3,549 matches
-
liberalismului, traducere de Felix Oprescu, Editura Nemira, București, 1998, p. 7; Mihai Popa, Filosofia istoriei la Gh. I. Brătianu. Devenire și sinteză istorică, Editura Academiei Române, București, 2012, pp. 158, 159. 303 Gh. I. Brătianu, op. cit., p. 46; 304 Ibidem; I.G. Duca definea progresul, în 1923, în mod asemănător: "Progresul nu înseamnă salturi, progresul nu e violență, progresul e grija, grija permanentă a viitorului [...] progresul nu e zvâcnire incoerentă, ci mișcare organizată"." I.G. Duca, op. cit., în Doctrinele partidelor politice, București, Editura Garamond
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
I. Brătianu, op. cit., p. 46; 304 Ibidem; I.G. Duca definea progresul, în 1923, în mod asemănător: "Progresul nu înseamnă salturi, progresul nu e violență, progresul e grija, grija permanentă a viitorului [...] progresul nu e zvâcnire incoerentă, ci mișcare organizată"." I.G. Duca, op. cit., în Doctrinele partidelor politice, București, Editura Garamond, f.a, pp. 144, 145. 305 Panfil Nichițelea, Gh. Brătianu, filosof al istoriei, Editura Litera Internațional, București-Chișinău, 2003, pp. 128-138; Ioan Roșca, "Gh. Brătianu", în Analele Universității "Spiru Haret", 2004, nr. 6
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Sorin Antohi, Editura Humanitas, București, 1992, p. 129 . 315 Articolul intitulat "Monarhism și democrație" este semnat cu pseudonimul Timon. "Mișcarea", nr. 81, 3 martie 1931, p. 1. 316 Ibidem. 317 "Mișcarea", nr. 71, 19 februarie, 1931, p. 1. 318 I.G. Duca, op. cit., în Doctrinele partidelor politice, Editura Garamond, București, f.a p. 146. 319 John Gray, Liberalismul, traducere de Gheauș Anca, Editura Du Style, București, 1998, p. 102. 320 Cristian Preda, op. cit., în Polis, nr. 3, 1997, pp. 63, 64; Demeter M. Attila
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
liberale, București, 1921, p 29; În domeniul proprietății, liberalismul român a plecat da la ideea clasică a proprietății quiritare romane, sacră și inviolabilă, și a ajuns la formula proprietății funcțiune socială din care a ieșit expropierea și naționalizarea subsolului". I.G. Duca, op. cit., în Doctrinele partidelor politice, București, Editura Garamond, f.a, p. 151. 335 "...neoliberalismul recunoaște caracterul evolutiv al proprietății și, mai ales al proprietății individuale a capitalului. El nu se pune în funcție de o anumită formă a proprietății și acceptă orice
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
20. 351 Gh. Cliveti, op. cit., p. 177. 352 Gh. I. Brătianu, "Liberalism și democrație", Extras din revista Libertatea, București, 1935, p. 21. 353 Articolul "Profeții revoluției și acțiunea liberală" în Mișcarea, nr. 268, 14 octombrie 1931, p. 1. 354 I.G. Duca, op. cit., în Doctrinele partidelor politice, București, Editura Garamond, f.a, p. 147. 355 Mihail Manoilescu, op. cit., în Doctrinele partidelor politice, București, Editura Garamond, f.a, p. 207; Ștefan Păun, op. cit., p. 64; Gh. I. Brătianu, Criza ideii de progres, Editura
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
intervenția numai ca un corectiv al exagerărilor inechităților sociale, ci ca o luptă sistematică cu scopul de a face viața omenească suportabilă pentru cei mulți. Mihail Manoilescu, "Neoliberalismul", în Doctrinele partidelor politice, Editura Garamond, București,f.a., p. 208. 435 I.G. Duca susținea în anul 1923: "În materie de economie politică, liberalismul român a plecat și el de la formula manchesteriană laissez faire, laissez passer, spre a ajunge la intervenționismul care apără pe cel slab împotriva celui tare [...] Intervenționismul a izvorât din complexitatea
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
el de la formula manchesteriană laissez faire, laissez passer, spre a ajunge la intervenționismul care apără pe cel slab împotriva celui tare [...] Intervenționismul a izvorât din complexitatea economică modernă [...] ca un mijloc de înlăturare a ciocnirilor violente, deci a anarhiei. I.G. Duca, "Doctrina liberală", în Doctrinele partidelor politice, Editura Garamond, București, f.a., pp. 152, 153. 436 Gh. I. Brătianu, "Liberalism și democrație", Extras din revista Libertatea, București, 1935, p. 20. 437 Gh. Cliveti, Liberalismul românesc, Eseu istoriografic, Editura Fundației "AXIX", Universitaria, Iași
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
19 iulie 1932, p. 3; Marcel Ivan, op. cit., tabloul V c. 531 "Monitorul Oficial", partea I, nr. 175 / 1932; Constantin C. Giurescu, Amintiri, Editura All, București, 2000, p. 230; Ioan Scurtu, op. cit., p. 102. 532 Articolele intitulate " Hulitul", "D. I. G. Duca sub curatelă", "D. Duca precizează...!" . "Mișcarea", nr, 825, 829, 842; 22, 27 septembrie, 12 octombrie 1933; pp. 1, 1, 1. 533 Idem, nr. 865, 866; 12, 14 noiembrie 1933; pp. 1, 1; Al Vaida-Voevod îl înștiințează pe A. Călinescu despre
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
3; Marcel Ivan, op. cit., tabloul V c. 531 "Monitorul Oficial", partea I, nr. 175 / 1932; Constantin C. Giurescu, Amintiri, Editura All, București, 2000, p. 230; Ioan Scurtu, op. cit., p. 102. 532 Articolele intitulate " Hulitul", "D. I. G. Duca sub curatelă", "D. Duca precizează...!" . "Mișcarea", nr, 825, 829, 842; 22, 27 septembrie, 12 octombrie 1933; pp. 1, 1, 1. 533 Idem, nr. 865, 866; 12, 14 noiembrie 1933; pp. 1, 1; Al Vaida-Voevod îl înștiințează pe A. Călinescu despre intenția lui Gh.Brătianu
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
10176, vol. 3, f. 292, 293; vol. 6, f. 282, 284. 664 Ibidem. 665 Gabriela Gruber, "Poziția P.N.L. (Gh. Brătianu) față de problema națională și curentele politice extremiste", în Anuarul Institutului de Cerecetări Socio-Umane Sibiu, XII, 2005, pp. 37-56. 666 I.G. Duca, "Doctrina liberală", în Doctrinele partidelor politice, Editura Garamond, București, f.a, pp. 146, 147. 667 Mihail Manoilescu, "Neoliberalismul", în, Doctrinele partidelor politice, Editura Garamond, București, f.a, pp. 215, 217, 220. 668 "Mișcarea", nr. 290, 10 noiembrie 1931, p. 4
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
p. 1. 725 Ibidem; Irina Livezeanu, Cultură și naționalism în România Mare 19181930, traducere de Russo Vlad, Editura Humanitas, București, 1998, p. 281. 726 Răspunzând la Cameră unei interpelări venite din partea georgiștilor și a național-țărăniștilor, pe tema asasinării premierului, I.G. Duca, V. Iamandi afirma: "ați crezut că veți putea clădi pe acțiunea aceasta a tineretului [...] o nouă acțiune politică [...] De aceea sunteți responsabili de ceea ce s-a întâmplat în ultima vreme..." "Curentul", nr. 2164, 11 februarie 1934, p. 5. 727 "Curentul
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
aprecieri, dorințe ale locuitorilor. Plecând de la răspunsurile lor au fost stabilite tematicile prioritare (sunt probleme cu circulația pietonilor și mașinilor, cu iluminatul public? Străzile sunt măturate? Locuitorii se simt bine în cartier, sau se simt abandonați și au "dor de ducă", vor să plece din cartier?). Un alt exemplu: regiile de cartier. Printre dispozitivele politicii de integrare a orașului pot fi enumerate și regiile de cartier, care propun servicii privind dezvoltarea "convivială" și recalificarea oamenilor și spațiilor. Acestea au rolul de
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de incidența asupra raporturilor sociale. Mai întâi, concentrarea săracilor nu rămâne fără efect asupra vieții lor: aceasta o agravează. În aceste locuri, sărăcia devine un mod normal de viață fiindcă este obișnuită. Se dezvoltă aici o "cultură a dorului de ducă"529, care face ca numeroși tineri adulți să dezerteze din acele locuri dacă au posibilitatea să o facă, sau să se resemneze aparent și să se "adapteze" condiției lor. Mai mult decât o constatare sociodemografică, tema secesiunii urbane este un
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
acestor obiective trebuia să se înființeze o Adunare, unde hotărârile să fie luate cu majoritate de voturi, fiecare dintre statele participante beneficiind de un vot: regele și principii din Franța, principii Germaniei, dogele Veneției, principii italieni, regii Spaniei, Poloniei, Ungariei, ducii Burgundiei și Bavariei. Adunarea urma să se întrunească la Basel, pe timp de cinci ani, urmând apoi ca sediul ei să se transfere, tot pe cinci ani, în diferite orașe din Franța, Italia, Polonia etc. În fruntea Adunării se afla
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
partidului. Mai era un bolnav de cancer, cred, care era pe moarte. Celula nu avea aer și mâncarea era aproape inexistentă. Nu am dat peste nici o figură cunoscută. În această atmosferă îngrozitoare, simțeam, pe zi ce trecea, că eram pe ducă. Spre marea mea surprindere, într-o după-masă, ușa s-a deschis și mi s-a spus „Fă-ți bagajele“ și am fost trimis în altă secție a Jilavei, unde l-am regăsit pe Remus Niculescu, fostul soț al Ioanei Gărdescu
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
după mai multe campanii grele, triumfă asupra ultimului "prinț" al Aquitaniei, Waïfre, în 768. Puterea carolingienilor se întinde și în Germania: la moartea lui, Pépin domnește direct peste Hesse, Turingia și Frisia, indirect peste Alemania și Bavaria, care își păstrează duci naționali. În sfîrșit, inspirați de marele misionar anglo-saxon care a evanghelizat Germania, Sfîntul Bonifaciu, Pépin și fratele său Carloman au procedat la o reformă importantă a moravurilor, a ierarhiei și a liturghiei bisericilor din Galia și din Germania, ce le
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Ludovic al IV-lea, Lothar și Ludovic al V-lea din 936 pînă în 987) și necarolingieni. Aceștia din urmă, cu excepția lui Raoul de Burgundia din 923 pînă în 936, aparțin familiei robertienilor. Învingători ai normanzilor, marchizi de Neustria, apoi duci ai francilor, ei stăpînesc cea mai mare parte a comitatelor dintre Sena și Loara și controlează ca abați laici cele mai mari abații începînd cu Saint-Martin de la Tours și Saint-Denis. Cei doi fii ai lui Robert cel Puternic devin regi
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
în defavoarea lor acele noi grupări cu influență politică, apărute la sfîrșitul secolului al XI-lea și care se inmulțesc în secolul al XII-lea: *comunele urbane. Dar el întîmpină o opoziție puternică. În Franța de sud comiții de Toulouse și ducii de Aquitania se comportă ca suverani independenți. În Franța de nord, doi mari vasali ai regelui Franței, stimulați probabil de avansul economic care caracterizează Europa de nord-vest încă din secolul al XI-lea, au știut înaintea lui să folosească legăturile
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
lui Wilhelm Cuceritorul. Asistăm atunci la ascensiunea fulgerătoare a unui senior de rangul al doilea, Henric Plantagenet. El moștenește în 1151 comitatul de Anjou și de Normandia, unite de tatăl său; în 1152 el se căsătorește cu ultima moștenitoare a ducilor de Aquitania, Aliénor, divorțată doar cu cîteva săptămîni mai înainte de Ludovic al VII-lea, după 6 ani de căsnicie; el devine rege al Angliei în 1154 și pune stăpînire apoi pe comitatele de Nantes și de Bretagne. Istoricii francezi nu
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
seniori unor *vasali în schimbul unor servicii anume, care sînt mai ales militare: această lume de seniori și de vasali reprezintă societatea feudală propriu-zisă. Dar, în sensul larg, feudalitatea este și această apropriere a puterii publice de către seniori de orice rang duci, marchizi, conți, castelani pe care i-am descris în capitolul precedent. În sfîrșit, ea presupune mijloace de existență în folosul acestor [feudali] laici sau ecleziastici: aceste mijloace le sînt asigurate în cadrul senioriei rurale, care consacră dependența țăranilor față de ei. Către
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Saloanele Moldovei", de la Galeriile de Artă Arcu din Iași; premiul II la Salonul de Primăvară al Asociației Artiștilor Plastici ieșeni; expune și donează două lucrări la manifestările dedicate zilelor Bojdeucii lui Ion Creangă; expune la Zilele Școlii Poieni (com. Schitu Duca); Expoziția Națională de Artă Naivă de la Pitești; Salonul Național “Lemnul - tradiție și modernitate”, București; premiul II la Salonul de Toamnă al Asociației Artiștilor Plastici ieșeni; În 2003: expune În Germania la Muzeum der Stadt Bad Ischi, la expoziția organizată de
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
corelat (uneori) cu: 1. un anumit eveniment din viața scriitorului („Pădurea spânzuraților”, de L. Rebreanu); 2. preocupările, afinitățile (etc.) autorului („Niște țărani”, de Dinu Săraru); (uneori) titlul poate fi: a. dublat (prin conjuncția „sau”, „ori” etc. : „Zodia Cancerului sau Vremea Ducăi - Vodă”, de Mihail Sadoveanu; „Ciocoii vechi și noi sau Ce naște din pisică”, de N. Filimon); b. susținut: 1. de un subtitlu; 2. de o explicație ce începe cu „în care este vorba despre”. Titlul mai poate fi: a. tern
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
3 Învățământul secundar teoretic din zona de nord a Moldovei / 92 3.3.1 Liceul "A. T. Laurian", Botoșani / 93 3.3.2 Școala secundară de fete "Carmen Sylva", Botoșani / 97 3.3.3 Institutul Modern de domnișoare "I. G. Duca", Botoșani / 99 3.3.4 Liceul de băieți "Grigore Ghica", Dorohoi / 99 3.3.5 Liceul de băieți "Anastasie Bașotă", Pomârla / 101 3.3.6 Școala secundară de fete "Regina Maria", Dorohoi / 103 3.3.7 Liceul "Nicu Gane", Fălticeni
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
în 1937 relevă însă faptul că din 855 de absolvente din anii 1887-1937, cele care au urmat o carieră au ales domeniul didactic, contribuind la rândul lor la culturalizarea tineretului feminin. 3.3.3 Institutul Modern de domnișoare "I. G. Duca", Botoșani O știre din paginile ziarului Neamul Românesc anunța, în 1920, deschiderea porților unei noi instituții de învățământ pe meleagurile botoșănene: Institutul Modern de Domnișoare din Botoșani de supt direcțiunea d-nei Cristina St. Goraș - Instalat în casă proprie, în cea
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
feminine 109. La 1926, instituția își schimbă denumirea în Liceul statizat de fete "Goraș". În 1932, după decesul soților Goraș, activitatea liceului va fi continuată cu sprijinul unei asociații de profesori ce vor pune bazele Liceului de fete "I. G. Duca". Școala va funcționa în această formă până în 1938110. 3.3.4 Liceul de băieți "Grigore Ghica", Dorohoi În județul Dorohoi preocupările locale s-au concentrat asupra liceelor pentru băieți. La 6 septembrie 1879 se inaugurează Gimnaziul de băieți "Grigore Ghica
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]