2,465 matches
-
mână d-ajutori, Și blastămă cu lacrămi în ochi pe orișicare, În astfel de pericul s-ar face vânzători ! De fulgere să piară, de trăsnet și pucioasă, Oricare s-ar retrage din gloriosul loc, Când patria sau mama, cu inima duioasă, Va cere ca să trecem prin sabie și foc ! N-ajunse iataganul barbarei semilune, A cărui plăgi fatale și azi le mai simțim ; Acum se vâră cnuta în vetrele străbune, Dar martor ne e Domnul că vii nu o primim ! N-
LEGE nr. 75 din 16 iulie 1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110353_a_111682]
-
religie faptul că „emoția” de natură religioasă nu trece sticla, cum se spune în jargonul de televiziune, fiind pretabilă manipulărilor de tot soiul și ușor transformabilă în kitsch (Bănică, 2011 : 210-215). Parafrazându-l pe André Gide, Bourdieu afirma că „sentimentele duioase fac literatură proastă, dar cu aceleași sentimente se poate face în schimb audiență foarte bună” (Bourdieu, 2007 : 74). Consecința acestei stări de fapt, în opinia lui Bourdieu, este că televiziunile nu doar ne distrează, ele ne spun ce trebuie să
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
tânguirea rară/ A buciumelor triste pe dealul depărtat/ Mai tulbură măreața tăcere. Dinspre sat,/ Ce doarme-n fundul văii, sub umbră de stejari,/ Un zgomot nu se-nalță. Pe codrii solitari, / Pe țarinile-ntinse, cu palida ei rază/ A nopților duioasă stăpână priveghează/ Și frunzele-s de aur, izvoarele de argint/ Când străbătând lumina-i prin negrul labirint/ Al crengilor pădurii, poiana cea pustie/ Desfășură molatec decor de feerie./ Aprinse de lumină sunt bolțile albastre/ Pe care, cu-al lor tremur
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
pe numele meu. Propun și alcătuirea unei biografii, cu alte date decât cele expuse în catalogul apărut. Ați putea scrie câteva pagini, eventual și amintiri de familie? Despre felul cum îl vedeți pe Dimitrie Hârlescu ca părinte, ca artist? Amintiri duioase despre mama Dv.? Acestea sunt rugămințile pe care vi le adresez. Voi folosi orice prilej de a vă vedea, când treburile mă vor aduce prin București. Fiți încredințat că voi duce la capăt ce am început. Aș fi extrem de fericit
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
poet (Artur Gorovei era secretar). O prietenie aleasă a existat între Aurel George Stino, distinsul istoric literar de la Fălticeni și Tutoveanu. În articolul menționat mai sus („Fălticenii în corespondența dintre G. Tutoveanu și A. G. Stino”), vorbesc despre aceasta, evocând amintiri duioase... Aș vrea să mă opresc, stimată Doamnă, la volumul de „Scrisori către Artur Gorovei”, pe care l-ați publicat în condiții grafice frumoase. Sunt conștient de efortul pe care l-ați făcut. Traducerile sunt reușite. Materialul oferă cercetătorilor o sursă
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Tomis” din Constanța. Dan era prieten apropiat al lui Aurel Băeșu și Gheorghe Balan. Mi-a fost dascăl la liceul amintit. 416 La casa înconjurată de „Grădina liniștii”, pe Ulița Rădășenilor, cumpărată de la farmacistul Vorel. 332 Băeșu era o fire duioasă, plăpând, generos și modest, de statură mică, mărunțel, ochii căprii, sprincene mari, nasul mic, acvilin. Mereu gânditor și medita, dornic de-a cunoaște locuri și chipuri, spunând ce lucrări preconizează să realizeze. Îi plăcea viața retrasă și nu-l atrăgea
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
de amintiri al profesorului și scriitorului fălticenean Aurel George Stino. 626 Tânărul istoric nu știa că din motive străine de voința mea, eram în ajunul mutării la Muzeul Județean. Mi-a părut rău, căci lăsam acolo frumoase realizări și amintiri duioase. 473 4 București, 17 aprilie 1975 Iubite Domnule Dimitriu, Întâi am primit cărțile (luni le-am scos de la Poștă), apoi și scrisoarea matale. Îți mulțumesc din suflet pentru osteneală, și încă o dată te rog să mă ierți. Mă bucur că
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
legitimație la Academia de Arte din München. Scrisoarea pictorului Sp. Strâmbu, din 9.II.1909, privind expoziția Tinerimei Artistice din acel an. Cosând, lucrare în Muzeul Constanța. În scrisoare, ai cerut Matale fotografii de familie și diferite momente de familie, duioase - reproduc termenul Matale. Din acest capitol, alătur de asemenea câteva fotografii și unele date. Acestea însă sub toată rezerva, urmând să apreciezi Matale, în ce măsură îți pot folosi. Reuniune familială comemorativă - aniversarea nașterii primului copil, în prim plan, tatăl și mama
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Motto: lat. Nil novi sub sole. Nimic nou sub soare. (Regele Solomon, Ecleziastul, I-10) Când am aflat, după ce am urmărit cu sufletul la gură, rezultatul întâlnirii conspirative de la Snagov, că guvernul rămâne cum a fost, un val de bucurie duioasă m-a învăluit și mi-am zis că, uite, ministrul învățământului, Funeriu (să-i vină numele de la Fanar, de la funie sau de la fum?), e tot acolo, cu toată gașca, alături de Ileana lui Cucoș, având toate șansele ca să ne facă reforma
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
de plaiurile românești și de poporul nostru; n-a mai plecat din țară, chiar sub regim comunist, decât în excursii. Dumnezeu le-a dăruit și doi copii. Vara munceau la țară, ajutând-o la muncile câmpului pe bătrâna, simpatica și duioasa mamă-soacră. Profesorul Mihăilescu ne-a prezentat concepția materialist-evoluționistă, bazată pe supoziții, presupuneri și ipoteze: Vedeți voi, dragii mei, acestea sunt ipoteze. Nu sunteți obligați și nu trebuie să vi le însușiți ca adevăruri dogmatice. Cred că e bine să aveți
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
oră a sosit; Anghel l-a întâmpinat în ușă; el s-a uitat atent împrejur, apoi a salutat: Doamne ajută! I-am răspuns cu aceeași salutare. Era un bărbat la patruzeci de ani, potrivit de statură, dar firav, cu privirea duioasă, chiar tristă. L-am rugat să ia loc pe pat, în fața noastră. Și Anghel a deschis cuvântul: Iartă-ne că te-am invitat la noi, dar înfățișarea dumitale arată că nu ai ce căuta printre deținuții de drept comun. Bărbatul
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
52-’53. Dumnezeu să-l odihnească! Vizita părintelui Benedict Ghiuș Era în vara lui 1947; Valeriu Gafencu stătea de vorbă cu un preot, în apropierea Bisericuței. Era părintele Benedict Ghiuș. Tânăr atunci, cu ochi limpezi, pătrunzători, de un calm mânăstiresc, duios în vorbirea-i coerentă. Investiga monumentele religioase și istorice din Episcopia Sibiului și starea lor. Adunându-ne și alți frați, părintele ne-a vorbit de la inimă la inimă despre Viața lui Hristos, tradusă de curând de dânsul, „pâine și apă
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
a fi călăuză pentru toți în închisoare, manifestată fără nici o ostentație, era lupta sa. Avea putere de autocontrol permanent; tenacitatea și constanța în atitudini, faptul că nu i se putea reproșa nimic, îi dădeau aureola de mare demnitate. Blând și duios în intimitate, era necruțător cu lipsa de demnitate morală. Iată cuvântul lui la sfârșitul unei întâlniri în care se discutase despre obligația imediată și permanentă a fiecărei conștiințe de creștin. Noi nu suntem numai ai noștri! Vom da seama în fața
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
erau foarte bolnavi. Am fost primit cu afecțiune; făcându-mi prezentarea și aflând de când sunt arestat, m-au gratulat pentru rezistența fizică și morală. Constantin Capră, căpitan rezervist, profesor de limba și literatura română, din Vaslui sau Bârlad, cu suflet duios de moldovean, sfătos ca un bunic, m-a primit pe același prici. Noaptea mă învelea ca pe copilul lui, când bucata de pătură cădea de pe mine. Nu de puține ori îmi oferea din porția lui de arpacaș sub pretext că
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
de trupe, am ajuns cu un preot foarte bătrân, cred că avea peste 85 de ani, părintele Nicolae, din Piatra Neamț. Un monument de bunătate și înțelepciune, în care vedeam chipul patriarhilor biblici. Știa atâtea întâmplări minunate din viața mânăstirilor noastre duioase și frumoase, cu care ne umplea sufletele de mireasmă sfântă; era un Pateric viu. După rugăciunea de dimineață ne vorbea despre o virtute creștină. Așa rânduisem. Expunerea teoretică era urmată de exemplificare. Era vorba despre smerenie și îngâmfare. Părintele a
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
un sentiment de culpabilitate. În memoria mea, imaginea ei poartă o aură de curaj și adevăr. E poate unica femeie (cu o singură excepție) care nu m-a mințit niciodată. Iar amintirea suferințelor ei îmi inspiră adeseori un soi de duioasă plăcere, în timp ce gândul la suferințele altora dintre amantele mele mă lasă indiferent, ba uneori mă și agasează. O singură dată, în tinerețe, am vrut să mă căsătoresc, dar fata a zburat. De atunci încoace, niciodată nu m-am mai gândit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
tacită înțelegere, fără crize și drame, fără să ne acuzăm sau să ne disculpăm, fără conflicte. Și ce miraculos de posibil părea totul, acest tăcut proces de răscumpărare, în timp ce recapitulam mica noastră conversație din biserică, atât de pasionată și totuși duioasă și divin de stupidă. Așa să arate, oare, momentul în care-ți reîntâlnești marea iubire a vieții, după un număr nesfârșit de ani? Și n-am fost oare din nou, unul pentru celălalt, făpturile inocente și sfioase de odinioară? Discuțiile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
frazele astea clișeu, cât de reconfortante pentru spiritul chinuit, cât de înșelătoare, ce admirabile disimulări! Iată-mă pe punctul de a întreprinde un gest decisiv, turmentat de dragoste, de spaimă și de o îngrozitoare gelozie incipientă, istorisindu-i Rosinei o duioasă, aproape grotescă poveste despre „prima iubire“ și, în felul acesta, amăgind-o cu adevărul curat. Rosina se arăta rațională, intrigată, încântată, inteligentă. Constituia un auditor cu totul diferit față de vărul meu, și mult mai satisfăcător. De fapt, încercam oarecare ușurare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
o bună bucată de timp, și în felul ăsta eram în stare să izgonesc frica. Voiam ca, deocamdată, să rămână acolo, ca un lucru, un simplu obiect, un talisman, o piatră magică, un inel vrăjit, o relicvă prețioasă, ceva ocrotitor, duios și pur. Pentru că acum nu-mi mai rămăsese nimic altceva pe lume decât Hartley, făptura ei distinctă, nealterată. Da, James alterase întotdeauna totul, tot ce fusese al meu. O alterase pe mătușa Estelle. I-am vorbit oare, acum de curând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
el șede astfel - de moarte-uitat, bătrân.” $adjectiv$$/„Bătrânul cu-a lui cârjă sus genele-și ridică.” (M. Eminescu, I, p. 93) $substantiv$$. • adjective care intră în corelație lexico-gramaticală cu adverbe: frumos, urât, încet; „Cu zâmbirea de vergină, cu glas blând, duios, încet” (M. Eminescu, I, p. 32) $adjectiv$$/„Icoana stelei ce-a murit/ Încet pe cer se suie.” (M. Eminescu, I, p. 234) $adverb$$. • adjective rezultând din participii verbale: ruginit, îngălbenit, ascuțit, copt, obosit etc. Dintre cele două clase omonime (participiul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
tu, din cuvântul Luceafărului, stă pentru substantivul Doamne, din același context. În versurile din poemul Călin (file din poveste): „Ea-l oprește-n loc cu ochii și c-o mult smerită rugă:/O rămâi, rămâi la mine, tu cu viers duios de foc,/Sburător cu plete negre, umbră fără de noroc.” (Idem, p. 80), conținutul semantic concret al pronumelui tu este fixat de substantivele pe care le reprezintă: sburător și umbră, în relație de apoziție. Pronumele el, ea înlocuiesc substantive, sintagme nominale
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
a opta, care m-a luat pe mine, nu și pe Niculescu, la el.” (M.Preda, Viața..., 21) Atributul descriptiv (cu dezvoltare propozițională) poate fi neizolat dacă regentul este un pronume personal: „Dors-tu content, Voltaire...? întreb și eu împreună cu gingașul, duiosul poet de zahăr al Namunei, el care a dat cel dintâi strigătul de durere...” (I.L.Caragiale, III, 128) RELAȚII DE DUBLĂ DEPENDENȚĂTC "RELA}II DE DUBL| DEPENDEN}|" În constituirea planului semantic global al enunțului sintactic - obiect/rezultat al actului de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
om juca Cântece drăguțe. 100 Colindătorii Afară ninge liniștit Și-s sobă arde focul Iar noi, pe lângă mama stând, De mult uitarăm jocul. E noapte, patul e facut, Dar cine să se culce, Când mama spune de Iisus Cu glas duios și dulce? De Iisus cum s-a născut în frig, În ieslea cea săracă Cum boul peste el sufla Căldură ca să-i facă. Cum a venit în ieslea lui Pastorii de la stana Și îngerii din cer cântând, Cu flori de
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
și nori și ceață, Tu trezești din nou la viață Iarbă, gaze, flori, albine, Eu de aceea țin la tine. Mama de Elenă Dragoș Mama, esti pe lume Tot ce-i mai frumos, Ochii tăi sunt limpezi, Glasul ți-e duios Dragostea ta mare Mie-mi este scut, Mama, ia-mă-n brațe, Vreau să te sărut! Mama (cântec) Cine mă-ngrijește Cine mă iubește Zi de zi muncește Pentru a va crește? Ne dam seama Este mamă! Mama mea. De
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
haină azi ai fi avut!... Cântec de ziua mamei Astăzi este ziua mamei, Zi frumoasă că și ea Toate florile din lume Ți le-aș da măicuța mea Toate florile din lume Ți le-aș da măicuța mea Grijulie și duioasa Nu mă lași să simt ce-i greu Și zâmbind mereu, voioasa, Esti tot timpu-n jurul meu Și zâmbind mereu, voioasa, Esti tot timpu-n jurul meu Tu mă-nveți, măicuța scumpă Muncă să îmi fie dragă. Și-ale tale sfaturi
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]