KorAP: Find »[drukola/base=dogmatic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...85 86 87 ...113 >

2,821 matches

Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394

este, cum a dovedit Immanuel Kant, țărmul la care eșuează orice metafizică raționalistă, limita oricărui sistem raționalist încrezător în puterea rațiunii de a organiza transcendentul. Pentru a da șanse metafizicii de a depăși acest obstacol inevitabil, soluția ar fi metoda dogmatică, raționalismul ecstatic. Astfel, susține Blaga, contradicția (antinomia) ar intra în mod constitutiv în metafizică. Aceasta înseamnă că antinomia devine o punte către înțelegerea (un alt tip de înțelegere) miezului ultim al existenței. În plus, filosoful român apreciază că introducerea metodei

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
raționalismul ecstatic. Astfel, susține Blaga, contradicția (antinomia) ar intra în mod constitutiv în metafizică. Aceasta înseamnă că antinomia devine o punte către înțelegerea (un alt tip de înțelegere) miezului ultim al existenței. În plus, filosoful român apreciază că introducerea metodei dogmatice ar opri succesiunea nesfârșită de concepții metafizice și ar produce metafizici durabile. Toate sistemele metafizice sunt într-un fel sau altul produsul încercării de a rezolva contradicțiile. Acceptând metafizici bazate pe antinomic, goana după rezolvarea contradicțiilor ar înceta, fiind posibilă

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
de interpretarea și explicitarea lui Heidegger, prin care comprehensiunea deja prealabilă (dar netematizată) a temporalității este adusă la lumina zilei, prinsă în plasa conceptelor existențiale și făcută transparentă prin limbaj și enunț"136. 1.1.6. Perspectivele științifice ale metodei dogmatice Formulele antinomice se întâlnesc destul de rar în știință. Aceasta deoarece știința, subordonându-se unui ideal de raționalitate marcat de principiile logice, evită contradicțiile. În ciuda acestui fapt, contradicțiile își fac loc și în corpul științei. În primul rând, știința cuprinde în

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
lor latente. Ignoră contradicțiile, tratând concretele care le conțin drept fapte ireductibile. În afara acestor contradicții latente ale construcțiilor științifice, mai există o serie de construcții și metode explicite ce generează paradoxii. Unele dintre acestea suportă o comparație semnificativă cu metoda dogmatică, sugerând perspective științifice acesteia din urmă. Un prim grupaj de astfel de construcții este descoperit de către Lucian Blaga 138 în sfera științei matematice: 1. Construcțiile teoretice de limită sunt acele concepte științifice care rezultă din ducerea până la limită a unui

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
o imposibilitate. Această eroare e, însă, corectată printr-o afirmație tot imposibilă, adică printr-o contra-eroare. Întreaga expresie apare ca un echilibru între un dezacord logic și un contra-dezacord. În felul acesta, contradicția este întrebuințată ca procedeu. Diferența față de metoda dogmatică este că, în cazul acesteia, niciodată un dezacord nu e ținut în echilibru de un contra-dezacord. 4. Într-o altă categorie de construcții științifice antinomice, Blaga descoperă analogii matematice ale dogmaticului. O astfel de construcție este numărul imaginar √-1. Această

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
este irațională. În ciuda acestui fapt, ea este reintegrabilă logic, pretându-se la calcul ca orice altă construcție logic ireproșabilă. Cum spune Blaga, deși irațională, ea trece drept "echivalentul unei construcții raționale"139. Aici intervine diferența față de dogmă, căci o construcție dogmatică nu e reintegrabilă logic, nu poate trece drept un echivalent rațional. În plus, dogma e construită din concepte de cunoaștere, iar nu din mărimi matematice, lucrul acesta făcând ca ea să poată fi expresia unui mister, ceea ce nu poate fi

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
sumă. Când cele două concepte se aplică în zona transfinitului, solidaritatea lor se desface, astfel încât două mulțimi transfinite ar putea avea aceeași putere și sume diferite. Paralelismul cu antinomiile transfigurate este perfect: În științele empirice, intervenția antinomicului și a gândirii dogmatice este în principiu și mai limitată, deoarece acestea se construiesc aproape întotdeauna în cadrul experienței și sub controlul acesteia. Controlul exercitat din partea experienței face ca aceste construcții să fie principial în acord cu logicul și cu concretul 140. Cu toate acestea

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
acestea, crede Blaga, este foarte posibil ca experiența să ofere fapte paradoxale inexplicabile prin construcții logice-concrete. În astfel de cazuri, omului de știință nu i-ar rămâne decât hotărârea supremă de a accepta construcții antinomice și anticoncrete. Cu aceasta, formula dogmatică, oricât de nedorită, și-ar face intrarea și în știință"142. Așadar, nu sunt excluse idei de tip dogmatic în legătură chiar cu experiența, în domeniul științific. Chiar dacă, în principiu, experiența este organizabilă într-un cadru logic și în forme

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
cazuri, omului de știință nu i-ar rămâne decât hotărârea supremă de a accepta construcții antinomice și anticoncrete. Cu aceasta, formula dogmatică, oricât de nedorită, și-ar face intrarea și în știință"142. Așadar, nu sunt excluse idei de tip dogmatic în legătură chiar cu experiența, în domeniul științific. Chiar dacă, în principiu, experiența este organizabilă într-un cadru logic și în forme concrete, adică prin metode ale intelectului enstatic, atunci când acestea nu reușesc, se deschide posibilitatea pentru metodele intelectului ecstatic, pentru

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
altul. Blaga observă că principiul acesta enunță o formulă asemănătoare unei dogme. Seamănă cu ideea transfinitului: o mărime din care poți scădea orice număr și care totuși rămâne identică cu sine însăși. Totuși, teoria relativității nu a mers pe calea dogmatică, ci a raționalizat acest principiu. Blaga analizează cum s-a petrecut acest lucru. Experimentul lui Michelson ajungea la un fapt nou și paradoxal, anume că nu se poate înregistra o diferență în viteza luminii în raport cu mișcarea Pământului. De aici, Einstein

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
se manifestă uneori corpuscular, alteori ondulatoriu, discontinuu și continuu. Modul corpuscular și modul ondulatoriu se prezintă ca două aspecte ale uneia și aceleiași realități necunoscute în sine. Lucian Blaga vede aici, în soluția lui de Broglie, manifestarea științifică a metodei dogmatice sau cel puțin o situație foarte apropiată de minus-cunoaștere. Din păcate, spune filosoful român, formularea antinomică a teoriei cuantelor a fost considerată doar o stare de criză și de tranziție. El aplică procedeul transfigurării antinomiei la teoria cuantelor: 3. Teoria

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
doar o stare de criză și de tranziție. El aplică procedeul transfigurării antinomiei la teoria cuantelor: 3. Teoria entelehială din biologie, formulată de Hans Driesch, cuprinde iarăși idei cu valoare antinomică, deși nici acestea nu au primit vreodată o interpretare dogmatică. Există în fenomenul "viață" un factor fundamental, "regulativ" și "alcătuitor de totalități", factorul E sau entelehia. El este cel care explică lumea organică, neputând fi redus la modele mecanice. Entelehia nu are puncte de tangență cu principiile fundamentale ale științelor

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
dar se manifestă în întregime în fiecare din multele organisme, sau, altfel spus, se divizează dar rămâne totuși întreagă în fiecare din părțile ei. Aceste formule sunt neintuibile și neinteligibile cu intelectul obișnuit. Sunt foarte apropiate, spune Blaga, de formula dogmatică. Cripticul acestui mister al entelehiei e conceput în zona minus a cunoașterii luciferice. Însă autorul lor nu a avut îndrăzneala de a face pasul dincolo de logic. El va susține că, deși entelehia este neintuibilă, ea este inteligibilă logic. Alte două

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
moment dat drept substanță gazoasă absolută, imponderabilă și, în același timp, substanță de o rigiditate absolută. Or, între conceptele "gaz absolut" și "rigiditate absolută" este o incompatibilitate ce atrage gândirea în direcția antilogică a minus-cunoașterii145. Cum se vede, deși metoda dogmatică este proprie gândirii metafizice, Blaga sugerează că ea ar putea fi și un procedeu al științei. Perspectivele minus-cunoașterii se întind nu doar în zona metafizicului, ci și în aceea a cunoașterii științifice. Formula antinomică la care au recurs oamenii de

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
știința, prin natura ei, e puțin dispusă să îl facă. Mai ales că acum nu mai este vorba de a accepta o construcție teoretică nouă, ci o metodă care implică ieșirea din cadrele clasice ale gândirii. 1.1.7. Metoda dogmatică fundament al unui nou "eon" spiritual În finalul studiului său asupra metodei dogmatice, Lucian Blaga iese din zona analizei logice și epistemologice și se lansează în previziuni ce țin de filosofia istoriei și a culturii. Bazându-se pe semnele timpului

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
acum nu mai este vorba de a accepta o construcție teoretică nouă, ci o metodă care implică ieșirea din cadrele clasice ale gândirii. 1.1.7. Metoda dogmatică fundament al unui nou "eon" spiritual În finalul studiului său asupra metodei dogmatice, Lucian Blaga iese din zona analizei logice și epistemologice și se lansează în previziuni ce țin de filosofia istoriei și a culturii. Bazându-se pe semnele timpului și pe "ritmul istoric", el afirmă ecstazia intelectuală sau metoda dogmatică ca un

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
asupra metodei dogmatice, Lucian Blaga iese din zona analizei logice și epistemologice și se lansează în previziuni ce țin de filosofia istoriei și a culturii. Bazându-se pe semnele timpului și pe "ritmul istoric", el afirmă ecstazia intelectuală sau metoda dogmatică ca un viitor posibil mod de a gândi pentru o nouă eră spirituală de durată, pe care o numește (folosind un termen mai vechi) "eonul dogmatic"147. Există în istorie două feluri de perioade, afirmă Blaga 148. Pe de o

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-se pe semnele timpului și pe "ritmul istoric", el afirmă ecstazia intelectuală sau metoda dogmatică ca un viitor posibil mod de a gândi pentru o nouă eră spirituală de durată, pe care o numește (folosind un termen mai vechi) "eonul dogmatic"147. Există în istorie două feluri de perioade, afirmă Blaga 148. Pe de o parte, sunt perioadele de culturi locale, cu orizont îngust, atașate anumitor forme exclusiviste de viață și de gând. Pe de altă parte, sunt perioadele eonice, cu

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
importanța principială pe care unii gânditori vor să i-o acorde, dar existând asemănări atât de profunde și de vădite între timpul nostru și elenism, se poate prezice cu suficientă probabilitate ivirea, ca și în trecut, a unui nou eon dogmatic, a unui eon spiritual care sub aspectul gândirii își va primi impulsurile de creație dintr-o inițială reabilitare a intelectului ecstatic, cu toate riscurile pe care acesta le implică"149. Eonul dogmatic pe care Blaga îl anticipează nu seamănă cu

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
ca și în trecut, a unui nou eon dogmatic, a unui eon spiritual care sub aspectul gândirii își va primi impulsurile de creație dintr-o inițială reabilitare a intelectului ecstatic, cu toate riscurile pe care acesta le implică"149. Eonul dogmatic pe care Blaga îl anticipează nu seamănă cu nimic din ceea ce, în epocă, reacționând la semnele timpului, prevedeau Spengler, Keyserling sau Berdiaev 150. El nu înseamnă nici o revitalizare a dogmelor creștine sau o reconsiderare a unora dintre elementele lor. Ceea ce

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
Într-o scriere de tinerețe, Filosofia stilului, scrisă în 1923153, Blaga vorbea despre mai multe stiluri în cultură, în funcție de valorile fundamentale în jurul cărora se cristalizează tendințele formative ale spiritului. În acest sens, deosebea trei valori: individualul, tipicul și absolutul. Eonul dogmatic pe care îl prevede era atunci schițat în jurul ultimeia dintre aceste valori 154. Însemnele sale coincid destul de mult cu cele ale spiritualității aflate sub semnul absolutului: anonimat și colectivism spiritual, tendința spre simbol, dezvoltarea dogmatică a ideilor. 1.2. Metoda

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
individualul, tipicul și absolutul. Eonul dogmatic pe care îl prevede era atunci schițat în jurul ultimeia dintre aceste valori 154. Însemnele sale coincid destul de mult cu cele ale spiritualității aflate sub semnul absolutului: anonimat și colectivism spiritual, tendința spre simbol, dezvoltarea dogmatică a ideilor. 1.2. Metoda antinomiei transfigurate și cosmologia blagiană Lucian Blaga nu a articulat doar o metodă metafizică nouă, ci a pus-o el însuși la lucru. Nu a fost doar un vizionar al unei noi metafizici dogmatice, ci

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
dezvoltarea dogmatică a ideilor. 1.2. Metoda antinomiei transfigurate și cosmologia blagiană Lucian Blaga nu a articulat doar o metodă metafizică nouă, ci a pus-o el însuși la lucru. Nu a fost doar un vizionar al unei noi metafizici dogmatice, ci a vrut să fie chiar el primul ei reprezentant. Metafizica sa din Diferențialele divine 155 se dorește a fi măcar o încercare în acest sens. În miezul acestei metafizici, filosoful român așează câteva idei cu caracter antinomic. Este vorba

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
indiană. Chiar dacă teoria metaforei apare mai târziu în ordine sistematică, el susține că ordinea de drept este inversă, iar acest lucru poate fi întrevăzut în lucrarea de tinerețe, Filosofia stilului, unde Blaga dezvăluie "solidaritatea configurativă" dintre simbolic (metaforic), antinomic și dogmatic. În ordinea sistemului său filosofic, metaforicul apare abia în a doua trilogie, cea a culturii. În elaborarea epistemologiei antinomice (din prima trilogie), el nu este pomenit deloc. Aici, Blaga începe cu dogmaticul (antinomia transfigurată), continuând cu cunoașterea luciferică (antinomia fanic-criptic

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
așezate favorabil în ordinea gândirii. În astfel de situații, puține la număr, acestea au fost privite nu ca un obstacol sau o limită, ci ca o formă de deschidere, ca un mijloc sau o cale inedită a gândirii. În Eonul dogmatic, Lucian Blaga compară, într-o modalitate destul de succintă și expeditivă, metoda antinomiei transfigurate cu alte forme de întâmpinare sau tematizare a antinomicului prezente în istoria filosofiei până la începutul secolului al XX-lea. Cum se știe, într-unul dintre capitolele scrierii

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]