va fi recunoscut după acea rană, eroul modern va deveni de nerecunoscut tocmai datorită ei. În drumul spre casă, personajul homeric este protejat de zeița Atena. Soldatul american se află
Primul Faulkner (III) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6818_a_8143]
-
lumea celor încă vii și lumea celor ce n-au murit de tot. Sau, mai bine, spus, încă nu își dau seama că sunt morți, că locuiesc într-un tărâm pustiit, că viețile lor nu au nici un sens în afară de cel dobândit prin cuvinte. Iar cuvintele nu sunt decât ecourile unor existențe fără sens, dovezile materiale care le atestă moartea spirituală. Charlestown devine astfel emblema unei lumi muribunde, o așezare la fel de "nereală" precum Londra din poemul lui T. S. Eliot. Aici, oamenii
Primul Faulkner (III) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6818_a_8143]
-
regiuni depărtate ale creierului să se creeze o legătură. Gandiți-vă la prea multe celule care se dezvoltă precum o pădure și sufocă celelalte legături neuronale esențiale. La fel de relevant este și faptul că excesul de neuroni în cortexul prefrontal nu este dobândit înainte de naștere, ci în timpul dezvoltării timpurii, în uter. Acest lucru sugerează că schimbările responsabile de declanșarea autismului apar mult mai devreme decât credeau cercetătorii. „Știind că avem un anumit tip de defect care apare foarte devreme în dezvoltare, ne ajută
Copiii care suferă de autism au mai multe celule cerebrale decât cei sănătoşi () [Corola-journal/Journalistic/68346_a_69671]
-
sau al unor anumite persoane. Articolul 21 Plățile sau veniturile primite pentru întreținere, învățămînt sau instruire de către un student sau practicant care este prezent într-un stat contractant numai în scopul de a învăța, a se instrui sau de a dobîndi o experiență tehnică specială și care este sau a fost imediat anterior venirii rezident al celuilalt stat contractant vor fi scutire de impozit în primul stat contractant menționat, cu condiția ca plățile să fie făcute din afara acelui prim stat contractant
DECRET nr. 213 din 5 iulie 1976 pentru ratificarea Convenţiei dintre Republica Socialistă România şi Japonia pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit, semnată la Tokio la 12 februarie 1976. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106475_a_107804]
-
vor fi interpretate ca impunînd unui stat contractant obligația: a) să îndeplinească măsuri administrative în contradicție cu legislația proprie și cu practică administrativă a acelui stat sau a celuilalt stat contractant; ... b) de a furniza informații care nu se pot dobîndi în conformitate cu prevederile legale sau conform practicii administrative curente a acelui stat sau a celuilalt stat contractant; ... c) de a furniza informații care ar divulgă un secret meșteșugăresc, de afaceri, industrial, comercial, profesional sau un procedeu comercial sau informații a caror
DECRET nr. 213 din 5 iulie 1976 pentru ratificarea Convenţiei dintre Republica Socialistă România şi Japonia pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit, semnată la Tokio la 12 februarie 1976. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106475_a_107804]
-
și în raport cu dubla ei identitate, "albă" și "neagră": Vocea cu care vorbesc acum, această voce englezească, cu vocalele și consoanele ei rotunjite, plasate mai bine sau mai rău la locul potrivit - ei, bine, aceasta nu e vocea copilăriei mele. Am dobândit-o în colegiu, deodată cu versiunea integrală a Clarissei și cu plăcerea de a bea vin de Porto. Poate că acest lucru e doar ce pare a fi - un caz de pură ascensiune socială - dar la acea vreme credeam sincer
Vorbiți cu accent? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7561_a_8886]
-
Ștefan Cazimir Unii "vînători", precum văzurăm, își dobîndesc trofeele contra cost. Sînt, la drept vorbind, niște bieți farsori, care își construiesc reputația prin fraudă, riscînd însă, cînd li-i lumea mai dragă, să alunece în ridicol. Căci, vorba francezului: "ŕ trompeur, trompeur et demi". Un grup de vînători
Epistolă către Odobescu (XII) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7574_a_8899]
-
ar fi putut întrerupe? - Nici nu îmi trecea prin minte! - Consacrarea dvs. ca poet a avut loc în perioada naționalismului comunist. Cu toate acestea, volumele publicate începând cu anul 1970 sunt flagrant necomuniste. Cine sau ce v-a ajutat să dobândiți această imunitate la comunism? - M-a ajutat o încăpățînare crîncenă; știam de la Eminescu, Arghezi, Rilke, Baudelaire, Rimbaud etc... înțelesesem destul de devreme, de pe la vreo 14-16 ani, că poezia e altceva. Ce comunism?? Nu știam ce-i aia! - Vi s-a cerut
Emil Brumaru „M-au eliminat de la grădiniță pentru că, iarna, trînteam fetițele în nămeți...” by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7573_a_8898]
-
reflectîndu-se goale / în noi, diferențele magice între / geniul muririi ce ne mîhnește și macină, / și al nemuririi care-L mîhnește și nu-L / poate măcina" (ibidem). De notat că, dată fiind impuritatea creaturii, imaginea Creatorului pe care aceasta o poate dobîndi riscă a fi ea însăși impură. Dubiile, tribulațiile vieții curente, suferințele la care suntem inevitabil supuși au ca rezultat o știrbire a forței spirituale, împiedică starea mistică: "Cu sufletul înecat, cu plînsul nedezlegat, / cu mintea vraiște încerc să recitesc și
“Memoria inimii“ by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7520_a_8845]
-
refuză consemnele mobilizării și că totul se rezumă la o anumită ordine prestabilită. Artist al memoriei, al reactivării unor imense depozite de forme confirmate, Maitec pare un executor testamentar și un exponent al multor generații a căror existență nu a dobîndit niciodată funcții contemplative. Sculptorul vine acum să răzbune toate infirmitățile unei istorii anonime, mutînd accentul de pe funcții pierdute, erodate sau numai limitate, pe frumusețea proporțiilor, pe discursul elaborării, pe sonoritatea materiei, pe muzica ritmurilor și pe majestuozitatea arhitecturii. Cu gîndirea
Mic dicționar de clasici ai sculpturii contemporane by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7554_a_8879]
-
și i-a spus că ceremonia va avea loc a doua zi, când alaiul va pleca de la Casele Noi spre cimitirul satului. Medicul l-a privit într-un mod inexpresiv, și până la urmă a ridicat din umeri. Între timp Amoroso dobândise o subită forță și mobilitate, începând chiar el să-i dirijeze pe cei de la pompele funebre, care măsurau cadavrul și se interesau despre tipul de cosciug dorit și alte chestiuni legate de funeralii. Părintele privea în jurul său, mirat de starea
José Viale Moutinho - Casele noi by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/7555_a_8880]
-
la una singură: românul s-a născut, așa cum bine zice el din tată-n fiu, Poet. Adică s-a născut cu vocația exemplarității, s-a născut ales. În timp ce alte nații au trudit din greu, vreme de zeci de generații, ca să dobîndească anumite deprinderi (și acum fac eforturi mari pentru a le consolida și perpetua prin educație), românul este înzestrat spontan, adică prin transmitere naturală. Din această pricină, vocația lui este geniul și orice somație a rigorilor profesionale anonime este o adevărată
Decalogul artistului de mijloc by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7303_a_8628]
-
purtând ținute destinate adolescentelor din magazinul de îmbrăcăminte al nepoatelor ei au ajuns pe internet. Una dintre nepoatele ei a postat fotografiile pe unul dintre cele mai mari site-uri de retail și a fost uimită să vadă că au dobândit un ireal succes doar peste noapte. Ceea ce părea a fi o gluma la început, s-a dovedit a fi una dintre cele mai eficiente campanii de promovare, încasările nepoatei lui Xiaping crescând până la cinci ori. Potrivit publicației China Newsweek, ideea
La 72 de ani a devenit model pentru haine destinate adolescentelor by Badoiu Raluca () [Corola-journal/Journalistic/73114_a_74439]
-
la acei oratori din piețele publice, care, declamîndu-și inepțiile în fața trecătorilor, căutau să-i convingă că ideile lor vor răscoli lumea. Bataille nu a răscolit lumea, în schimb a scandalizat un public avid de apariții nerușinate. Cu el, francezii au dobîndit ce și-au dorit: un lăutar cîntînd pe mai multe registre fără a apuca să adîncească vreunul. E surprinzător cum Sartre, între-un moment de neașteptată onestitate culturală, l-a decretat pe Bataille "paranoic", liniștind întrucîtva apele în privința bibliotecarului de la
Autorul fără viitor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7310_a_8635]
-
Mihăilescu (Magda Mihăilescu, François Truffaut, bărbatul care iubea filmele, Editura Curtea Veche, București, 2009, 315 pagini) una deosebită nu este doar sensibilitatea analitică formidabilă dublată de reala afinitate pe care o are cu lumea truffaultiană, ci înțelegerea pe care o dobândește de-a lungul unei cercetări înde-lun-gate asupra resorturilor cinematografiei ca artă totală privită prin fereastra pe care Truffaut o lasă închisă special pentru a sublinia depărtarea și apropierea deopotrivă pe care ecranul o așază între noi și lume. Criticul începe
François Truffaut, bărbatul care era filmul by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7092_a_8417]
-
o alternanță de secvențe ale elanului și decepției, un balans între cei doi factori ai vieții umorale, înfățișat ca atare, fără a se alcătui un rechizitoriu împotriva realului resimțit ca advers, ci cu mijloacele unor notații spontane. Transcrierea stărilor afective dobîndește condiția unei identificări, meditația, de-o convingătoare simplitate, își vădește mai totdeauna prospețimea. Avîntul meditabund e coroborat de dezamăgirea la rîndu-i analitică și invers: "Mă legăn amețitor între stări, de la trufașa încredere oarbă în invulnerabilitatea trupului meu precar, în eternitatea
Dincolo de aparențe by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7105_a_8430]
-
ale existenței între traiul cotidian și profunzimea spirituală oferă autorului prilejul unor meditații de mare frumusețe. Chiar dacă, în biserică, spațiul tradițional al credinței, compararea vieții umane cu flacără unei lumânări nu este chiar o rărițate, transpusa în plan poetic, metaforă dobândește valente noi: "le văd cum ard împreună/ seamănă cu grațiile// viața se aprinde și se stinge/ asemenea lor// sunt frumoase/ și ard până la capăt// un lucru e cert/ în fața lor nu se pot ține/ predici despre iluzie// se poate spune
Postmodernism liturgic by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7107_a_8432]
-
politici, generalul Manolescu s-a deplasat, împreună cu invitatul său la închisoarea Serviciului Special de Informații din Calea Plevnei pentru a-l lua la dineu și pe Rică Georgescu. Se aflau acolo aproape de miezul nopții. Dineul organizat inițial în onoarea lui Rebreanu dobândește o nouă semnificație și motivație transformându-se în petrecere consacrată ieșirii României din război și înlăturării dictaturii antonesciene. Cercul invitaților se lărgește cu Iuliu Maniu căruia, negăsindu-l acasă, i se lasă o invitație. Printre măsurile complementare schimbării de regim
Liviu Rebreanu - Ultimele zile by Traian D. LAZĂR () [Corola-journal/Journalistic/7106_a_8431]
-
formă îl străpunge, / Inebranlabilă limpezime. / Răsună același oratoriu / Al corpului, și viziunile un caier / De dorințe divinatorii / De la pămînt la macrocosm, fac din el și din aer" (Iată mă sting, sunt iubit...). Un astfel de elan vital de factură edenică dobîndește însă pulsații extrem de puternice, convulsii dionisiace, încît figura oraculară a lui Hölderlin, se întîlnește cu cea năvalnic instinctuală a lui Nietzsche: " Pe chipul metopei / Se așază viziune a ghimpilor ce mă înconjoară / În locul brațelor tale, vară / Deodată exil. Aș vrea
Un avatar romantic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7125_a_8450]
-
traversat o experiență fundamentală, de ordin inițiatic, în urma căreia se vor regăsi într-o altă dimensiune. Planează totuși anxietatea ca odată recăpătân-du-și vederea, cu ea să nu piardă sentimentul de inefabil pe care-l cunosc acum, așa cum călugării care au dobândit rugăciunea inimii se tem să n-o piardă. Apocalipsa lui Meirelles/Saramago este una care recuperează umanitatea după ce o confruntă cu o experiență limită în măsură să provoace un scandal, o criză însă nu în sensul cotidian și hollywoodian al
Orbitor by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7324_a_8649]
-
în așa fel încât să se poată lega o nouă și (de astă dată) solidă uniune. Sau poate că nu. Poate că pur și simplu ne-am fi despărțit din nou, dar cu noi atuuri, revelații și un comportament deferent dobândite datorită experiențelor fragile de viață ale celuilalt. Dar toate astea s-au fâsâit ca o bășină într-o tigaie. Și pentru numele lui Dumnezeu! Dacă în '81 aș fi știut că Ann o să se recăsătorească, aș fi luptat ca un
Richard Ford - Ziua Independenței by Iulia Gorzo () [Corola-journal/Journalistic/7326_a_8651]
-
unui univers-clonă. Problema pe care o pune istoria nu este faptul că ar fi luat sfîrșit, așa cum spune Fukuyama, ci, din contră, că nu va avea sfîrșit - deci finalitate. Trăim întotdeauna cu iluzia că ceva va avea sfîrșit, că va dobîndi atunci un sens, că va permite să restituim, retrospectiv, originea și că, prin acest început și prin acest sfîrșit, va îngădui jocul cauzelor și efectelor. " (p. 59) Pentru Baudrillard, oamenii sunt prinși într-o cursă de maraton căreia nu-i
O spiralădin cuvinte by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7331_a_8656]
-
pentru a mă convige pe mine însumi că au fost adevărate. Și pentru a le scăpa într-un fel de uitare. Pare absurd, dar, odată consemnate în scris, astfel de întâmplări, care nu interesează decât două persoane, participanții la iubire, dobândesc un fel de eternitate." (pp. 183-184). Dragoste, pasiune, singurătate, regăsire de sine, viziune critică la adresa societății, condiția intelectualului, raportul dintre viață și literatură - iată, pe scurt, ce poate găsi cititorul în acest roman al lui Mihai Zamfir.
Fericire portugheză by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/7338_a_8663]
-
asupra lirismului acestuia, mărturisesc că ele îmi par a fi doar puncte de pornire ale poeziei - platforma pe care își înalță viziunea, concretizată în volumele publicate, atâtea câte au fost (patru, fără a număra și antologiile) și că nu am dobândit certitudinea că Dumitru Chioaru ar scrie o poezie livrescă. Mai degrabă, din pricina unei introvertiri consubstanțiale sinelui său, precum și a unei diafanități a percepției, cu care, așijderea, a fost hărăzit (și pe care întreaga critică ce s-a exprimat despre poezia
Noblețea discursului by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/7346_a_8671]