8,806 matches
-
countries.</keyword><keyword>Developing countries Economic policy.</keyword></keywords><dates><year>1992</year></dates><pub-location>New York</pub-location><publisher>Praeger</publisher><isbn>027594025X (alk. paper)</isbn><call-num>Regenstein Regenstein, Stacks HB98.2.G650 1992</call-num><urls></urls></record></Cite></EndNote>(1992), economiștii au persistat prea multă vreme în „obsesia” lor pentru PIB ca măsură a dezvoltării. După cum o dovedesc și studiile reunite în Raportul de la Caracas ADDIN EN.CITE <EndNote><Cite ExcludeAuth="1"><Year>1990</Year><RecNum>38</RecNum><record><rec-number>38
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
precum infrastructura, calitatea locuirii și nivelul de trai în general, cât și elemente spirituale precum educația, libertatea de exprimare și de manifestare culturală. Poate aceste lucruri nu au fost mai bine sintetizate decât în noțiunea de dezvoltare umană, introdusă de economistul Amartya Sen, laureat al premiului Nobel pentru economie, în strânsă legătură cu conceptul său de capabilitate. Mahbub un Haq, economist pakistanez, a elaborat acest concept încorporându-l în construcția Indicelui Dezvoltării Umane (IDU), al cărui părinte a fost. „Dezvoltarea umană
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de manifestare culturală. Poate aceste lucruri nu au fost mai bine sintetizate decât în noțiunea de dezvoltare umană, introdusă de economistul Amartya Sen, laureat al premiului Nobel pentru economie, în strânsă legătură cu conceptul său de capabilitate. Mahbub un Haq, economist pakistanez, a elaborat acest concept încorporându-l în construcția Indicelui Dezvoltării Umane (IDU), al cărui părinte a fost. „Dezvoltarea umană” spune el, „poate fi deci definită ca un proces de lărgire a capacității de opțiune a oamenilor. Alegerile pot fi
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
pildă, Sandu, 1999). Desigur că SUA, care au produs și cele mai multe abordări în domeniu, au constituit un laborator de testare pentru astfel de indici, propuși mai ales de organizații nonguvernamentale, începând cu Measure of Economic Welfare (MEW), dezvoltat de doi economiști de la Universitatea din Yale în 1970, și continuând cu Genuine Progress Indicator (GPI), elaborat de think-tank-ul Redefining Progress, considerat a fi una dintre abordările cu cea mai rapidă ascensiune ADDIN EN.CITE <EndNote><Cite><Author>Sharpe</Author><Year>2005</Year
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
acum destule confuzii ca să nu ținem seama de ea măcar de acum încolo. Este nedrept pentru mulți intelectuali est-europeni să îl considere pe Kornai drept purtătorul de cuvânt al întregii categorii sociale. Dar ideile sale au fost împărtășite de mulți economiști și intelectuali est-europeni (și occidentali), chiar dacă nu au fost neapărat inspirate din lucrările acestuia. Probabil cel mai celebru reprezentant al acestei categorii este Ion Țiriac, un fost mare tenisman român, care s-a bucurat de o popularitate uriașă în primii
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
De aceea cercetările au mutat accentul de pe trecut pe viitor. În anii ’70, teoria curriculumului a fost invadată de futuriști. Mai toți priveau nu spre sfârșitul mileniului, ci spre secolul XXI. Era o modă, lansată mai ales de politologi și economiști. Daniel Bell a publicat în 1973 vestitul său eseu The Coming of Post-Industrial Society, lansând conceptul de societate postindustrială 18. Cu numai doi ani înainte, Zbigniew Brzeziñski publicase Between Two Ages: America’s role in Technetronic Era (1970), în care
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ani, ritualul vieții cotidiene în timpul regimului comunist și schemele cognitive utilizate în analiză, raportate, tot timpul, la contextul prezent. Cercetarea noastră a fost determinată de constatarea că societatea comunistă și funcționarea acesteia au fost și sunt intens analizate de către istorici, economiști, sociologi, politologi, literați, dar mai puțin de către psihologi, interesați mai mult de chestiuni abstracte și de comportamente nonsituate. Au fost examinate, de către colegi din disciplinele învecinate, mecanismele puterii, birocrația organizațională, stilul comunicării, miturile comuniste și funcționarea lor, ritualurile și practicile
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
inginer pensionar ne sintetizează astfel această „filosofie” a traiului comunitar: „Locuința o dădea sindicatul și partidul, dar nu era chiar ușor de obținut, trebuiau «stimulați». Eu am primit repartiția la bloc, într-o scară nou-construită. Am fost amestecați muncitori, ingineri, economiști și, când am primit cheile, mi s-a spus că în timpul liber trebuie să avem grijă și să-i educăm pe muncitori. Apartamentele erau foarte mici, cutii de chibrituri, prost finisate, înghesuite. Toate scările erau la fel, încât era foarte
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Sântana primeau, de asemenea, și pachete de la rudele lor, ce erau câteodată vândute sau date cadou prietenilor lor români sau nemți. Un prim element teoretic nou pe care acest articol îl aduce se referă la aspectele culturale ale penuriei. Deși economistul Janos Kornai descrie foarte bine alegerile cu care o persoană angajată în procesul de cumpărare se poate confrunta 28, abordarea lui nu include și folosirea propriu-zisă a bunurilor de consum rare. El menționează depozitarea de durată a acestor bunuri, însă
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
rețelelor, sub acesta, pe copertă, apărând mesajul lui Bill Gates, care în traducere liberă ar putea fi „Bibliografie obligatorie pentru toți angajații Microsoft” (în original, „Required Reading at Microsoft”). Că este un eveniment-semnal reiese și din studiul publicat de The Economist 2, în 26 octombrie 2002, care începe cu trimiterea la mesajul lui Bill Gates. Întregul studiu, la rândul său, este o altă formă de atenționare. Titlul este semnificativ - Securizarea norilor: Un studiu al securității digitale. Într-adevăr, subiectul este de
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
este intitulată: „Securitatea națională și cooperarea internațională pentru securizarea spațiului cibernetic”, ceea ce demonstrează că americanii recunosc faptul că securitatea oricărei țări depinde de securitatea planetară, iar componenta esențială este, în ultimul timp, spațiul cibernetic sau, cum plastic a intitulat The Economist, Securitatea norilor sau securitatea digitală. La ea ne vom referi în cele ce urmează. Din studiile întreprinse în țările dezvoltate s-a ajuns la concluzia că, după atacul terorist din 11 septembrie 2001, softul de securitate, care se afla pe
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
Integrated Approach to Security in the Organization, Auerbach Publications, New York, 2000. 48. U.S. Department of Energy, „Identification of Classified Information”, Office of Classification, decembrie 1991, capitolul IV, partea B, § 3. 49. ***, „Securing the Cloud. A Survey of Digital Security”, The Economist, volumul 365, numărul 8296, 26 octombrie - 1 noiembrie 2002. Referințe Webtc "Referințe Web" 50. Central Command: www.vexira.com. 51. Command Software System - Antivirus: www.commandsoftware.com. 52. Command Software System : www.commandondemand.com. 53. Computer World Romania: www.computerworld
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
MUȘAT, Aura (pseudonim al Rodicăi Șuiu; 15. IV.1947, Iași), poetă și istoric literar. Este fiica Valeriei Șuiu (n. Amanolesei), învățătoare, și a lui Ilie Șuiu, economist. Și-a făcut studiile secundare la Liceul ,,Mihai Eminescu” din Iași (1958-1965). După absolvirea Facultății de Filologie a Universității ieșene ,,Al. I. Cuza” (1970), este cercetător la Institutul de Filologie Română ,,A. Philippide” (secția de istorie literară) al Academiei Române din
MUSAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288324_a_289653]
-
țării, unde predă limba română la diverse școli, printre care școli miniere din Baia Mare și școli monahale de la mănăstirile Slatina și Râșca. Va fi în cele din urmă închis la Jilava (1954-1956). După eliberare își câștigă existența ca muncitor necalificat, economist, suportând regimul „reeducării prin muncă”, pe care l-au cunoscut și alți deținuți politici. Reintră în viața bisericească abia în 1968, ca secretar-șef al Institutului Teologic din București. Trimis la studii la Oxford (1968-1970), obține titlul de doctor în
PLAMADEALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288842_a_290171]
-
fiind mereu subordonată logicii acțiunii individuale. Polemica lui Durkheim cu Spencer asupra cauzelor diviziunii muncii (Durkheim, 1926) este ilustrativă pentru diferența dintre strategia holistă și cea individualist-metodologică. Punctul de vedere al lui Spencer, sprijinit într-o oarecare măsură pe lucrările economiștilor clasici englezi (Adam Smith), este tipic holist. Schematic, el este următorul: diviziunea muncii duce la o creștere a productivității și deci a bogăției; creșterea bogăției duce la o creștere a fericirii colectivității; fiind, în ultimă instanță, orientată spre creșterea fericirii
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
modalități de legare a intereselor particulare de realizarea obiectivelor globale, și nu numai de cea a subobiectivelor. John Galbraith (1982) oferă un alt exemplu de preeminență a finalităților unui grup socioprofesional în dinamica întreprinderii americane actuale. Orientarea întreprinderii americane, argumentează economistul american, nu este determinată, în primul rând, de interesul general al colectivității, nici de cel al beneficiarilor direcți ai produselor întreprinderii (clienții) sau de cel al posesorilor de capital, cum se întâmplă în întreprinderea capitalistă clasică, ci de interesele „tehnostructurii
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
teoretic al funcționării economiei capitaliste a fost formulat, evenimentele economice în sine își pierd orice interes. Ce a făcut capitalistul X, ce bunuri a ales să producă, ce piață dedesfacere a căutat etc. sunt evenimente care nu mai conțin pentru economist nici un fel de informație. Informația interesantă este dată de legea structurală care le-a modelat. În rest, ele sunt variații accidentale, neinteresante, ce nu au nici o forță de a determina evoluția ulterioară a sistemului. Să luăm alt exemplu. Greva generală
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
inexistentă și deci ignora), se impune în cele din urmă drept ceva necesar. Altminteri, aplicarea teoriei la o perioadă istorică oarecare ar fi mai ușoară decât rezolvarea unei ecuații simple de gradul întâi” (Marx și Engels, 1967, pp. 459-460). Interpretarea economist îngustă (un monism economic) a materialismului istoric își are originea, după părerea lui Engels, într-o oarecare măsură, într-o serie de caracteristici ale lucrărilor marxiste înseși: „De faptul că uneori tinerii dau laturii economice mai multă importanță decât i
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
meserii „sănătoase”, precum cea de muncitor la Întreprinderea de Construcții Hidroenergetice Bicaz (1959-1962) sau de merceolog la Brașov (1962-1965), deoarece tatăl său, fost membru al Partidului Liberal, este arestat și întemnițat pentru delict de opinie. Între 1965 și 1971 este economist la Întreprinderea de Electricitate București, ulterior dedicându-se literaturii. În 1982 devine secretar al secției de proză a Asociației Scriitorilor din București și redactor-șef la „Almanahul literar”. Debutează cu un fragment de roman la „Gazeta literară” în 1968, iar
NEDELCOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288399_a_289728]
-
mult decâtniște deprinderi răsplătite cu note bune la școală, dar sunt oare notele adecvate pentrumăsurarea inteligenței? Calitatea de persoană educată presupune mai mult decât petrecerea unor ani în școală, dar oare numărul de clase absolvite măsoară în mod adecvatnivelul educațional? Economiștii susțin că venitul pe familie implică mai mult decât suma totală de bani lichizi care intră într-o gospodărie în timpul unei anumite perioade, deoarece acesta nu ia în calcul bunurile oferite drept cadou, schimburile de active și anumite servicii furnizate
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
NICOLESCU, Ioan Dan (16.V.1947, Ploiești), poet și prozator. Este fiul Corneliei Zoe (n. Opran) și al lui Vasile Nicolescu, economist. Frecventează Liceul „N. Iorga” din Vălenii de Munte, trecându-și bacalaureatul în 1965. Din 1968 student la Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București, își ia licența în 1972. Participă la activitățile cenaclului revistei „Luceafărul” și face
NICOLESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288445_a_289774]
-
monografiilor și aceea a echipelor regale. Este vorba de o relație ambivalentă, care abia În anii ’30 a reușit să-și apropie dezideratele. Nu este studiată nici relația Școlii cu Ministerul Agriculturii și instituțiile sale aferente, cu sistemul cooperației, deși economiștii și statisticienii au adus un aport considerabil la cercetarea satului. Se pare că această legătură a fost cea mai trainică, dacă ne gândim la faptul că economiștii au fost cei care au Încercat, pentru prima dată după desființarea sociologiei, o
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
relația Școlii cu Ministerul Agriculturii și instituțiile sale aferente, cu sistemul cooperației, deși economiștii și statisticienii au adus un aport considerabil la cercetarea satului. Se pare că această legătură a fost cea mai trainică, dacă ne gândim la faptul că economiștii au fost cei care au Încercat, pentru prima dată după desființarea sociologiei, o reluare a cercetărilor monografice. În ciuda faptului că D. Gusti a fost ministru al Instrucțiunii, Cultelor și Artelor, nici relația cu sfera Învățământului nu este studiată, fiindcă funcția
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
reprezentarea materialist-istorică. Tipul modernității liberal-raționaliste a fost dezvoltat de fondatorii sociologiei românești - generația de la 1848 -, care va impune două idei fundamentale, și anume ideea liberală și ideea democratică (Ilie Bădescu). Se regăsește aici paradigma formulată de H. Spencer, darwiniștii sociali, economiștii clasici a libertății ca autonomie care susține o ,,ordine naturală”, rezultat al reglării automate, spontane a raporturilor dintre indivizi. Ca reacție la caracterul utopic al acestui model a apărut tipul ideal al ,,modernității organizate” sau etatiste, construit de teoreticienii neoliberali
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
muncă cu profil sociologic, marea lor majoritate au rămas doar cu vocația de sociolog, dar s-au descalificat profesional. Destul de mulți au urmat la „fără frecvență”, de cele mai multe ori, științele juridice sau economice, găsind locuri de muncă ca juriști și economiști. Doar câțiva dintre ei au putut să se dezvolte ca cercetători În sistemul universitar, predând sociologia la diferite facultăți sau continuând cercetarea În Centrul de sociologie. Probabil că nu mai mult de 25-30 de sociologi au continuat cariera de cercetare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]