5,695 matches
-
mai ales bolnav de stomac. După o viață foarte chinuită, prin peșteri, prin pustietăți, el nu putea niciodată să mănânce cu altul la masă, pentru că voma tot timpul; el mânca foarte puțin, foarte sobru și ducea o viață cu adevărat dumnezeiască. De aceea încă o dată vă sfătuiesc, nu cârtiți contra necazurilor. Gândiți-vă la Iisus, a cărui viață a fost plină de lacrimi și de sânge, mereu înjurat și blestemat, până la Crucea de pe Golgota. „Toți care vor să trăiască după legea
MEDITAŢIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354148_a_355477]
-
spună ceva, și de aceea, noi să ne ținem calea de a preamări pe Dumnezeu prin sfintele slujbe, de a preamări pe Dumnezeu prin rânduielile Sfintei Biserici. Motivarea bogatului din versetul 30 pare logică, însă lipsită de sens în cele dumnezeiești: "dacă cineva dintre morți se va duce la ei, se vor pocăi." Ideea bogatului pare a fi actuală și pentru lumea de astăzi. La sigur sunt mulți care nu pot să creadă în ceva ce nu a văzut ochi, pe când
MEDITAŢIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354148_a_355477]
-
ce nu a văzut ochi, pe când o înviere poate să-i trezească la realitate. Dar vă spun nu din cuvintele mele ci din cuvintele Mântuitorului: "Fericiți cei ce n-au văzut și au crezut!". Și Părintele Avraam întărește siguranța învățăturii Dumnezeiești: Dacă nu ascultă de Moise și de prooroci, nu vor crede nici dacă ar învia cineva dintre morți". Verset care încheie aceasta parabolă. Aceste cuvinte s-au dovedit a fi adevărate în istoria poporului iudeu. Ultima minune a Domnului Iisus
MEDITAŢIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354148_a_355477]
-
mod existențial actul de viață al dăruirii și al primirii. Îar această viață de comuniune în iubire are ca structură și model Sfânta Treime. Iubirea fundamentată pe relațiile dintre Persoanele Sfintei Treimi nu este uniformă. „Dar comunitatea treimică a Persoanelor dumnezeiești, structură dinamică a iubirii nesfârșite, nu e o iubire uniformă a celor trei Persoane între Ele, ci o iubire de Tată, de Fiu și o comunicare ipostaziată între Ele, în Persoana Duhului Sfânt. Iubirea nu e uniformă. Sensibilitatea Tatălui față de
DESPRE DUMNEZEU TATAL IN VIZIUNEA PARINTELUI STANILOAE. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354191_a_355520]
-
Sfânta Treime este trăită subiectivitatea pură. Fircărui Subiect treimic îi sunt interioare celelalte două. Intersubiectivitatea treimică exprimă reciproca afirmare, transparența și interioritatea desăvârșită a Persoanelor Sfintei Treimi. Caracterul pur al Subiectelor divine presupune o deplină intersubiectivitate a lor. Fiecare Persoană dumnezeiască împărtășește în mod distinct întreaga ființă divină. Tatăl Îl naște pe Fiul, însă aceasta nu presupune oarecum că Fiul este un obiect al Tatălui. Fiecare își trăiește propria subiectivitate într-o relație de afirmare reciprocă. De aceea este folosită și
DESPRE DUMNEZEU TATAL IN VIZIUNEA PARINTELUI STANILOAE. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354191_a_355520]
-
De aceea este folosită și expresia „Fiul se naște din Tatăl”. Tatăl se cunoaște prin Fiul și Fiul prin Tatăl. Intersubiectivitatea divină presupune afirmarea reciprocă a Persoanelor Sfintei Treimi, fără să se ajungă la confuzia modurilor de împărtășire a ființei dumnezeiești. Astfel, „Intersubiectivitatea și afirmarea reciprocă face ca Tatăl, trăindu-se ca Tată, trăiește ca Tată toată subectivitatea filială a Fiului; subiectivitatea Fiului Îi este interioară, dar ca unui Tată. Îi este nesfârșit mai interioară de cum îi este interioară unui tată
DESPRE DUMNEZEU TATAL IN VIZIUNEA PARINTELUI STANILOAE. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354191_a_355520]
-
filială a fiului său, sau de cum îi este interioară unei mame subiectivitatea filială a fiului ei, făcând-o să se poată substitui fiului ei și să trăiască cu mai multă intensitate decât el bucuriile și durerile lui. Dar precum Tatăl dumnezeiesc trăiește subiectivitatea Fiului în subiectivitatea Sa părintească, fără să le amestece, ci intensificându-le, așa și Fiul trăiește subiectivitatea părintească a Tatălui în subiectivitatea Sa filială, sau ca Fiu. Totul e comun și perihoretic în Treime, fără ca în această mișcare
DESPRE DUMNEZEU TATAL IN VIZIUNEA PARINTELUI STANILOAE. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354191_a_355520]
-
legitatea fenomenelor lumii, afirmând că toate fenomenele de care se ocupă științele pozitive sunt regulate de către legi inflexibile . Respingând liberul-arbitru el exclude deplina libertate a voinței: Prin urmare nu există nimic din ceea ce s-a numit voință liberă, lumească sau dumnezeiască . Deși Conta își îndreaptă eforturile spre a demonstra legitatea fenomenelor psihice și a celor sociale, el urmărește în primul rând să argumenteze ideea că determinismul recunoscut în domeniul fenomenelor fizice există și în celelalte domenii. Este evident că făcând clasificarea
VASILE CONTA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354245_a_355574]
-
însă o anumită nuanță metafizică imprimată de caracterul filozofiei materialiste, care l-a consacrat. Noțiunea de legi fatale se opune, în concepția lui liberului arbitru. Categoria de lege fatală este incompatibilă în filozofia sa cu noțiunea de voință liberă sau dumnezeiască, dar în același timp și cu întâmplarea. Pentru a dovedi determinismul fenomenelor psihice Conta le-a împărțit în două mari grupe: a) procesele psihice care condiționează cunoașterea; b)procesele psihice care determină comportarea omului. Meritul lui în analiza acestor probleme
VASILE CONTA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354245_a_355574]
-
el, împreună cu ceata arhanghelilor, va suna din trâmbiță, va scula pe cei morți și va aduna limbile la judecată. Gavriil, ce se tâlcuiește ,,bărbat-Dumnezeu”, este arhanghelul bunelor vestiri de bucurie, care are misiunea de a vesti oamenilor tainele cele mari dumnezeiești. El nu mai poartă sabie de foc, ci crin de neîntinată bucurie.Tot Arhanghelul Gavriil este cel ce a dus la cer rugăciunea Fecioarei Maria când petrecea în templu. El a auzit cel dintâi despre taina întrupării lui Hristos, mai
ȘCOALA GIMNAZIALĂ MOVILA MIRESII LA ANIVERSARE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/354461_a_355790]
-
Țene Publicat în: Ediția nr. 1961 din 14 mai 2016 Toate Articolele Autorului Turist prin “ținutul decuiesc “, între pelerinii unguri la Șumuleu Ciuc În acest weekend a trebuit să merg de urgență la celebra Mănăstire Diaconești, un colț de rai dumnezeiesc, unde viețuiește unul dintre duhovnicii neamului românesc și ucenic al părintelui Iustin Pârvu. Coincidența a fost că a trebuit să străbat așa-zisul ”ținut secuiesc”, tocmai în zilele când peste o sută de mii de pelerini din Ungaria, dar și
TURIST PRIN ȚINUTUL SECUIESC , ÎNTRE PELERINII UNGURI LA ȘUMULEU CIUC, DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1961 din 14 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/354478_a_355807]
-
mereu/ iar vorbele-mi se-mprăștie-n vânt.” (Ziua morților) Dimensiunea religioasă este profundă, iese puternic în relief, ca într-un basorelief maiestos. „Doamne, fă ca toți cei răi/ În suflet să se privească/ Să descopere în ei partea/ Cea Dumnezeiască...” (Rugă) Termenii religioși abundă fără ca să vatăme cu ceva atmosfera creată, de pace, de echilibru, de bunăstare, de ingenuă căutare a esenței în miezul lucrurilor și al ființelor. Ba mai mult decât atât, religiozitatea acută sporește mesajul cărții. „Să te
REVENIREA LA INOCENŢĂ-UN STROP DE VEŞNICIE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353828_a_355157]
-
Acasa > Cultural > Spiritual > IUBIREA DE DUMNEZEU Autor: Ștefan Popa Publicat în: Ediția nr. 1173 din 18 martie 2014 Toate Articolele Autorului „Fericită este mintea care a trecut peste toate lucrurile și se desfătează neîncetat de frumusețea dumnezeiască“, ne spune Sf. Maxim Mărturisitorul. Depășind situarea dependentă, insistând cu durere și hotărâre pe calea jertfei și a crucii lui Hristos, omul ajunge la întâlnirea ultimă a iubirii, prin înălțări succesive și infinite. Paul Evdekimov ne spune că „Sufletul se
IUBIREA DE DUMNEZEU de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353845_a_355174]
-
în: Ediția nr. 1570 din 19 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Ceea ce este bun în viață Cu mari dureri se va obține. Cum Rara Avis ne învață, Prin trilul ei, când moartea-i vine. Doar prin sacrificiul ei suprem Trilul Dumnezeiesc se-aude. Noi, nu putem să înțelegem Secretul ei unde s-ascunde. De ce cuibul și-l părăsește Ca să urmeze acest destin? Ceva poate o chinuiește Sau din instinct ,ea zboară-n spin? Se aruncă-n ascuțitul spin, Și în extazul
PASĂREA SPIN de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1570 din 19 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353980_a_355309]
-
clipa terestră. Daca urmăm vocea sufletului Melodia vieții va fi perfectă Emoțiile și găndurile omului Se-nvolburează în direcția corectă. Sufletul rămâne o taină mare Un portativ de însușiri ce ne călăuzesc Pe anevoiosul drum sub soare... Este un cadou Dumnezeiesc. Cine ești tu, omule nerăbdător? -Eu?...Un suflet ce și-a primit lumina Un calator rătăcitor! Referință Bibliografică: Ceaslovul sufletului / Mariana Stoica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2353, Anul VII, 10 iunie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Mariana
CEASLOVUL SUFLETULUI de MARIANA STOICA în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354015_a_355344]
-
au dărăpănat și totul s-a ruinat. Se păstrează numai o piatră, care se găsește azi în tinda bisericii parohiale Sfântul Ioan Botezătorul din Dobriceni, și pe care este scrisă pisania vechiului metoh al Arnotei, după cum urmează: „Această sfântă și dumnezeiască biserică s-au zidit din temeliia ei întru pohfala sfinților mari arhierei Vasile cel Mare, Gligorie Bogoslov și Ioanu Zlatoustu, între zilele prealuminatului domnu, Ioan Costandin Basarab voivod Brâncoveanu și fiind ostenitoriu chir Ștefan eromonah egumen ot Arnota; iunie 20
SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
-
nu își pierde atributele sale, nu se “cosmicizează”, ci coboară în lume pentru a o ridica și a o câștiga pentru veșnicie. În felul acesta Biserica evită atât “monotelistul ecclesiologic” - negarea misiunii sale în lume, cât și seminestorianismul - relativizarea adevărului dumnezeiesc în favoarea lumii.” - După cum afirmă Pr. Prof. Dr. Gheorghios Metallinos de la Atena. Toate textele legislative definesc statul român ca fiind neutru din punct de vedere religios, nu laic - dialog amplu, sincer și profund cu Domnul Victor Opaschi - Secretar de Stat pentru
DESPRE VIZIUNEA DOMNULUI VICTOR OPASCHI – SECRETAR DE STAT PENTRU CULTE, CU PRIVIRE LA RAPORTURILOR DINTRE STAT, BISERICĂ ŞI CULTE RELIGIOASE, ÎN ROMÂNIA CONTEMPORANĂ [Corola-blog/BlogPost/352928_a_354257]
-
abundă drumuri,păduri,străzi,și... suflete curate. Iar eu,îmi doresc o calomnie a înțelepciunii și a bunătății omenirii în care fiecare picătură de ploaie,fiecare lacrima prelinsă pe acest pământ dezbinat, să semnifice, câte un gram de bunătate intrinsecă,dumnezeiască. Să te curățești prin ploaie,să aspiri la idealuri perseverente, iar sufletul încătușat în cușca nesimțirii să evadeze ,să fugă și să se ascundă în păduri neexplorate până acum unde sfiala și inocența își au habitatul. Referință Bibliografică: Ploaia nucleară
PLOAIA NUCLEARĂ DE FOC de ANDREI PĂTRĂUCEAN în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353064_a_354393]
-
la un sfânt de-al nostru? Musulmanul a răspuns: - Nu este nici al nostru, nici al vostru, ci al lui Dumnezeu (Sfânta Parascheva - Călăuza pelerinilor, Editura mitropolitană, Trinitas, Iași, 2000, pagina 53). Cu alte cuvinte, sfințenia este iubire și bunătate dumnezeiască fără granițe, care se revarsă în lume prin legătura rugăciunii. Să cerem, așadar cu toții, Sfintei Cuvioase Parascheva să ne ajute cu rugăciunile ei, ca să ne putem ruga și noi ca și ea, să chemăm ajutorul lui Dumnezeu, nu numai pentru
SFÂNTA PARASCHEVA CEA MULT FOLOSITOARE. IMPACTUL ŞI INFLUENŢA EI ÎN VIAŢA CEA EVLAVIOASĂ A CREŞTINULUI CONTEMPORAN ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1375 din 06 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353047_a_354376]
-
iubit. Acest aspect subliniază faptul că Dumnezeu nu se comportă ca o ființă abstractă, ci ca o persoană care poate și doreș¬te să stea în relație cu alte persoane, în comuniune de dragoste. Mai în¬tâi Dumnezeu, din iubire dumnezeiască nelimitată și nemărginită, și-a arătat dragostea sa de¬săvârșită, prin coborârea lui la noi când a luat firea noastră stricăcioasă. Cuprinși în această iubire oamenii urcă la Dumnezeu, răspunzând aces¬tei chemări divine inaugurate prin jertfa și învierea Mântuitorului
JERTFA EUHARISTICĂ – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352969_a_354298]
-
are comparație cu slava cerească de care s-a învrednicit. Mucenicul trăiește în comuniune cu Dumnezeu în viața pământească, iar după sfârșitul său locuiește în comuniune permanentă și neîncetată cu Domnul, cu¬noscând în mod desăvârșit fericirea deplină în iubirea dumnezeiască. El va primi însutit ceea ce a lăsat aici, împărățind împreună cu Iisus Hristos în veșnicie. Pentru jertfa sa și pentru chinurile sale îngrozitoare și mai presus de fire, el s-a făcut vrednic cu adevărat de o amintire nepieritoare, după cum spune
JERTFA EUHARISTICĂ – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352969_a_354298]
-
desăvârșite ale trupului lumii acesteia, sfințit prin lucrarea euharistică, sfințitoare și sacramentală a Bisericii. Înțelegem de aici că prin aceste experien¬țe ecleziale se descoperă clar, limpede și lămurit dimensiunea universală a Sfintei Liturghii precum și angajamentul creștin față de lume. În Dumnezeiasca Liturghie, la care sunt de față Mântuitorul nostru Iisus Hristos, Sfinții Mucenici și toți creștinii, sunt adunate și cuprinse toate elemente creației, dispuse în forma per¬fectă a Ierusalimului ceresc, sau cum se exprimă foarte edificator, grăitor și cuprinzător rugăciunea
JERTFA EUHARISTICĂ – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352969_a_354298]
-
lor nu este zadarnică, ci ară¬tând felul autentic de a fi al credinciosului, care s-a îmbrăcat în Iisus Hristos - Domnul, Stăpânul și Mântuitorul - prin sfânta Taină a Botezului - săvârșit de către sacerdotul pururea slujitor și jertfitor, în numele Sfintei și Dumnezeieștii Treimi - Celei de viață făcătoare, dătătoare și ziditoare. Dr. Stelian Gomboș Referință Bibliografică: Jertfa Euharistică - între asumarea responsabilă a libertății umane și realitatea autentică a muceniciei creștine... / Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1638, Anul V, 26 iunie
JERTFA EUHARISTICĂ – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352969_a_354298]
-
așternută pe hârtie, din dragostea de a scrie! E hrană spirituală pusă-n rugăciunea nopții și-n soarele dimineții! E a minții îndrăzneală scăldată-n raze de soare și-n speranța ce nu moare! E-n a timpului spirală, har dumnezeiesc, de suflet, cât al nemuririi umblet! Este a vremii urzeală pentru viața trecătoare, în a sorții resemnare! E un vis ori abureală în sentiment de iubire, după dram de fericire! Este brumă de spoială într-un văl de sentimente, pentru
CE-I POEZIA? de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353125_a_354454]
-
scoși din biserici, erau blasfamați, marginalizați, nu au încetat să creadă că va veni o vreme, când vor putea să-și exteriorizeze credința religioasă în mod vă- dit. Iată încă o dată, dacă mai era nevoie de amintit, că ceea ce este dumnezeiesc nu are înce- put și nici sfârșit; iar credința este ca un râu care curge din izvorul ce nu seacă niciodată - Dumnezeu. Dacă „nici pietrele, nici munții, nici apele” nu pot împiedica acest fenomen, cu atât mai puțin oamenii. Așa
VÂLCEA de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353143_a_354472]