5,661 matches
-
magenta, galben și cyan. Mirajul optic apare în deșert, dar și în localitatea noastră. 1. Pentru a obține o imagine virtuală a unui obiect real într-o lentilă convergentă, obiectul trebuie plasat fața de lentilă: a. la infinit; b. la dublul distanței focale; c. între focar și dublul distanței focale; d. între focar și lentilă. 2. O rază de lumină trece din aer în1 = 1) într-un mediu cu indicele de refracție n2. Pentru un unghi de incidență i = 45 0
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
în deșert, dar și în localitatea noastră. 1. Pentru a obține o imagine virtuală a unui obiect real într-o lentilă convergentă, obiectul trebuie plasat fața de lentilă: a. la infinit; b. la dublul distanței focale; c. între focar și dublul distanței focale; d. între focar și lentilă. 2. O rază de lumină trece din aer în1 = 1) într-un mediu cu indicele de refracție n2. Pentru un unghi de incidență i = 45 0, unghiul de refracție este r = 30 0
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
dintre obiect si lentilă, pentru o lentilă cu distanța focală f ; b. Realizați un desen în care să evidențiați construcția imaginii printr-o lentilă convergentă. Veți considera un obiect așezat perpendicular pe axa optică principală, distanța obiect-lentilă fiind egală cu dublul distanței focale; c. Folosind datele experimentale culese, calculați raportul dintre mărirea liniară transversală, corespunzătoare unei distanțe obiectlentilă d1C =32cm si cea corespunzătoare distanței obiect-lentilă d1B =36cm; d. Folosind rezultatele experimentale determinați distanța focală a lentilei. 1. O pereche de ochelari
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
1. O rază de lumină traversează o prismă dacă: a) unghiul de incidență pe prima față a prismei este mai mic decât unghiul refringent; b) unghiul refringent este mai mic decât unghiul limită; c) unghiul refringent este mai mic decât dublul unghiului limită; d) unghiul refringent este mai mare decât dublul unghiului limită. 2. Imagini reale se pot obține astfel: a) numai cu lentile convergente; b) cu orice fel de lentilă; c) cu lentile divergente; d) cu o oglindă plană. 3
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
unghiul de incidență pe prima față a prismei este mai mic decât unghiul refringent; b) unghiul refringent este mai mic decât unghiul limită; c) unghiul refringent este mai mic decât dublul unghiului limită; d) unghiul refringent este mai mare decât dublul unghiului limită. 2. Imagini reale se pot obține astfel: a) numai cu lentile convergente; b) cu orice fel de lentilă; c) cu lentile divergente; d) cu o oglindă plană. 3. Unitatea de măsură m-1 este caracteristică următoarelor mărimi fizice
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
cm. 2. Dacă imaginea unui obiect luminos printr-o lentilă sferică subțire convergentă este reală, răsturnată și egală cu obiectul, acesta este plasat, față de lentilă a. la distanță practic nulă ; b. în focarul imagine ; c. în focarul obiect ; d. la dublul distanței focale. 3. Spunem că franjele de interferență sunt localizate dacă pot fi observate a. obligatoriu la distanță mare îpractic infinită) de dispozitivul interferențial; b. oriunde în câmpul de interferență; c. numai într-un plan bine definit; d. obligatoriu la
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
reprezintă corect imaginea sa formată de oglinda plană este : a. 1; b. 2; c. 3; d. 4. 2. Punctele notate cu A și B în figura Fig.2.26. sunt simetrice și așezate față de lentilă la o distanță egală cu dublul distanței focale. Dacă obiectul, notat cu O în figură se îndepărtează de lentilă atunci imaginea sa: a. este reală, răsturnată și se apropie de lentilă; Fig.2.26. b. este virtuală, dreaptă și se îndepărtează de lentilă; c. este reală
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
din uz. 15. Înălțimea maximă de cădere într-un piton intermediar se calculează ca diferența de nivel între el și pitonul de mai sus minus 1,5 metri, totul înmulțit cu trei (nu cu doi, cum am fi tentați, adică dublul lungimii). Acest rezultat a fost dovedit experimental în 1997 de Clubul Alpin Elvețian în cooperare cu UIAA. 16. Nu te juca cu viața partenerului. Fii tot timpul atent, coordonează-te cu mișcările lui când îl asiguri.4.6. Rapelul în
Activităţi Sportiv-recreative şi de timp liber: paintball, mountain bike şi escaladă. by Balint Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/321_a_640]
-
se mută ușor Dezavantaje Reduce cu 40% rezistența corzii. pentru reglarea 4.8.2.6 Nodul Prusik Nodul Prusik reprezintă un nod cu ajutorul căruia se poate urca pe coarda fixă și este de fapt un nod de ancoră înfășurat în dublu. Este un nod de autoasigurare autoblocant, ce se realizează cu ajutorul unei cordeline și este folosit în special la urcare pe coardă, putând înlocui cu succes un blocator. Se folosește la autoasigurare la rapel. Pentru ca nodul să funcționeze corect, trebuie să
Activităţi Sportiv-recreative şi de timp liber: paintball, mountain bike şi escaladă. by Balint Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/321_a_640]
-
din uz 15. Înălțimea maximă de cădere într-un piton intermediar se calculează ca diferența de nivel între el și pitonul de mai sus minus 1,5 m., totul înmulțit cu trei (nu cu doi, cum am fi tentați, adică dublul lungimii). Acest rezultat a fost dovedit experimental în 1997 de Clubul Alpin Elvețian în cooperare cu UIAA. 16. Nu te juca cu viața partenerului. Fii tot timpul atent și coordonează-te cu mișcările lui când îl asiguri. 4.11.Căderile
Activităţi Sportiv-recreative şi de timp liber: paintball, mountain bike şi escaladă. by Balint Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/321_a_640]
-
solubila, bulionul de tomate se livrează în două variante : tip 12, cu min. 12 % substanță uscată solubila ; tip 18, cu min. 18% substanță uscată solubila. Iar pastă de tomate în patru tipuri : simplu concentrată , cu min. 24 % substanță uscată solubila; dublu concentrată cu min. 28% substanță uscată solubila ; triplu concentrată, cu min. 36 % substanță uscată solubila ; cvadruplu concentrată cu min 40% substanță uscată solubila ; Condiții tehnice Bulionul, pastă de tomate, ketchupul se prepară din tomate proaspete se admit adaosurile de sare
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
pentru raportul de frecare drept funcție atât de asimetrie cât și de hidratare cu aplicație la dispersii apoase de proteine. Este interesant de remarcat că particulele încărcate electric prezintă o viteză de sedimentare mai redusă decât cele lipsite de stratul dublul electric. Dacă v0 este viteza de sedimentare - cădere - a particulei neîncărcate, viteza celei care posedă potențial electrocintetic ξ, va fi: (17) unde λ - conductivitatea electrică Δ - constanta dielectrică a mediului lichid. Booth a arătat că ecuația (17) este validă doar
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
în hipernatremie datorată pierderilor de apă pură sau pierderilor de fluide hipotone (mai frecvent). 2.1.5.1.2. Hipernatremia 2.1.5.1.2.1. Hipernatremia prin pierderi de apă pură: Diagnostic: Na>145 mEq/L, osmolaritate urinară peste dublul osmolarității plasmatice (excepție: diabetul insipid), azotemie moderată, oligurie (excepție; diabetul insipid unde diureza poate atinge 3 - 15 L/zi); Cauze: * pierderi insensibile prin piele sau respirație (creșterea temperaturii ambiante, febră, tireotoxicoză, arsuri, ventilație mecanică cu gaze neumidificate), * diabetul insipid neurogenic
Capitolul 2: ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
și cyan. Mirajul optic apare în deșert, dar și în localitatea noastră. TEST 7 1. Pentru a obține o imagine virtuală a unui obiect real într-o lentilă convergentă, obiectul trebuie plasat fața de lentilă: a. la infinit; b. la dublul distanței focale; c. între focar și dublul distanței focale; d. între focar și lentilă. 2. O rază de lumină trece din aer (n1 = 1) într-un mediu cu indicele de refracție n2. Pentru un unghi de incidență i = 45 0
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
dar și în localitatea noastră. TEST 7 1. Pentru a obține o imagine virtuală a unui obiect real într-o lentilă convergentă, obiectul trebuie plasat fața de lentilă: a. la infinit; b. la dublul distanței focale; c. între focar și dublul distanței focale; d. între focar și lentilă. 2. O rază de lumină trece din aer (n1 = 1) într-un mediu cu indicele de refracție n2. Pentru un unghi de incidență i = 45 0, unghiul de refracție este r = 30. Indicele
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
dintre obiect si lentilă, pentru o lentilă cu distanța focală f ; b. Realizați un desen în care să evidențiați construcția imaginii printr-o lentilă convergentă. Veți considera un obiect așezat perpendicular pe axa optică principală, distanța obiect-lentilă fiind egală cu dublul distanței focale; c. Folosind datele experimentale culese, calculați raportul dintre mărirea liniară transversală, corespunzătoare unei distanțe obiect-lentilă d1C =32cm si cea corespunzătoare distanței obiect-lentilă d1B =36cm; d. Folosind rezultatele experimentale determinați distanța focală a lentilei. TEST 14 1. O pereche
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
1. O rază de lumină traversează o prismă dacă: a) unghiul de incidență pe prima față a prismei este mai mic decât unghiul refringent; b) unghiul refringent este mai mic decât unghiul limită; c) unghiul refringent este mai mic decât dublul unghiului limită; d) unghiul refringent este mai mare decât dublul unghiului limită. 2. Imagini reale se pot obține astfel: a) numai cu lentile convergente; b) cu orice fel de lentilă; c) cu lentile divergente; d) cu o oglindă plană. 3
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
unghiul de incidență pe prima față a prismei este mai mic decât unghiul refringent; b) unghiul refringent este mai mic decât unghiul limită; c) unghiul refringent este mai mic decât dublul unghiului limită; d) unghiul refringent este mai mare decât dublul unghiului limită. 2. Imagini reale se pot obține astfel: a) numai cu lentile convergente; b) cu orice fel de lentilă; c) cu lentile divergente; d) cu o oglindă plană. 3. Unitatea de măsură m-1 este caracteristică următoarelor mărimi fizice
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
este. 2. Dacă imaginea unui obiect luminos printr-o lentilă sferică subțire convergentă este reală, răsturnată și egală cu obiectul, acesta este plasat, față de lentilă a. la distanță practic nulă ; b. în focarul imagine ; c. în focarul obiect ; d. la dublul distanței focale. 3. Spunem că franjele de interferență sunt localizate dacă pot fi observate a . obligatoriu la distanță mare (practic infinită) de dispozitivul interferențial; b. oriunde în câmpul de interferență; c. numai într-un plan bine definit; d. obligatoriu la
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
P așezată în fața unei oglinzi plane. Diagrama care reprezintă corect imaginea sa formată de oglinda plană este. 2. Punctele notate cu A și B în figura Fig.2.26. sunt simetrice și așezate față de lentilă la o distanță egală cu dublul distanței focale. Dacă obiectul, notat cu O în figură se îndepărtează de lentilă atunci imaginea sa: a. este reală, răsturnată și se apropie de lentilă; b. este virtuală, dreaptă și se îndepărtează de lentilă; c. este reală, răsturnată și se
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
o lovitură de atac. * Poignet-ul este lovirea mingii din încheietura pumnului. 3.3. Principalele reguli de joc Terenul de joc este de formă dreptunghiulară, având următoarele dimensiuni: lungime - 13,40 m; lățimea terenului de simplu - 5,18; lățimea terenului de dublu - 6,10. La mijlocul terenului se află plasa care-l împarte în două părți egale. De o parte și de alta a plasei există patru linii paralele cu fileul și linia de fund care se numesc linii de serviciu. Linia de
Badminton, curs de bază by Tomoiagă Simion () [Corola-publishinghouse/Science/350_a_1128]
-
94 m față de fileu și la 3,96 m față de serviciu din față. O linie mediană trasată de la mijlocul liniei de serviciu din față la linia de fund împarte terenul în două careuri (suprafețe de serviciu) - dreapta - stânga (diferite la dublu și simplu). Fileul este confecționat din sfoară subțire cu ochiurile pătrate, având laturile de 1,5 - 2 cm. Lățimea fileului 76 cm. La partea sa superioară are o bandă albă de 7,5 cm lățime. Înălțimea fileului este de 1
Badminton, curs de bază by Tomoiagă Simion () [Corola-publishinghouse/Science/350_a_1128]
-
partea sa superioară are o bandă albă de 7,5 cm lățime. Înălțimea fileului este de 1,55 m la extremități și 1,52 m la centru. Stâlpii de susținere a fileului se fixează pe sol la limita terenului de dublu și au 1,55 înălțime. Mingea de joc (fluturașul) este confecționată din pene (oficială) sau din material plastic. Capul mingii are formă emisferică cu diametrul de 2,5 - 2,8 cm și este confecționat din plută sau cauciuc. În acest
Badminton, curs de bază by Tomoiagă Simion () [Corola-publishinghouse/Science/350_a_1128]
-
va pierde dreptul de a servi, adversarul preluând serviciul în cazul schimbării serviciului, scorul rămâne neschimbat. Regula de bază în jocul de simplu este că numai servantul poate obține puncte în cazul în care primitorul comite o greșeală. Jocul de dublu Din punct de vedere regulamentar jocul de dublu presupune prezența în teren a două echipe, fiecare formată din doi jucători (dublu bărbați), două jucătoare (dublu femei), sau un jucător și o jucătoare (dublu mixt). Jocul începe cu executarea serviciului din partea
Badminton, curs de bază by Tomoiagă Simion () [Corola-publishinghouse/Science/350_a_1128]
-
serviciul în cazul schimbării serviciului, scorul rămâne neschimbat. Regula de bază în jocul de simplu este că numai servantul poate obține puncte în cazul în care primitorul comite o greșeală. Jocul de dublu Din punct de vedere regulamentar jocul de dublu presupune prezența în teren a două echipe, fiecare formată din doi jucători (dublu bărbați), două jucătoare (dublu femei), sau un jucător și o jucătoare (dublu mixt). Jocul începe cu executarea serviciului din partea dreaptă. Mingea se trimite în careul de serviciu
Badminton, curs de bază by Tomoiagă Simion () [Corola-publishinghouse/Science/350_a_1128]