2,873 matches
-
în expunere, însoțirea cursurilor cu exemple concrete din practica curentă pe pacienți în clinici. De asemenea, s-a bucurat de respectul colegilor prin răbdarea, înțelegerea cu care a știut să conlucreze la catedră. A fost un îndrumător atent al tinerilor doctoranzi în medicină. În activitate de cercetare științifică Din modul cum a organizat activitatea științifică și de cercetare se observă marea sa erudiție, preocuparea pentru lărgirea și diversificarea activității științifice și de cercetare în domeniul Reumatologiei și Recuperării medicale, care îl
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
țară și de peste hotare. A luat parte la Congresul Internațional de Biochimie de la Gatersleben (1955), la cel de Agrochimie de la Belgrad (1956), de Biochimie de la Moscova (1961), de știința Solului de la București (1964) etc. A coordonat activitatea multor generații de doctoranzi, ingineri agronomi și chimiști. Trecut în neființă la 8 decembrie 1991, acad. Prof. Univ, dr. Doc. Constantin Pântea va rămâne în istoria învățământului superior agronomic de la Iași ca un continuator al școlii de agrochimie fondată de savantul Haralambie Vasiliu. Constantin Pântea
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
profesorul dr. Vasile Tutovan. Continuator al operei academicianului ștefan Procopiu, profesorul Vasile Tutovan se înscrie ca un dascăl, ca om de știință și cercetător de excepție în domeniul fizicii teoretice și aplicative. Stimat, venerat de generații întregi de studenți și doctoranzi pentru modestia sa, claritatea în expunere a cursului, impecabila organizare și conducere a seminariilor și lucrărilor de laborator, abnegația cu care și-a rezolvat în mod strălucit temele de cercetare, la cei peste 80 de ani ai săi, continuă să
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
conferențiar (1960-1967), profesor (1967-1993) și profesor consultant (din 1993). șef de catedră (1966-1972) și decan al Facultății de Fizică (1968-1970), colaborator și șef de secție al Academiei Române, Filiala Iași (19511970); după pensionare, din anul 1993, este profesor consultant cu pregătirea doctoranzilor în fizică. A făcut specializări la universități prestigioase europene, precum: cea din Roma (Italia), în anii 1961-1962, cea din Grenoble (Franța) în anii 1964-1965. A desfășurat o intensă activitate de cercetare în domeniile fizicii în cadrul Institutului de Fizică al
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
Ca profesor a ținut cursuri care s-au bucurat de audiența studenților prin claritatea expunerii, logica demonstrațiilor, organizarea exemplară a seminariilor și lucrărilor de laborator, prin aprecierea rezultatelor la examene, toate stțrnind admirația și aprecierea cursanților săi. A pregătit numeroși doctoranzi în fizică la Facultatea de Fizică - Matematică a Universității ieșene. Publicații: A desfășurat o largă activitate publicistică atât pe linie didactică, științifică și de cercetare. Astfel: - Are publicate șapte cărți de specialitate în domeniul electricității și Magnetismului, toate în România
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
modelul Kennedy School de la Harvard, unde am fost doi ani. Este o școală de politici publice care pregătește oameni ce, după aceea, vor lucra în guverne, în organizații inter‑ naționale sau, eventual, în sectorul privat și ONG-uri, masteranzi și doctoranzi. Sunt studenți din peste 50 de țări și, în programul de mid‑career, mulți funcționari din guvernul german. V.A. : În România avem o asemenea școală ? A.M.P. : Nu. A existat un plan de a face o asemenea școală. La
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
Vestul și restul“, e de natură să alieneze restul lumii... A.M.P. : Dar ea nu există în politică ; nici măcar admi‑ nistrația Bush nu promova așa ceva. Dar nu contează realitatea, ci ce crede lumea. Am văzut un sondaj făcut de un doctorand la Johns Hopkins, pe un eșantion de 20.000 de oameni, online, în Egipt, după 11 septembrie. 90 și ceva la sută erau convinși că Mossadul și america‑ nii au bombardat Turnurile. Deci ce căutau oamenii în raționamentul pe care
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
Blaga, cu sisteme filozofice articulate și originale. Ce profesori ați avut la Universitate? În ce măsură v-au influențat evoluția ulterioară? Am studiat mai întâi Filozofia și apoi Germanistica la Universitatea "Al I. Cuza" din Iași, iar mai târziu, aceleași discipline, ca doctorand la Universitatea statului Texas, U.S.A. La Iași am beneficiat de influența formativă a unor Theofil Simensky, Petre Botezatu, Ernest Stere, Vasile Pavelcu, Al. Dima, Isac Davidsohn, Hertha Peretz. Acestora și altora le datorez mai mult decât pot exprima în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
INTRODUCERE Prezentul volum este rezultatul cercetării desfășurate În decursul primului an de studiu, din cadrul Școlii de Studii Universitare de Doctorat Spațiu - Imagine - Text - Teritoriu, de către seria de doctoranzi 2009-2012 ai Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu― București (UAUIM). Aceștia sunt beneficiarii programului pentru ciclul III, desfășurat În cadrul consorțiului dintre Universitatea București (UB) și UAUIM București, sprijinit de Fondul Social European, prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
Polarităţile arhitecturi by Irina Calotă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92845]
-
domeniile cărora li se adresează această școală: filologie, filosofie, istorie, știința comunicării, istoria artei, studii culturale, științe sociale și politice, arhitectură și urbanism, ultimele două revin universității bucureștene și facultății clujene de profil, În acest volum fiind Însă prezenți numai doctoranzii celei dintâi care și-au Început studiile de doctorat În toamna anului 2009. Aceștia beneficiază prin proiectul EDUCATI 2 nu doar de finanțarea studiilor, ci și de un stagiu de pregătire individuală de minimum trei luni În universități sau institute
Polarităţile arhitecturi by Irina Calotă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92845]
-
În universități sau institute de cercetare din străinătate, stagiu care, În conformitate cu experiența colegilor lor din seria anterioară (2008 - EDUCATI 1) constituie un aport relevant și valoros la pregătirea lor profesională. Din acest punct de vedere, trebuie subliniat faptul că preocupările doctoranzilor reprezentați În volumul de față denotă deschiderea acestora către Întreaga problematică de actualitate din Europa. Acest lucru transpare și din opțiunile formulate de către doctoranzi pentru alegerea locului de desfășurare a stagiului menționat: Amsterdam, Barcelona, Berlin, Budapesta, Darmstadt, Delft, Lisabona, Milano
Polarităţile arhitecturi by Irina Calotă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92845]
-
și valoros la pregătirea lor profesională. Din acest punct de vedere, trebuie subliniat faptul că preocupările doctoranzilor reprezentați În volumul de față denotă deschiderea acestora către Întreaga problematică de actualitate din Europa. Acest lucru transpare și din opțiunile formulate de către doctoranzi pentru alegerea locului de desfășurare a stagiului menționat: Amsterdam, Barcelona, Berlin, Budapesta, Darmstadt, Delft, Lisabona, Milano, Palermo, Roma și Torino. Universitățile sau institutele de cercetare din aceste orașe În care doctoranzii În cauză urmează să aprofundeze propriile investigații, exprimă diversitatea
Polarităţile arhitecturi by Irina Calotă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92845]
-
Europa. Acest lucru transpare și din opțiunile formulate de către doctoranzi pentru alegerea locului de desfășurare a stagiului menționat: Amsterdam, Barcelona, Berlin, Budapesta, Darmstadt, Delft, Lisabona, Milano, Palermo, Roma și Torino. Universitățile sau institutele de cercetare din aceste orașe În care doctoranzii În cauză urmează să aprofundeze propriile investigații, exprimă diversitatea direcțiilor fundamentale din arhitectură și urbanism, În egală măsură relevante pentru Europa și România ca parte distinctă a acesteia. Această stare de fapt se reflectă În structura volumului care este concepută
Polarităţile arhitecturi by Irina Calotă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92845]
-
structura volumului care este concepută În raport cu următoarele tematici: ipostaze ale locuirii, modele urbane / evocări urbane, formă și condiționare, arhitectură versus tehnici și tehnologie, interferențe. În plus, fiecare dintre aceste capitole denotă o varietate proprie În ceea ce privește interesul de cercetare al fiecărui doctorand În parte. Astfel, În ceea ce privește ipostazele locuirii, preocupările variază de la locuința socială - Irina Calotă, la arhitectura interbelică bucureșteană - Sibila Gabriela Popovici și impactul dezastrelor asupra habitatelor - Alina Ionuța Florea. Modelele / evocările urbane abordate se referă la: concepte actuale din urbanism - Ilinca
Polarităţile arhitecturi by Irina Calotă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92845]
-
integrarea cadrului construit În cel natural - Ioana Moraru, dar și rolul sau utilitatea ornamentului În epoca tehnologică - Cristina Enuță, invită la reflecție. Aceste preocupări și investigații, prezente În articolele volumului de față, dovedesc interesul pentru studiu ce animă grupul acestor doctoranzi. Director Departament Studii Avansate UAUIM prof. dr. arh. Hanna DERER Secretar științific al Școlii de Studii Universitare de Doctorat lect. dr. arh. Liana ILIU Ipostaze ale locuirii Locuința socială În București În prima jumătate a secolului XX Premise ale apariției
Polarităţile arhitecturi by Irina Calotă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92845]
-
lor au fost împușcați și am deschis o sticlă de șampanie ca să sărbătoresc. Vizitasem România ultima dată în 1987 și văzusem mizeria de acolo. Era mult mai rău decât în 1970, anul când am vizitat-o pentru prima dată ca doctorand. Cu toate că 1989 a fost neașteptat, știam cu toții că sistemele comuniste se aflau în criză. Dacă Gorbaciov nu ar fi preluat puterea, sfârșitul ar fi venit poate mai devreme și ar fi fost mai violent. Cred că în Occident nu i
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
Liceul Spiru Haret din București în 1934. Mai târziu, ca student la Harvard la începutul anilor '40 deși în chimie am continuat să fiu preocupat de evoluția României în timpul și după cel de-al Doilea Război Mondial. Mai apoi, ca doctorand în istorie tot la Harvard, mi-am concentrat atenția asupra istoriei est-europene, mai ales asupra problemelor românești. Datorită interesului meu inițial pentru Renaștere și Reformă și preocupării mele pentru conflictele dintre Imperiile Habsburg și Otoman și impactul Reformei, nu am
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
Boston College, nu au mai angajat pe nimeni care să mă înlocuiască, și nici Programul de Schimburi Culturale Românești nu a mai fost reînnoit, în ciuda resurselor de cercetare pe care le-am adunat acolo. Nu sunt conștient de nici un student doctorand sau în master la Boston College care să studieze România după plecarea mea, iar situația aceasta s-a repetat și la alte instituții, cu excepția Universității Indiana din Bloomington, unde s-a ținut recent un simpozion despre România. La mitingurile anuale
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
țara și in domeniul dvs. la două decenii după căderea regimurilor comuniste? Merită încă să studiezi aceste țări? De ce? Mă bucur să spun că istoria Europei de Est este mai populară ca niciodată în universitățile americane de primă mână. Noii doctoranzi de astăzi au mai multă pregătire lingvistică decât predecesorii lor. În plus, ei au trăit și au lucrat în această regiune și sunt pe deplin pregătiți să discute problemele importante ale trecutului. Acum câțiva ani mă temeam că această specializare
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
este să organizezi tot felul de conferințe la care să inviți cercetători din America și Europa Occidentală. Este bine, dar un efort ceva mai susținut este necesar ca România, spre exemplu, să finanțeze o competiție internațională modestă pentru susținerea studenților doctoranzi care vor lucra în arhivele românești sau vor conduce altfel de cercetări în România. În ceea ce mă privește, acum mă uit după modalități de a plasa istoria est-europeană într-un context mai larg. Vara trecută am lucrat în arhivele din
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
care se expun cetățenii americani care vizitează Orientul Mijlociu ne-au redus munca și acolo. Dar pe fundalul diminuării siturilor în aceste regiuni, fostul bloc socialist s-a deschis deodată pentru cercetarea antropologică, oferind un teritoriu în mare parte "virgin". Mulți doctoranzi s-au îndreptat către el în ultimii 20 de ani. Deși numărul posturilor universitare rămâne relativ mic, iar fosta Uniune Sovietică și Europă de Est nu se situează printre priorități din punct de vedere al teoretizărilor antropologice, aș spune că
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
acestui tip de organizații, este necesară introducerea unui sistem de ierarhizare a competențelor. Spre exemplu, în învățământul superior românesc, cadrele didactice sunt calificate cu diferite titluri, pentru a-și marca gradul de competență (de exemplu: profesor, conferențiar, lector, asistent; doctor/doctorand etc.), pentru obținerea acestora fiind necesară îndeplinirea anumitor condiții. În principiu, obținerea unui titlu certifică o valoare mai ridicată în raport cu un alt profesionist, care nu posedă acest titlu, oferindu-i celui dintâi o recunoaștere a opiniilor, ca fiind mai pertinente
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
, Ștefan (28.XII.1951, Mahala-Cernăuți), poet și critic literar. Este absolvent al Facultății de Litere a Universității din Cernăuți (1976). Membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, a fost crainic la radio, cadru universitar, redactor la revista „Glasul Bucovinei”, doctorand la Universitatea din București. Critic „cu orgolioase erupții naratoare”, „declarând că «nu poate adormi într-o tradiție»” (Adrian Dinu Rachieru), H. a scris eseuri despre poezia bucovineană din ultimele decenii. Prezent, în 1977, în volumul colectiv Dintre sute de catarge
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287452_a_288781]
-
traumelor dureroase în cazurile amnestice. Părăsește grupul freudian de la Zürich (condus de C.G. Jung) și se înrolează în grupul lui Pierre Janet, care nu accepta teoria inconștientului lui Freud, dar accepta existența unei forme de subconștiință. 61 Philip Bard (1898-1977), doctorand al lui Walter Bradford Cannon, elaborează, împreună cu mentorul său, ipoteza emoției ca funcție a structurilor hipotalamice și a senzației subiective a emoției ca rezultat al stimulării regiunii dorsale a talamusului. Pe timpul lor, teoria dominantă despre emoții era cea numită James-Lange
[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
provocări ale inspirației - încheie autorul - „durează și niciodată nu se mai termină.” *Tibi despre Costică: „Față de exigențele sale, ar fi trebuit să iasă deja pe piață cu ceva remarcabil. Din cîte știu e de vreo douăzeci-douăzeci și doi de ani doctorand!” El și alții care și-au văzut sacii în căruță, destul de ușor, spun, desigur, același lucru și despre mine. * Mi-am început cuvîntul ținut la deschiderea „Decadei cărții românești” (Librăria „Vasile Alecsandri”, 21 octombrie 1986) mai puțin abrupt decît în
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]