2,800 matches
-
urmă... să numea Ciunganu. A vorbit circa două ore de ț-i să zburlea păru’ în cap... ce-a putut să vorbească omu’ ăsta... în favoarea noastră. Cum am fost arestați, chinuiți, bătuți, maltratați, copii de muncitori și de țărani, bine educați, bine pregătiți profesional și politic... Vă spun sincer... plângeai domne-n sală. E, atuncea, însă, și noi am prins curaj. Noi n-am avut avocați, decât Malacu a avut un avocat, și restu’ am vorbit noi. Și seara la șapte
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
cum îi spunea. Acolo a fost cea mai bună secție în care ne-am trezit noi. La Luciu-Georgeni (sic!) a fost centru’. De ce spuneți că era cea mai bună? Prin ce se deosebea? Era mai blândă, oameni mai conștienți, mai educați... era cea mai mai blândă. Acolo jucau studenții volei duminica într-o poiană, acoloșa în fața coloniei... venea lumea, consăteni, și noi, și ne uitam... Acolo în colonie era’ patru dormitoare, și aveam voie să ne ducem unu’ la altu’, da
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
acest interval, conducerea Legației Rusiei a fost girată de consulul general Iacobson, în calitate de însărcinat cu afaceri. La scurta caracterizare din jurnal, regele avea să mai adauge, în memoriile sale: „Noul ministru plenipotențiar rus este un om de lume și bine educat; soția sa este fiica proaspăt numitului ministru de finanțe Abasa” (Aus dem Leben König Karls..., IV, p. 376). Memorialista Sabina Cantacuzino avea să scrie despre el că este „un om civilizat și cam șters, foarte bogat, de relațiuni plăcute, cu
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
a oamenilor muncii la practicarea sistematică a educației fizice și sportului și, cu sprijinul medicului de întreprindere, să dezvolte gimnastică de reconfortare în producție, în vederea înlăturării oboselii și creșterii randamentului în munca. Articolul 113 Ministerul Sănătății, împreună cu Consiliul Național pentru Educatei Fizică și Sport, elaborează norme igienico-sanitare pentru cultura fizică și sport, dezvoltă cercetările privind creșterea continuă a capacității fizice a organismului, organizează activitatea de medicină sportivă, asigură controlul și asistența medico-sanitară a sportivilor de performanță. Secțiunea 6 Educația sanitară a
LEGE nr. 3 din 6 iulie 1978 privind asigurarea sănătăţii populaţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140687_a_142016]
-
destul de dificilă pentru cercetători, întrucât vizitatorii interni și internaționali practică mai multe forme de turism (urban, rural, de stațiune etc.) în timpul aceleași călătorii. S-a putut constata că beneficiarii produsului turistic rural devin tot mai numeroși și mai bine educați, cer tot mai multă calitate și cheltuiesc, în vacanță, sume care depășesc nivelul mediu de consum turistic. Legat de motivația turistică în spațiile rurale, M. Oppermann ( Rural tourism in southern Germany ) a evidențiat un aspect surprinzător, pe baza unui studiu
PARTICULARIT??I ALE PIE?EI TURISMULUI RURAL by Elisabeta RO?CA () [Corola-publishinghouse/Science/83096_a_84421]
-
fiecare cuvânt în parte, ci de relația dintre ele. În acest sens, apelul făcut de autoarea T. Slama Cazacu are o puternică rezonanță afectivă pentru noi ca specialiști: „Este desigur necesară o educație a educației, deopotrivă a educatorului și a educatului pentru a fi capabil să realizeze o comunicare eficientă. Este stringent necesară și o intervenție a educației pentru dezvoltarea generală a comunicării integrale, și aceasta nu numai pentru scopuri educative, ci și pentru însăși existența ca atare a societății umane
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
importante, iar de aici rezultă necesitatea folosirii lui pe o scară tot mai largă. Evaluarea - considerente generale Motto : . ,,Practica pedagogică demonstrează că în domeniul instrucției și educației, strategiile didactice identice generează rezultate diferite, în funcție de caracteristicile individuale și de vârstă ale educaților, nivelul intelectual, structura aptitudinală, opțiunile profesionale, atitudini și convingeri proprii, determinând o receptare și prelucrare diferențiată a mesajelor transmise. Pentru o acțiune eficientă, orice educator trebuie să renunțe la tipare unice și la prejudecăți, și să-și direcționeze acțiunea bazându
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
a vieții, cântec de vioară este taina cea mai ascunsă a omului. Eu îmi imaginez sufletul ca o floare colorată în diferite culori, în funcție de starea de spirit a fiecăruia. Sufletul este ca și viața, dacă nu este îngrijit, iubit și educat, moare și se usucă. El are nevoie de hrană spirituală. Sufletul este o complinire a funcțiilor inimii, le presupune. Fericirea sufletului este dată și influențată de lucrurile din jur. O sursă a sufletului este cititul, lectura.Sufletul meu îl cunosc
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
urmă, provocarea este dublă. Odată din partea celorlalți la adresa ta. Filmând comunități exotice, riști enorm, susține Colleyn. Habitudinile și reperele mentale îți sunt bulversate. Ai două variante: ,,fie deprimarea, fie reflecția"16. Un om slab ,,alege" deprimarea, un altul puternic și educat alege reflecția. Ambele îi schimbă radical viața. A doua față a provocării vine din partea ta la adresa celorlați. Impactul filmului etnografic realizat de antropologul occidental este însă unul mai mic, în condițiile în care cei din comunitățile exotice, arhaice, îndepărtate, s-
Prefață. In: Antropologia () [Corola-publishinghouse/Science/84985_a_85770]
-
pentru ceea ce nu a intrat în patternul nostru de femei și al lor, de bărbați. Introducere Mai are rost feminismul? Pentru unii dintre cititori probabil că titlul mai potrivit ar fi: „Are rost feminismul?”. Aud sistematic în jurul meu multe femei educate, profesioniste, adesea implicate politic sau civic, militante în felul lor, care doar că nu-și scuipă-n sân când aud de feminism și susțin, stupefiant pentru cunoscători: „Eu nu sunt feministă! Eu nu vreau să fiu sufragetă!”. Bărbații antifeminiști autohtoni
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
Băban, Mihaela Frunză, Eniko Demeni, Olivia Toderean, Ana Bulai. Selectez și politiciene din această „familie”: Smaranda Dobrescu, Mona Muscă, Paula Ivănescu, Minodora Cliveti. Aceste femei nu sunt matern și marital cu nimic diferite, statistic vorbind, față de media obișnuită a femeilor educate și profesioniste. Copiii lor sunt băieți și fete, nu doar fete. Există tot mai multe feministe tinere care se afirmă acum ca prezențe publice semnificative: Teodora Văcărescu, Ilinca Dobrescu, Oana Băluță, Alexandra Olivotto, Miruna Munteanu, Ioana Borza, Maria Diaconescu, Alice
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
și feminismul, iar pentru alegerile generale s-a descotorosit și de prima variantă. Acesta este stadiul în care ne aflăm. Împărtășesc proverbul bunicii: „Nu-i nebun cine mănâncă șapte pite, ci acela care i le dă”. Personal cred că femeile educate, aflate totuși în miezul treburilor, nu au nici o scuză pentru lez-demnitatea la care se lasă supuse ca femei. Și nici cine le reprezintă, atunci când tace despre asta. Avem o explicație: patriarhatul lățit ca o pecingine în cultura și politica românească
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
da câteva exemple: Dacă relația sine-altul este tratată simbiotic, dacă luăm în seamă faptul că am fost incluși în ființa altuia și la rândul nostru putem conține ființa altuia, dihotomiile clasice ale filosofiei „canonice” sunt drastic reevaluate. Faptul că ești educată să fii „natural” receptivă la nevoile celorlalți te face să adopți mai degrabă o etică a grijii decât a drepturilor. Lumea occidentală s-a format în etica drepturilor. Această lume este acum educată și în etica femeiască a grijii. Se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
canonice” sunt drastic reevaluate. Faptul că ești educată să fii „natural” receptivă la nevoile celorlalți te face să adopți mai degrabă o etică a grijii decât a drepturilor. Lumea occidentală s-a format în etica drepturilor. Această lume este acum educată și în etica femeiască a grijii. Se pare că noi aici suntem formați destul de schizofrenic din punctul acesta de vedere. Nu suntem educați androgin nici din punct de vedere moral... Genuin, femeile nu-i socotesc pe ceilalți „cap de locuitor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
O altă tară este aceea că toate femeile migratoare, care contribuie din plin la produsul intern brut al României, pe care îl fac în afară și îl aduc aici pe gratis, își lasă în genere copiii în țară cu bărbați educați să fie tați abstracți. Copiii aceia rămân relativ de izbeliște sau cu bunica. Iar pentru femeile care într-adevăr câștigă și rezolvă problemele financiare ale familiei, rezultatul este adesea o familie destrămată, cu copii lăsați aiurea și needucați, adesea cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
din impozitul pe profit dacă au creșe pentru copiii angajaților. Maricica nu-i acolo când se împarte bugetul public (pe care alminteri l-a produs și ea) ca să spună: ce fel de stat vrem: unul militaro-polițienesc sau unul cu cetățeni educați, sănătoși și cultivați? Prin urmare nu se opune la dublarea bugetului armatei în defavoarea celui al educației. Faptul că ministrul de resort îi apără implicit interesele (Miclea) este foarte bine. Dar pe această cale și pentru el prețul este ieșirea de la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
își apără teritoriul. Dar mai cred și că „lez-demnitatea”, ca și antifeminismul se clădesc pe supunerea, nepăsarea și tăcerea femeilor. Voi relua o idee pe care am mai formulat-o acum câțiva ani în Observator Cultural: „Personal cred că femeile educate, aflate totuși în miezul treburilor nu au nici o scuză pentru lez-demnitatea la care se lasă supuse ca femei și, la fel, nici cele care le reprezintă, atunci când tac și se mulțumesc doar să fie acceptate în club. Avem o explicație
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
un tablou comparativ al diferențelor dintre ideile pedagogice ale lui Rousseau și modul cum era concepută educația în secolul al XVIII-lea: Pedagogia secolului al XVIII-lea Formularea unui ideal în concepția lui Rousseau Concepția asupra copilului sau asupra celui educat Copilul trebuie să imite pe cît posibil adultul, care este un model. Pe plan educativ, copilul nu este decît un mijloc, iar scopul îi este fixat de către adult. Copilul își este propriul model. De la natură el este bun și liber
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
pe măsură ce intervine omul, cu creațiile sale artificiale. Ca și Socrate, Platon aspira spre reformarea societății prin intermediul unei transformări morale a oamenilor, această transformare realizîndu-se cu ajutorul educației. Această idee l-a influențat foarte puternic pe Rousseau, care dorea ca toți cei educați asemeni lui Émile să formeze o societate mai bună, așa cum era înainte de a interveni omul, care a stricat totul cu perversitatea lui. Rabelais afirma că natura omului este bună, iar o educație necorespunzătoare are consecințe dăunătoare asupra dezvoltării acesteia. Postulatul
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
educație conform naturii. Montaigne nu crede în puterea educației de a transforma natura umană. După părerea lui, aceasta ajută numai la dezvoltarea a ceea ce îi este dat omului prin natură. Scopul educației îl reprezintă virtutea conformă cu natura. Copiii trebuie educați conform însușirilor lor firești. Vorbind despre natură, înțelege prin aceasta natura umană. Comenius crede în dezvoltarea tot mai completă a omului. Această dezvoltare nu se înfăptuiește de la sine. În consecință, Comenius pretinde educatorilor o muncă sîrguincioasă și consecventă pentru a
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
de instruire: o instrucție atrăgătoare, fără constrîngeri și durități, lecții realizate cu ajutorul jocului și prin intermediul unor conversații interesante între profesor și elev, care-i trezeau interesul acestuia din urmă pentru studiu, raporturi bazate pe încrederea și afecțiunea dintre educator și educat. Aceste idei îl încadrează între precursorii "educației noi". Locke considera că indiferența unor copii față de învățătură trebuie să determine educatorul să ia măsuri în această privință, pentru a-i readuce pe drumul unei instrucții serioase și temeinice. În acest scop
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
în primul rînd, care să-l apropie mai mult de starea de natură pentru că "dintre toate ocupațiile care pot asigura traiul omului, cea care îl apropie mai mult de starea de natură este munca manuală"119. Izolat de ai săi, educat departe de o lume sortită prăbușirii, Émile va fi astfel salvat. Această izolare nu trebuie privită în mod absolut, oriunde și, mai ales, oricînd. De îndată ce el (categoria de copii din care face parte) va căpăta educația necesară, izolarea nu mai
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
ceea ce trebuie să fie un om, orice s-ar întîmpla; chiar dacă soarta l-ar face să-și schimbe locul, el va fi totdeauna la locul lui."213 Rousseau greșește doar prin aceea că speră prea mult de la un om astfel educat, multilateral și oarecum formal, astfel încît acesta să fie totdeauna la locul său, indiferent de situația în care va fi pus. "Totuși trebuie să vedem aici mai mult ideea unei anumite educații și culturi cu caracter general, pregătitoare spre o
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
prea adîncită putea fi militar tot atît de bine ca și episcop. Grija lui Rousseau de a-i da o bună cultură generală ne apare cu atît mai salutară."214 El vrea să-și educe elevul tocmai invers decît erau educați majoritatea tinerilor bogați din vremea sa, crescuți ca și cum n-ar fi trebuit să iasă niciodată din camera lor, și ca și cum ar fi trebuit să fie mereu înconjurați de servitori. Chiar dacă nu va reuși să formeze omul după modelul propus de
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
totodată, să revalorifice teoriile rousseauiste. Acestea erau școli de tip internat, ce permiteau copiilor să vină mai mult în contact cu natura, oferindu-le condiții pentru alternarea muncii intelectuale cu cea manuală, acordau atenție dezvoltării lor integrale, iar relațiile educator educat erau foarte apropiate de cele de tip familial. În 1889, Cecil Reddie creează la Abbotsholme, în Anglia, o școală care își propunea educarea unui om complet, căruia i se dezvolta nu numai intelectul, ci și sentimentele. Clasele erau mixte, iar
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]