5,967 matches
-
să se bazeze atât pe cunoașterea relațiilor dintre organisme cât și a relațiilor dintre acestea și mediul în care trăiesc. Reducerea numărului de specii sau distrugerea lor prin acțiunile directe (vânătoarea) sau indirecte (poluarea) ale omului poate perturba grav echilibrele ecosistemelor. Resursele naturale sunt componente ale mediului înconjurător; ele reprezintă bogăția unei țări. Resursele naturale sunt: - resurse regenerabile (plante, animale, gaze din atmosferă, energia eoliană, cea a mareelor, al precipitațiilor).resurse neregenerabile (combustibili fosili, nu se mai refac speciile de plante
Caleidoscop by Mariana Dulgheru () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93513]
-
de realizare a unui produs și neutilizabil în cursul aceluiași proces. După proveniența lor, deșeurile pot fi: industriale (provenite din prelucrarea surselor naturale prin diferite tehnologii), menajere (provenite din activități menajere), metabolice (provenite din procese biologice, de exemplu, dejecțiile). În ecosistemele urbane rezultă zilnic cantități imense de deșeuri, care nu pun numai probleme de spațiu pentru depozitare sau de estetică, ci sunt și o sursă de poluare amenințând sănătatea oamenilor. Toate deșeurile degradează mediul înconjurător, contaminează apele subterane. Până se vor
Caleidoscop by Mariana Dulgheru () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93513]
-
creștere exponențială a informației și tehnologiilor de vârf. Studiile de perspectivă educațională sugerează următoarele coordonate esențiale în ceea ce privește educația: școala laborator-a cărei finalitate esențială o constituie prelucrarea și transmiterea experienței culturale a omenirii, școala-model de întreprindere, școala integrată într-un ecosistem sociocultural-școala participă la viața societății, școala bazată pe pedagogiile diferențiate. Generația tânără trebuie educată nu pentru a se adapta la nou, ci pentru a contribui la construcția viitorului. Este necesară o educație care aduce schimbare, restructurare și reformulare de probleme
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Alina-Daniela SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93164]
-
Școlar ,,Anghel Salignyˮ Iași Poluarea luminoasă este consecința directă a iluminatului artificial excesiv și defectuos al spațiilor deschise (de exemplu: iluminatul stradal urban, panourile publicitare strălucitoare, vitrinele magazinelor) și are ca efecte principale deteriorarea serioasă a aspectului cerului nocturn, perturbarea ecosistemelor, impactul negativ asupra sănătății omului. În ultimii ani în Franța, conform datelor statistice, iluminatul public reprezintă circa 48% din consumul total de electricitate la nivel național și 4% din cauzele emisiilor de gaze cu efect de seră, ceea ce demonstrează că
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Domnica BEJAN, Mihaela MIHOC () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93162]
-
tehnologiile comerciale contribuie la protejarea mediului ambiant, fie prin eliminarea unor poluanți nocivi, fie prin reducerea lor. Prin tehnologii adecvate de transport, manipulare, condiționare, păstrare, depozitarea mărfurilor se realizează o influențare în sens pozitiv a mediului uman și natural, a ecosistemului. Realizându-se prin mijloacele unor sisteme performante, din punct de vedere tehnico-funcțional, tehnologia comercială poate susține din plin politica internă și internațională de protecție a mediului. Efectele pozitive supra mediului natural decurg din reducerea și, în unele cazuri, chiar eliminarea
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Smaranda CAȚARSCHI, Vasile CAȚARSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93161]
-
conducta respectivă a fost amplasată în zona verde sau terenuri cultivate, se iau măsuri pentru refacerea vegetației prin afânarea solului și replantarea vegetației. Conductele amplasate subteran sunt în prealabil izolate pe toată suprafața cu bitum în stații special amenajate. Protecția ecosistemelor, biodiversității și ocrotirea naturii Prin activitatea de distribuție și comercializare către populație a gazelor naturale la nivel de sector, nu sunt afectate așezările omenești, deoarece după cum s-a arătat în prezenta documentație, nu generează poluanți fizici, biologici sau chimici, care
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Smaranda CAȚARSCHI, Vasile CAȚARSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93161]
-
a suprafeței pământului, În urma căreia clădirile devin peisaj și peisajul clădire, iar omul și natura sunt Într-o permanentă uniune. În lucrările lor, ei folosesc diferite metafore și considerente ecologice. „Fiecare clădire este ca o specie crescută pentru un anume ecosistem, ca un antidot la globalizarea omogenă― afirmă Alejandro Zaera-Polo. FOA nu Își impun stilul; ei Încearcă să devină localnici ai fiecărui sit În parte. În viziunea lor, arhitectul nu mai joacă rolul eroic al artistului, ci construiește ceea ce se ivește
Polarităţile arhitecturi by Ioana Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92993]
-
cvasi scepticism personal dar conceptual va fi cu siguranță Înțeles de către corpul ingineresc și tehnic. Instalația ce propun a fi luată În vedere de către persoanele interesate din domeniul construcțiilor de mașini și utilaje precum și de către societăți ce apără natura și ecosistemele naturii, poate avea următoarele componente utile: - Platformă tip autotren, deplasabilă cu cap-tractor, dotată cu dublu ax și cu roți duble cu anvelope de cauciuc, prevazută cu sisteme normale de frânare dar și cu picioare hidraulice de calare pe timpul staționării; - Spațiu
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Ioan ROBU-ȘTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93116]
-
urmând să fie concepute într-un design cât mai atrăgător pentru a stârni interesul celor care vizitează rezervația atât în scop didactic, cât și în scop turistic. Pe lângă informațiile științifice, încercăm să transmitem și mesaje legate de importanța protejării acestui ecosistem unic pentru a sensibiliza orice trecător al acestei poteci. Prin realizarea acestei poteci tematice se urmărește ca impactul antropic să fie minim. Chiar dacă accesul în rezervație este permis doar persoanelor autorizate, estimăm că prin creșterea numărului de vizitatori în următorii
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Popescu Ramona, Latiş Ana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92836]
-
pe cioatele rămase s-au instalat puieți, iar drumul este acum acoperit de vegetație ierboasă și arbustivă. - Construirea potecii tematice va aduce un impact antropic minim prin evitarea utilizării de materiale adiacente care să perturbe peisajul și respectiv biocenoza acestui ecosistem. în acest sens se vor utiliza pe alocuri lespezi de piatră care să permită accesul peste terenul mlăștinos, poteca fiind evidențiată de drumul creat de animalele sălbatice- cervide. - Panourile ilustrative și informative vor fi amplasate din loc în loc și pentru
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Popescu Ramona, Latiş Ana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92836]
-
2.6. Drepturile animalelor versus etica holistă a mediului / 139 3. Etica bazată pe datorii / 141 3.1. Datorii față de formele de viață / 142 3.2. Datorii față de speciile aflate în pericol. Dreptatea între specii / 143 3.3. Datorii față de ecosisteme. Viziuni asupra conservării ecosistemelor / 147 3.4. Datorii față de peisaje. Natura falsificată / 150 3.5. Datorii față de resurse. Dimensiunea temporală / 154 4. Ecologia profundă și etica grijii / 157 4.1. Ideea de natură și sensibilitatea romantică / 158 4.2. Metafizica
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
versus etica holistă a mediului / 139 3. Etica bazată pe datorii / 141 3.1. Datorii față de formele de viață / 142 3.2. Datorii față de speciile aflate în pericol. Dreptatea între specii / 143 3.3. Datorii față de ecosisteme. Viziuni asupra conservării ecosistemelor / 147 3.4. Datorii față de peisaje. Natura falsificată / 150 3.5. Datorii față de resurse. Dimensiunea temporală / 154 4. Ecologia profundă și etica grijii / 157 4.1. Ideea de natură și sensibilitatea romantică / 158 4.2. Metafizica "ecologiei profunde" / 162 4
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
pentru că ele sunt legale, profitabile pentru companii și prezentate ca un semn al progresului științific. Falsei conștiințe formată prin ideologie, propagandă și manipulare trebuie să-i opunem o conștiință ecologistă. Ca om de știință, Carson propune un control natural asupra ecosistemelor prin folosirea unor mijloace precum introducerea de prădători, sterilizarea anumitor populații de insecte în scopul reducerii lor, utilizarea de capcane naturale și a ultrasunetelor. Nu insist aici asupra valabilității acestor soluții, ci atrag atenția doar asupra chestiunii de principiu a
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
are drept consecință stabilirea legăturii dintre ecologie ca știință și conștiința ecologistă. Deși ecologia ca disciplină științifică a fost creată încă de la sfârșitul secolului al nouăsprezecelea de biologul german Ernst Haeckel, iar în 1935 Tansley a propus deja noțiunea de ecosistem, conceptele fundamentale ale ecologiei, noua ei perspectivă teoretică și specificul ei metodologic survin în conștiința publică relativ lent, abia pe fondul resurecției sensibilității față de natură. Indiscutabil, ecologia ca știință și revigorarea sentimentului grijii față de natură se potențează reciproc în conștiința
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
cele mai puternice ale optimiștilor pornesc de la incapacitatea noastră epistemică de a avea o cunoaștere anticipativă completă asupra viitorilor posibili, atât a acelor evoluții care depind de mintea și acțiunile noastre, cât și a celor care depind de Pământ ca ecosistem global. În primul rând, ne aflăm într-o zonă a incertitudinilor și este greu să facem predicții. În al doilea rând, Pământul are infinit mai multe posibilități decât ne imaginăm noi6. Edgar Morin publică în 1972, în Le Nouvel Observateur
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
a principalelor discuții cu privire la constituirea conștiinței ecologiste și la apariția noii discipline a eticii mediului. Morin caracterizează conștiința ecologistă prin următoarele elemente componente de tip intențional, în sensul definirii intenționalității ca orientare către ceva8: • Conștiința că mediul înconjurător este un ecosistem, adică o totalitate vie auto-organizată spontan. • Conștiința dependenței independenței noastre, adică a relației fundamentale cu ecosistemul, ceea ce presupune respingerea viziunii asupra lumii ca obiect și a omului insular. Din perspectiva constituirii relaționale a conștiinței ecologiste, Morin identifică nucleul generativ în
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
caracterizează conștiința ecologistă prin următoarele elemente componente de tip intențional, în sensul definirii intenționalității ca orientare către ceva8: • Conștiința că mediul înconjurător este un ecosistem, adică o totalitate vie auto-organizată spontan. • Conștiința dependenței independenței noastre, adică a relației fundamentale cu ecosistemul, ceea ce presupune respingerea viziunii asupra lumii ca obiect și a omului insular. Din perspectiva constituirii relaționale a conștiinței ecologiste, Morin identifică nucleul generativ în relația dintre înțelegerea ecosistemică a naturii și revizuirea viziunii tradiționale asupra naturii. Filosoful francez enumeră următoarele
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
au dominat interogațiile privind omul și societatea, reflecția morală asupra naturii a rămas într-un plan secund. Așadar, acțiunea morală presupune cunoașterea mediului extern și, în acest sens, etica mediului a fost condiționată de dezvoltarea ecologiei și a cercetărilor asupra ecosistemelor. În general, responsabilitatea morală presupune îndeplinirea anumitor condiții, ceea ce ar explica de ce etica mediului a apărut ca domeniu de reflecție relativ târziu. Ești responsabil să acționezi moral într-un anumit fel dacă și numai dacă: a) știi că trebuie să
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
dreptului. Distincția dintre drepturi și datorii duce spre alte reconfigurări filosofice. • Ecologia profundă ia în considerare și lumea naturală non-animală, propune o abordare holistă și acordă naturii valoare intrinsecă. Sunt valorificate teoretic cercetările științifice privind echilibrul, stabilitatea, diversitatea și complexitatea ecosistemelor, și este depășită tradiția culturală occidentală în direcția conturării unei noi religiozități care este alimentată în pricipal de tradiții de tip asiatic, așa cum ar fi, de exemplu, budismul. În cercetarea pe care o întreprind în continuare voi analiza în detaliu
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
ale acestei schimbări?18 Etica mediului este o cercetare care vizează determinarea condițiilor de legitimitate ale unui nou tip de comunitate, mai extinsă decât comunitatea umană, și anume, o comunitate de ființe și lucruri, de la forme de viață animală la ecosisteme complexe, care definesc mediul natural. De asemenea, etica mediului supune investigației și modul în care omul este îndreptățit să-și realizeze nevoile și interesele proprii ca menbru al acestei comunități extinse. De aceea, o asemenea cercetare presupune adoptarea unei noi
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
în considerare a dimensiunii temporalității este elaborat conceptual de dezvoltare durabilă bazat și pe ideea de dreptate între generații. În al treilea rând, etica mediului ia în considerare diverse domenii, de mărimi diferite, de la o nișă ecologică oarecare la un ecosistem, apoi la ansamblul autoreglat al ecosistemelor, și de la comunitățile biotice și mediul lor abiotic la totalitatea biosferei terestre, lărgind cadrul spațial în care sunt puse problemele. Vecinătatea capătă un nou conținut în sensul că în ecosisteme putem vorbi despre acțiune
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
elaborat conceptual de dezvoltare durabilă bazat și pe ideea de dreptate între generații. În al treilea rând, etica mediului ia în considerare diverse domenii, de mărimi diferite, de la o nișă ecologică oarecare la un ecosistem, apoi la ansamblul autoreglat al ecosistemelor, și de la comunitățile biotice și mediul lor abiotic la totalitatea biosferei terestre, lărgind cadrul spațial în care sunt puse problemele. Vecinătatea capătă un nou conținut în sensul că în ecosisteme putem vorbi despre acțiune indirectă la distanță, despre efecte reciproce
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
ecologică oarecare la un ecosistem, apoi la ansamblul autoreglat al ecosistemelor, și de la comunitățile biotice și mediul lor abiotic la totalitatea biosferei terestre, lărgind cadrul spațial în care sunt puse problemele. Vecinătatea capătă un nou conținut în sensul că în ecosisteme putem vorbi despre acțiune indirectă la distanță, despre efecte reciproce ale unor evenimente îndepărtate spațial, ori despre relații între părți care nu se află în contact direct. În al patrulea rând, etica mediului examinează un aspect nou al acțiunii umane
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
se află în contact direct. În al patrulea rând, etica mediului examinează un aspect nou al acțiunii umane, prin amploare și prin intensitate, în sensul că acest gen de acțiune poate antrena modificări rapide și ireversibile de ordin natural (distrugerea ecosistemelor, a biodiversității). Activitățile umane introduc perturbații în ecosisteme și în fluxurile trofice, fapt care poate genera efecte distructive ireversibile, cu consecințe catastrofale pentru anumite entități naturale, de la specii la peisaje. De asemenea, acțiunea umană este reconsiderată atât sub aspectul consecințelor
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
rând, etica mediului examinează un aspect nou al acțiunii umane, prin amploare și prin intensitate, în sensul că acest gen de acțiune poate antrena modificări rapide și ireversibile de ordin natural (distrugerea ecosistemelor, a biodiversității). Activitățile umane introduc perturbații în ecosisteme și în fluxurile trofice, fapt care poate genera efecte distructive ireversibile, cu consecințe catastrofale pentru anumite entități naturale, de la specii la peisaje. De asemenea, acțiunea umană este reconsiderată atât sub aspectul consecințelor neașteptate, cât și al temeiurilor ei. Se consideră
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]