12,690 matches
-
pagini a lui Andrei Terian, demonstrează involuntar că o monografie onestă a criticului vine la pachet cu radiografierea sistematică a prejudecăților și a clișeelor legate de el. Nu-i de mirare, apoi, că celălalt călinescolog important de azi e tocmai editorul scriitorului. Prin activitatea din ultimele decenii, Nicolae Mecu a încercat să restaureze aproape în întregime spiritul și litera scrierilor călinesciene. Pentru o operă profund marcată de personalitatea centrifugă a autorului ei - amenințată, în plus, cu dispersia de fenomenele menționate mai
Critica de nevoie by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4857_a_6182]
-
el nu se consumă în mărturisiri patetice, ci în capacitatea de a-și lua în stăpânire cu seriozitate întregul teritoriu al textelor călinesciene, oricât de accidentat de capriciile autorului sau de istoria însăși. Toate aceste calități îl îndreptățesc pe harnicul editor să iasă pentru o clipă din culise să depună mărturie, în G. Călinescu față cu totalitarismul, cu privire la una dintre cele mai fierbinți teme postdecembriste. Relativul disconfort stilistic afișat în G. Călinescu față cu totalitarismul (concizia e vecină aici cu timiditatea
Critica de nevoie by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4857_a_6182]
-
în G. Călinescu față cu totalitarismul, cu privire la una dintre cele mai fierbinți teme postdecembriste. Relativul disconfort stilistic afișat în G. Călinescu față cu totalitarismul (concizia e vecină aici cu timiditatea și cu mizantropia) nu face decât să sporească credibilitatea cărții: editorul nu simte nevoia să se exprime public decât atunci când are ceva cu adevărat important de spus. Și, din multe puncte de vedere, volumul reușește să facă lumină în complicatul caz Călinescu. Pe de o parte, Nicolae Mecu nu poate fi
Critica de nevoie by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4857_a_6182]
-
curând în locul său la catedră. Extrem de relevante pentru pozi- ționarea lui G. Călinescu în sistemul politic al epocii sunt și „studiile de genetică, variantistică și receptare” pe marginea publicării sau reeditării romanelor, cu atât mai mult cu cât observațiile de editor se transformă în problematizări și judecăți de critic literar. Procesul de aservire ideologică poate fi probat la modul cât se poate de concret prin preocuparea regimului de a rescrie, cu mâna prozatorului însuși, textele anterioare. G. Călinescu, observă fin Nicolae
Critica de nevoie by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4857_a_6182]
-
activistul Talaleu din Scrinul negru devine, în lungul drum al manuscrisului către publicare, pur și simplu Leu etc. Mai grave sunt, însă, cazurile când modificările din rațiuni ideologice atacă țesutul viu al textului. Și aici se dovedește că în spatele dedicatului editor al lui G. Călinescu se ascunde un interpret subtil și un critic exersat în judecata de valoare. Nicolae Mecu nu colecționează pur și simplu inadvertențele dintre ediții sau manuscrise, ci deplânge discursurile de escortă sau intervențiile auctoriale supărătoare - absolut necesare
Critica de nevoie by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4857_a_6182]
-
adevărată a autorului” sau, în cazul lui Ioanide, „alterarea coerenței de tip metafizic”, cu atât mai mult cu cât în spatele textelor lui se poate ghici o îndelungă deliberare. Remarcabilă la Nicolae Mecu rămâne tocmai capacitatea de ridicare a eticii de editor la principiu critic. Exactitatea observațiilor lui nu derivă din rigiditate, ci din munca de zi cu zi cu litera textului. În plus, într-o cultură obsedată, tot de la Călinescu citire, de problema talentului și a „criticii creatoare”, e reconfortant să
Critica de nevoie by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4857_a_6182]
-
Lucian Dan Teodorovici Lucian Dan TEODOROVICI (n. 17 iunie 1975, Rădăuți, Suceava) este coordonator al colecției „Ego. Proză” a Editurii Polirom și senior editor al săptămînalului Suplimentul de cultură. Între 2002 și 2006, a fost redactor-șef al Editurii Polirom. Între 2005 și 2008 a fost coscenarist, alături de Florin Lăzărescu, al serialului TV Animat Planet Show, difuzat de Antena 1. A scris scenarii pentru
Matei Brunul by Lucian Dan Teodorovici () [Corola-journal/Journalistic/5257_a_6582]
-
2003, 2011), O casă la capă tul lumii (trad. de Antoaneta Ralian, 2005) și Zile exemplare (trad. de Rareș Moldovan, 2006). * Peter și Rebecca Harris sînt un cuplu de vîrstă mijlocie, cu cariere de succes în domeniul artelor - ea este editor, el lucrează la o galerie -, un apartament luxos în Soho, o fiică plecată la colegiu în Boston, prieteni, o viață socială activă și toate motivele materiale să fie fericiți împreună. Există, desigur, și mici insatisfacții și derapaje; Peter începe să
Michael Cunningham Pînă la căderea nopții () [Corola-journal/Journalistic/5276_a_6601]
-
Evenimentul zilei” și „Curentul”, ale lui Pamfil Șeicaru. Pe scurt, romanul din 1941 a fost complet scos din circulația publică, el reapărând de-abia în 1991, într-o ediție care, poate din cauza împrejurărilor politice trepidante de atunci, poate din cauza numelui editorului, a trecut complet neobservată. Trecerea scriitorului la cele veșnice, survenită în 1992, a contribuit și ea la eșecul tentativei de repunere în circulație a romanului, în ciuda faptului că reeditarea din 1991 a fost una de un foarte bun nivel filologic
Resurecția lui Radu Tudoran? by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5286_a_6611]
-
contribuit și ea la eșecul tentativei de repunere în circulație a romanului, în ciuda faptului că reeditarea din 1991 a fost una de un foarte bun nivel filologic, într-o perioadă în care edițiile sufereau cumplit din cauza lăcomiei și incompetenței unor editori improvizați. Din fericire, volumul din colecția BPT este o reușită nu numai din punct de vedere filologic. Spre deosebire de reeditarea din 1991, textul beneficiază de prefața unui critic cu autoritate, Alex. Ștefănescu, a cărui relectură a romanului nu numai că scoate
Resurecția lui Radu Tudoran? by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5286_a_6611]
-
de o discuție întâmplătoare între cei doi compozitori”. După ce s-a mutat la Viena, în 1792, Beethoven a rămas acolo pentru tot restul vieții. Cei doi compozitori au trăit și au lucrat într-o cultură muzicală compactă, având aceiași protectori, editori, interpreți și cunoștințe. Deși au existat puține legături între prietenii lor apropiați și în ciuda retragerii lui Beethoven din atenția publicului după Congresul de la Viena, orbitele lor s-au intersectat totuși. Când Schubert și-a publicat prima compoziție instrumentală importantă - cele
Christopher H. Gibbs Viața lui Schubert () [Corola-journal/Journalistic/5292_a_6617]
-
Schubert”. Dintre numeroasele relatări despre întâlnirile personale dintre ei, două se referă la această piesă. Anton Schindler, al cărui cuvânt nu este tocmai demn de încredere și care îi cunoștea pe ambii compozitori, a povestit în 1860 că Schubert și editorul Diabelli i-au înmânat personal variațiunile lui Beethoven, că timiditatea l-a împiedicat pe Schubert să vorbească cu maestrul și că „s-a pierdut cu firea”, când Beethoven a indicat cu delicatețe o greșeală de armonie. Pe de altă parte
Christopher H. Gibbs Viața lui Schubert () [Corola-journal/Journalistic/5292_a_6617]
-
roman distins în 1991 cu Premiul Pulitzer - ne poartă în America anilor 1989-1990. Făcând naveta între Pennsylvania natală (vara) și Florida (artificialul paradis hibernal al pensionarilor americani), Rabbit se confruntă cu noi crize și începe să se simtă muritor. (Nota editorului) II. PA Soarele și luna, fluxul și refluxul: roțile de-acum fumate ale naturii, care în Florida fac prăpăd în locul unde plaja se întâlnește cu marea, în Pennsylvania sunt mult atenuate, potolite, sedimentate, poartă straiele familiarului. Pe sfertul de pogon
John Updike - Rabbit se odihnește () [Corola-journal/Journalistic/5309_a_6634]
-
Rad a păstrat dovezile materiale ale convorbirilor - dactilograma sau banda de magnetofon - și reconstituie pasajele tăiate de cenzură la apariția în periodicele culturale ale epocii, evident, semnalând această completare. Inclusiv cadrul personal în care au loc convorbirile este refăcut de editor, fiind pus în relație cu situația din societatea românească, traumatizată pe multiple planuri de osificarea regimului și de paranoia culturală tot mai vizibilă. Refacerea contextului are și aici, firește, menirea de a creiona mai bine portretul interior al lui Iorgu
Iorgu Iordan în scrisori și interviuri by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5319_a_6644]
-
editarea volumului într-un tiraj adecvat și cu o difuzare pe măsura „clasicității” celor doi autori. Cum Semne și desemne există în prezent nu doar sub forma obiectului-spectacol, ci și în varianta unei machete digitale de înaltă fidelitate, tentația unui editor de a prelua proiectul finalizat și a-l face accesibil publicului într-un număr corespunzător de exemplare pare să fie de la sine înțeleasă. În fond, nu ar fi vorba atît de o restituire culturală, fără îndoială necesară și profitabilă (cine
Nichita Stănescu în benzi desenate by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5144_a_6469]
-
o clasă, cărțile scriitorilor considerați canonici de noua programă. La fiecare oră, în funcție de lecție, o carte sau alta se află pe pupitrele nou-nouțe. Cărțile provin din seria săptămânală publicată miercurea de „Jurnalul Național”. (De unde se poate trage concluzia că ideea editorilor de a privilegia literatura recomandată de programa școlară a fost cât se poate de fericită.) Nu lipsesc dicționarele, și ele prezente pe pupitre. Au acces la cabinetul de literatură, nu doar elevii liceului „Ion Creangă”, dar și elevii gimnaziului vecin
Cabinete de literatură by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5160_a_6485]
-
Werners, 2009. A New Literary History of America, Cambridge: Harvard University Press. Mosley, Walter, 2009. „Poisonville”, în Marcus, Sollors, 2009. Moudrov, Alexander, 2010. “Early American Crime Fiction: Origins to Urban Gothic”, în Rzepka, Horsley, 2010. Rzepka, Charles J., Horsley, Lee, editori, 2010. A Companion to Crime Fiction, Chichester, West Sussex: Wiley-Blackwell.
Viciul și sperietoarea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5163_a_6488]
-
și pe cel latin, pentru care cărturarii Școlii Ardelene vor pleda cu argumente care, în cele din urmă, vor fi acceptate. Transliterarea grafemelor chirilice, nu întotdeauna potrivite cu fonetica limbii române (după cum va sesiza însuși Budai-Deleanu), a pus dintotdeauna probleme editorilor literaturii noastre medievale. Acum, acestea sunt îngreunate de 1) simplificarea alfabetului chirilic, la care recurge autorul Țiganiadei, nemulțumit de neconcordanțele între limba vorbită și grafemele necorespunzătoare, și 2) de apariția, în scrisul său, a alfabetului latin, cu ortografie etimologizantă. Unificarea
Ion Budai-Deleanu, într-o nouă ediție critică (I) by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5168_a_6493]
-
profundă a realității operei sale, care conține numeroase reluări și repetiții de idei și teorii, în maniera iluministă cunoscută, motiv pentru care s-a preferat selecția. Unele dintre lucrările editate aici au fost scrise în alte limbi (latină și germană). Editorii au reprodus textul original, furnizându-ne apoi traducerea lui, tot pentru a ușura accesul la substanța operei lui Ion Budai-Deleanu și, astfel, a impune ideea că ne aflăm în fața unei personalități multilaterale, de o cultură enciclopedică, cu un orizont de
Ion Budai-Deleanu, într-o nouă ediție critică (I) by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5168_a_6493]
-
Gabriel Dimisianu Am primit zilele trecute două cărți a căror lectură m-a confiscat de cum am început-o. Mi le-a trimis de la Ploiești editorul lor, dl Ioan Groșescu, cercetător literar și jurnalist, vechi prieten și fost coleg de studen- ție cu Mircea Iorgulescu. Amândouă cărțile îl implică pe acesta din urmă, în moduri și măsuri diferite, cum voi căuta să arăt. Una din ele
Ultimul Mircea Iorgulescu (I) by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5170_a_6495]
-
Celălalt Istrati, 2004). Le-a revăzut acum și le-a îmbogățit, le-a actualizat acolo unde a crezut că este cazul și a făcut din ele una singură, impunătoare. În legătură cu ea, Iorgulescu ar mai fi avut de întocmit, ne spune editorul, doar „nota asupra ediției”. Nu a mai apucat. Dincolo de titlul jucat, Ultima trăncăneală este o carte gravă, o carte-document care reproduce în cea mai mare parte, cum spuneam, convorbirile purtate pe Internet între Ioan Groșescu și Mircea Iorgulescu în perioada
Ultimul Mircea Iorgulescu (I) by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5170_a_6495]
-
În perioada 12-16 octombrie 2011 s-a desfășurat Târgul Internațional de Carte de la Frankfurt. Standul României a fost organizat de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național. Evenimentele de la stând au cuprins lansări de carte, concerte și întâlniri între editori români și editori străini. Prima carte prezentată la Frankfurt, joi, 13 octombrie, a fost Provisional România a Principelui Radu al României, cartea apărută la Editură Litera Internațional, în traducerea lui James Christian Brown. Vineri, Doina Uricariu a lansat volumul bilingv
Standul României la Frankfurt () [Corola-journal/Journalistic/5174_a_6499]
-
În perioada 12-16 octombrie 2011 s-a desfășurat Târgul Internațional de Carte de la Frankfurt. Standul României a fost organizat de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național. Evenimentele de la stând au cuprins lansări de carte, concerte și întâlniri între editori români și editori străini. Prima carte prezentată la Frankfurt, joi, 13 octombrie, a fost Provisional România a Principelui Radu al României, cartea apărută la Editură Litera Internațional, în traducerea lui James Christian Brown. Vineri, Doina Uricariu a lansat volumul bilingv, româno-german, Hertzinstitut / Institutul
Standul României la Frankfurt () [Corola-journal/Journalistic/5174_a_6499]
-
trecute la „fondul secret” al bibliotecilor. Așadar, dovezi de primă mână în orice analiză a relațiilor lui Tudor Arghezi cu oficialitățile și regimul comunist, unele dintre ele reeditate pentru prima dată. Cu atât mai mult cu cât - după cum subliniază și editorii în Note bibliografice - publicistica nu a fost un violon d’Ingres, ci o a doua (dacă nu cumva prima!) natură a poetului, un spațiu în care acesta a revenit iar și iar, după fiecare retragere, de bunăvoie - cum s-a
Arghezi sub vremi by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5383_a_6708]
-
Iordachescu Ionut Andy Coulson, fostul consilier al premierului britanic David Cameron, a fost găsit vinovat pentru rolul său în interceptarea unor convorbiri telefonice, pe vremea când era editor al News of the World, publicația miliardarului Rupert Murdoch, închisă în urma acestui scandal. Rebekah Brooks, care i-a fost predecesor în această funcție lui Coulson, nu a fost găsită vinovată pentru niciunul dintre cele patru capete de acuzare care o
Consilierul premierului, găsit vinovat. Verdict în cel mai mare scandal de spionaj din presă by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/53998_a_55323]