18,730 matches
-
noastre. Nu era printre noi singurul animator al râsului, care aparținea tinereții noastre probabil și, fără îndoială, spiritului cerchist ce se voia deasupra timpului, în pofida timpurilor ce se prăvăleau peste noi. Dar Cornel era un nesecat izvor de vorbe de duh, de calambururi. Recurgea uneori pentru alimentarea râsului chiar și la materiale furnizate de opresorii noștri. Trivialitatea acestor ingrediente nu le micșora, ci le sporea valoarea umoristică. Erau anii aceia ai glaciațiunii staliniene când Nego și cu mine eram interpelați, într-
La nouăzeci de ani neîmpliniți by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/6691_a_8016]
-
porniră apoi să se lamenteze de mârlănia crescândă în populația orașelor noastre, la care Cornel mă întrebă: "Știi ce le lipsește românilor?". La care tot el dădu răspunsul: "Cei șapte sute de ani de-acasă". Nasc și în Ardeal oameni de duh. Regman era, fără îndoială, unul dintre aceștia. A folosit, însă, înzestrarea sa pentru ghidușiile, pehlivăniile verbului, mult dincolo de glumeția lejeră de salon, de șueta amicală. A aplicat-o în cronicile sale literare aș spune ca pe un succedaneu al unei
La nouăzeci de ani neîmpliniți by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/6691_a_8016]
-
scenă și a animării corpurilor altfel inerte ale opurilor și opusculelor literare, Regman fugea, aș spune ca de dracul, de două pericole ce pândesc critica: ariditatea și perisabilitatea sa. Nu poți scăpa de ariditatea magisteriului critic doar prin vorbe de duh, pehlivănii și ghidușii. Trebuie o oarecare teatralizare a demersului critic, își spunea el, pentru a-l face spectaculos, deci comestibil. Pe de altă parte, exercitându-se pe teme în general perisabile (nimic mai predispus avarierii în timp ca marea majoritate
La nouăzeci de ani neîmpliniți by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/6691_a_8016]
-
mai sus.) Câte din sursele pe care, cu franchețe, Elena Vlădăreanu le indică într-o notă finală sunt oare preluate necritic? Ce au în comun Jamie Oliver, cataloagele Ikea, presa cotidiană, revistele glossy, documentarele postului TV Antena 3, vorbele de duh ale celebrităților mai mici sau mai mari și inscripțiile stradale din Capitală? Ce au în comun, vreau să zic, din punctul de vedere al unei poete intransigente cum e Elena Vlădăreanu? E de presupus că pe cele mai multe din aceste referințe
Poezie cu virgulă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6732_a_8057]
-
Labiș, mai mult decît o promisiune: un nume de referință sub o creație invocată cu o specială prețuire, în primul rînd, firește, de către cei ce l-au cunoscut, de colegii de generație peste creștetele cărora adie în răstimpuri că un duh tutelar... E impresionantă strădania confraterna a lui Adrian Ălui Gheorghe de-a se ocupă de postumitatea lui Aurel Dumitrașcu. Putem gasi în masivă, înfrigurata lor corespondență o explicație (desigur nu exhaustiva) și anume experiență unei tinereți comune, consumate sub semnul
Scrisori, scrisori... by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6735_a_8060]
-
au ivit stele sau ghimpi,/ Dacă luna e lună sau vultur sau rac?" (Balançoir). Mai mult decît simple vedenii, vădind, în lumea închipuirilor insomniacilor, o nebunie cu metodă. Descîntece distrugătoare, de om care se face că-i mai pasă, leagă duhuri și viețuitoare: "Voi, pescărușilor/ Ungeți cu smoală pragul și clanța ușilor/ Crima cînd o lua-o la sănătoasa/ tîrască după ea lucrurile, casa." (Proverb). Grăbită pornire-n jos, tratînd reversul elevației lui Baudelaire. Senzațiile extreme au și întoarcere, și aceasta
Semnul lunii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6747_a_8072]
-
Oreste Teodorescu susține pe site-ul său, codulluioreste.ro, că există o moștenire pe care dacii o au de la shamani. Evident, că putem vorbi despre shamanismul românesc. Descântecele, incantațiile, dansul ritualic (Calusării făcând parte din panoplia împotriva duhurilor necurate), folosirea plantelor psihoactive precum cânepă sau “ciupercă cu buburuze”, ori Amanita Muscăria, comunicarea cu spiritele străbunilor și a animalelor, etc. Mircea Eliade în De la Zamolxis la Gingis Han, găsește corespondențe foarte strânse între traci, geți, celți, druizi și totuși
Care este legătura dintre shamani și daci () [Corola-journal/Journalistic/65328_a_66653]
-
demn de urmărit. (Nu degeaba întreaga Securitate se ține scai de el.) Ceaușescu și Bănulescu au în spate presiunea biografiilor reale. Pentru a-l degreva de propriul trecut, celui dintâi i se inventează, către final, un demon călăuzitor alintat când „duhul”, când „Spiridon”, responsabil de tot, chiar și de penele de curent. Întâlnirea celor doi pare a se fi petrecut demult, la Scornicești, în condiții care amintesc prea de tot de Caragiale (apare și o Acrivița!): „- Te predai? nu-l slăbi
Clan d’oeil by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6558_a_7883]
-
Într-un om există atîta cheag umanist cîtă reverie a trăit pe marginea cărților citite. Paul Doru Mugur n-are cheag umanist, fiindcă n-are fibră livrescă, părînd o prelungire pasivă a unui monitor care revarsă sacadat fragmente golite de duh.
Cultura de monitor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6496_a_7821]
-
dar le lipsește pe mai departe suflul, alții intuiesc universuri, dar nu știu să scrie, alții sunt la început de tot.) M-au amuzat de pildă copios improvizațiile avangardiste ale lui Horia Hristov (născut în 1974), chiar așa, atinse de duhul lui Daniil Harms cum sunt: „din ascensor ieșeam tot acolo/ venea primăvara dar parcă nu venea/ vedeam o cioară dar mai târziu mi-am dat seama/ iar pe tastatură se așeza mătreața/ și tăceam din gură/ căci nu-mi permiteam
Altă generație by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6400_a_7725]
-
mult și bine în același sens. La tot pasul suntem avertizați asupra „catalogărilor discutabile", „orgiilor interpretative", „plusării excesive" etc. pe care le-ar conține exegeza anterioară pe care Gelu Negrea se străduiește a o amenda printr-un exercițiu al unui duh analitic mereu alertat, pus pe contestare, compunînd o replică „pozitivă", să recunoaștem, de-o remarcabilă coerență. Spre deosebire însă de monahul de la Rohia, autorul Dicționarului subiectiv încearcă a-l „salva" pe Caragiale nu prin factorul creștin (iubirea), ci printr-o
Un dicționar atipic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6407_a_7732]
-
am însurat cu o comunistă conține frumoase pagini de flirt universitar între un student și-o preparatoare, însă eșuează în dramoletă de spionaj. În plus, și aici, și-n alte povestiri din volum, demnitarii au obiceiul de a-și da duhul taman în delegații oficiale. Originalitatea intră în schemă și riscă să se transforme în clișeu. Iar arta de a înviora clișee e o însușire a prozatorilor mari. Constantin Mateescu e doar un prozator bun.
Stilistica eschivei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6419_a_7744]
-
Driss reușește să-i condimenteze rutina zilnică aducând spiritul aventurii în viața. 9. What Dreams May Come. După ce moare într-un accident auto, Chris Nielsen devine nemuritor. El încearcă să rămână alături de frumoasa sa soție Annie, care este muritoare. Cu ajutorul duhului, care îi este dat ca însoțitor, el începe să se obișnuiască cu noul mod de viață. Numai că soția sa, înnebunită de durere se sinucide și este izgonită în iad. El încearcă din răsputeri să o găsească, pentru a fi
Top 10 cele mai bune filme motivaționale by Badoiu Raluca () [Corola-journal/Journalistic/64342_a_65667]
-
o luxurianță care, cantitativ vorbind, putea singură să-i umple tomul. Dacă însă rezultatul nu se potrivește intenției e din cauza modului în care autorul a înțeles să-și scrie cartea. Deschizînd Peregrinări universitare europene, ești martorul unei acribii filologice fără duh epic, autorul trăind cu iluzia că-și poate descrie viața cu ariditatea tehnică cu care, altădată, ținea disertații despre palatizarea labialelor din limba română. Urmarea este că fiecare capitol e întocmit după tipicul fișelor lingvistice, paragrafele fiind numerotate cu cifre
Memorii albinoase by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6433_a_7758]
-
pe versanți și nu privește panorame istorice. Alexandru Niculescu vrea să creeze perspective umane cu mijloace de văgăună, urmarea fiind o proză stuporoasă prin lividitatea ei cadaverică. Ce recomandă o autobiografie nu este exactitatea informației, ci arta de a reda duhul de viață din care s-a desprins informația, de aceea fără un suflu care să miște tabla materiilor, conținutul tomului aduce cu o criptă ticsită cu inexplicabile zădărnicii. E nevoie așadar de o poveste care să redea un destin din
Memorii albinoase by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6433_a_7758]
-
pe răposat. Singurul detaliu care lipsea era crucea și însemnele religiei creștine, semn că necropola în cauză, deși lipită de cimitirul propriu-zis (al oamenilor, se înțelege) din Littenweiler (o suburbie a Freiburgului), se afla oarecum în afara razei de acțiune a duhului hristic. Pe una din plăci stătea scris: „Er ist aus der Welt gegangen, aber er wird immer in unseren Herzen bleiben." (A plecat din lume, dar va rămîne mereu în inimile noastre). Cuvintele se refereau la un cîine al cărui
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6445_a_7770]
-
intimideze prin ritm: un viețaș trăgând la galerele prozodice ale mai tuturor genurilor, de la critica literară la poezie și de la aforistică la comentariul politic. De aici senzația deconcertantă pe care o lasă, aceea că ființa îi este însuflețită de un duh de infatigabilă revărsare scriitoricească. Ar fi așadar în van a-l compătimi pentru ingratul surghiun de care are parte în peisajul urbei lui Brâncuși, cu atât mai mult cu cât, ca orice timid suferind de o hipersensibilitate pentru domolirea căreia
Un meticulos by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6451_a_7776]
-
va veni la Judecată, aici ori la Vașcău, oriunde,/ La mâna ta preasfântă pune-ți cuvântul lui ca o brățară/ Și dacă-ntrebi: — Păcă-tuit-ai? — Păcătuit! îți va răspunde. /.../ El e poetul de sub cruce, e crucea însăși, e înaltul,/ Care din duhul tău se-nalță, că l-ai făcut să fie duh!/ Nu râde, frate, eu sunt cel ce semnează-aici și nu e altul,/ Și în curând vom sta alături, ori în pământ, ori în văzduh." (pp. 128-129) Cu totul de
Ardeleanul definitiv by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6322_a_7647]
-
mâna ta preasfântă pune-ți cuvântul lui ca o brățară/ Și dacă-ntrebi: — Păcă-tuit-ai? — Păcătuit! îți va răspunde. /.../ El e poetul de sub cruce, e crucea însăși, e înaltul,/ Care din duhul tău se-nalță, că l-ai făcut să fie duh!/ Nu râde, frate, eu sunt cel ce semnează-aici și nu e altul,/ Și în curând vom sta alături, ori în pământ, ori în văzduh." (pp. 128-129) Cu totul de acord cu Al. Cistelecan și adăugând numai pe ici, pe
Ardeleanul definitiv by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6322_a_7647]
-
acel sertar decât un ghemotoc din păr de pisică și mirosul dulce-acrișor de pisoi calzi, limbuțe care spală și lapte. Sunt în sat câțiva bătrâni gata să jure că în noaptea aceea au văzut prin crăpătura obloanelor umbra lui Nehi Duhul trecând prin sat în beznă, în fruntea unui lung alai de umbre. Alaiului i s-au alăturat toate animalele din ogrăzi, cotețe de găini și de porci, grajduri și țarcuri și cuști și porumbare și staule, puzderie de forme mari
Amos Oz - Deodată în adâncul pădurii by Dana Ligia Ilin () [Corola-journal/Journalistic/6331_a_7656]
-
peste toate și aproape că îngroapă sub ea satul, inima și pădurea. Pâcla nopților de vară, scria Almon Pescarul în carnetul său, nu rară și moale ca aburul chiciurii, ci prăfoasă, murdară și apăsătoare. Din acea noapte în care Nehi Duhul luase toate făpturile, trăgân-du-le după el până la o ascunzătoare din munți, sătenii trăiau și-și îngrijeau livezile în tăcere și spaimă. Fără nici un animal în casă, fără nici un animal în bătătură. Singuri. Numai râul mai trecea prin sat, învârtejind cu
Amos Oz - Deodată în adâncul pădurii by Dana Ligia Ilin () [Corola-journal/Journalistic/6331_a_7656]
-
un dușman necruțător. Dar toți copiii știau. Uneori, în zori, tăietorii de lemne vedeau crengi rupte și iarbă călcată în picioare, și se uitau unul la altul clătinând din cap fără să zică nimic. Știau că după căderea nopții Nehi Duhul coboară din castelul lui aflat în vârful muntelui și dă târcoale prin pădurile din jurul satului, iar la miezul nopții umbra lui alunecă pe râu, și el atinge cu degetele gardurile livezilor, trece neauzit prin fața caselor cu obloanele trase, prin ogrăzile
Amos Oz - Deodată în adâncul pădurii by Dana Ligia Ilin () [Corola-journal/Journalistic/6331_a_7656]
-
19 texte în care existența este suportată ca o pedeapsă atât de victime cât și de cei care le chinuiesc și în care nu se poate spune cu certitudine dacă persecutorii sunt oameni ca toți oamenii, suboameni (bețivi, nebuni) sau duhuri rele. Macabrul, sordidul, monstruosul sunt prezențe dominante, dar și ele și puținele clipe de grație, de înălțare, de fugară speranță își găsesc expresie și justificare în circumstanțe pe cât de banale pe atât de implacabile. Nici măcar în realitatea secundară construită de
Și despre noi sunt poveștile de groază by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6348_a_7673]
-
nerecunoștința copiilor, prostia și mai ales răutatea omenească. Scriitoarea le exacerbează efectele, împingându-le până la limita absurdului, acolo unde nevoia de răzbunare declanșează - real sau închipuit - o pedeapsă imanentă, frica obsesivă se materializează în dezastre apocaliptice, morții tranșează situații critice, duhurile răstoarnă raporturile de forțe. Ea a inventat un univers paralel, „Livezile posibilităților neobișnuite", în care straniile basme pentru adulți prezintă personaje aruncate pe nepregătite în medii sau circumstanțe aparent fără legătură cu viața lor reală. Narațiunea curge înșelător de simplu
Și despre noi sunt poveștile de groază by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6348_a_7673]
-
cer de un OZN care îi luminează cu patru raze laser, scrie site-ul illuminutti.com. O analiză mai atentă a picturii scoate la iveală aspecte mai puțin senzaționale. În toate cele patru Evanghelii din Noul Testament, se menționează că Sfântul Duh s-a arătat din ceruri în timpul botezului lui Isus sub forma unui porumbel. În picturile religioase din acea perioadă, porumbeii erau reprezentați în cercuri care emanau raze luminoase. Mai mult, în mijlocul "farfuriei zburătoare" din tabloul lui Aert de Gelder poate
Misterul picturii în care Iisus apare alături de un OZN, dezlegat by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/63578_a_64903]