4,139 matches
-
pământului pe care ne-a așezat marele Traian. Totodată Asociația nu uită cinstea la care ați ridicat femeia română, invitând-o să semneze marele act istoric de la Alba-Iulia pentru care vă mulțumesc respectuos și vă urează mulți ani. Președinta generală, ELENA MEISSNER D-lui STELIAN POPESCU București Comitetul central al asociației pentru emanciparea civilă și politică a femeilor române din Iași, sărbătorind azi unirea provinciilor surori cu patria mamă, precum și serbarea marelui act istoric de la Alba-Iulia, vă felicită călduros pentru inițiativa
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
protesta contra acțiunii acelora care în contra oricăror drepturi istorice urzesc planuri de-a încălca drepturile noastre sfinte, dobândite prin atâtea jertfe de sânge asupra acestui pământ românesc, în care ne-a așezat marele nostru strămoș Împăratul Traian. Președinta Asoc. (ss), ELENA MEISSNER D-nei MARIA BAIULESCU În ziua de 1 Decembrie, împlinindu-se 14 ani de la Unirea Ardealului cu Vechiul Regat, gândul nostru se îndreaptă către D-voastră. Fiică a Ardealului, ați luptat cu vrednicie, împreună cu bravele femei din partea locului, ați pătimit
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
care uneltesc revizuirea tratatelor, prin care ni s-a înapoiat pământul sfânt moștenit de noi de la viteazul nostru strămoș, marele Traian. Dreptatea istorică câștigată prin atâta sânge vărsat nu poate fi călcată prin noi calcule hrăpărețe și imorale. Prezidenta generală, ELENA MEISSNER S-au mai trimis telegrame D-lui Nicolae Iorga, Astrei, Femeilor din Cluj etc. Ziarul nostru, anul VI, nr. 9-10, noiembrie-decembrie 1932. 25TC "25" Primăresele și consilierele comunale ale Românieitc "Primăresele Și consilierele comunale ale României" Marea reformă, care
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Ionescu, legătura acestei asociații cu F.N.R. În asociație intrau românce și unele franțuzoaice care activau în diferite sectoare ale Rezistenței, printre care Eugenia Luncaș, Dominique, Rose Soru, Suzanne Favier-Ionescu, Veturia Torneanu, dr. Marie-Rose Destaing și altele. Președintă a fost aleasă Elena Vaschide, văduva marelui savant Nicolae Vaschide, succesorul lui Bergson la College de France. După cum am mai amintit, ea a fost arestată. Eliberată de insurecție din închisoare, bolnavă, a fost înlocuită, la conducerea asociației de către pictorița Elena Alexandrescu, care în ilegalitate
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
, Valeriu (17.VI.1934, Cărpiniștea, j. Buzău - 31.I.1980, București), poet. Este fiul Elenei și al lui Filip Bucuroiu, țărani. După absolvirea Facultății de Filologie-Pedagogie a Universității din București (1957), a fost profesor de liceu în București. Între 1968 și 1971 este vicepreședinte al Comitetului pentru Cultură și Artă al municipiului București, iar între
BUCUROIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285906_a_287235]
-
o bursă pentru a se specializa și a susține un doctorat în limba și literatura greacă, audiază cursurile lui J.-P. Rousselot, Paul Decharme, Maurice Croiset. În 1898 este chemat la Universitatea din București, ca profesor suplinitor la Catedra de elenă. Deschide cursul cu Privire generală asupra literaturii elene, prelegerea fiind publicată apoi în „Convorbiri literare”. Obține doctoratul în litere cu o teză asupra lui Diodor, în același an, la Bruxelles. Un fragment, Influența retoricii asupra istoriei la greci, îi apare
BURILEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285957_a_287286]
-
cabinet al ultimului prim-ministru al lui Ceaușescu, Constantin Dăscălescu, lucrurile Încep să capete o altă culoare. Deosebit de interesant este cazul domnului Octav Cozmâncă. Acesta a fost șeful cadrelor CC al UTC. Ulterior, a ajuns chiar șef de cabinet al Elenei Ceaușescu, dacă nu mă Înșel. În orice caz, a fost adjunctul sau șeful secției de cadre a CC al UTC, ceea ce echivala cu a fi consilier al Elenei Ceaușescu, din moment ce ea era șefa cadrelor Partidului. În textul meu din Arheologia
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
cadrelor CC al UTC. Ulterior, a ajuns chiar șef de cabinet al Elenei Ceaușescu, dacă nu mă Înșel. În orice caz, a fost adjunctul sau șeful secției de cadre a CC al UTC, ceea ce echivala cu a fi consilier al Elenei Ceaușescu, din moment ce ea era șefa cadrelor Partidului. În textul meu din Arheologia terorii (transmis inițial la „Europa Liberă” la Începutul anului 1983) intitulat „Nicu Ceaușescu și ascensiunea socialismului dinastic În România”, vorbesc la sfârșit - premonitoriu, se pare! - despre „eternul tovarăș
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
ADAMEȘTEANU, Gabriela (1.IV.1942, Târgu Ocna), prozatoare și publicistă. Este fiica lui Mircea Adameșteanu și a Elenei Adameșteanu (n. Predescu), profesori. Face liceul la Pitești (1956-1960), apoi va absolvi Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București (1960-1965), după care intră în sistemul editorial, ca redactor la Editura Enciclopedică Română (1968-1974), Editura Științifică și Enciclopedică
ADAMESTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285180_a_286509]
-
asemenea cazuri, rămân întotdeauna inegale. Dincolo de evenimente, nume și exemple din diaspora comunităților, am reluat și comentat ideile care au generat verticalitatea spiritului, iudaismul și mijloacele sale morale, interferate adeseori de luminile elitei, dar și ale culturii populare române, maghiare, elene, slave, germane. Istoria evreității privită ca o deschidere, în care nu primează explicația, cauzalitatea, determinismul fenomenelor, ci înțelegerea stilului de viață, corespunzându-i forța creatoare, individualitatea și realitatea practică. Prezența evreilor în Balcani și în Polonia datează din antichitate, urme
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
, Sebastian (24.VI.1890, Burjuc, j. Hunedoara - 16.VII.1953, Sighet), gazetar. Este fiul Elenei și al lui Anghel Bornemisa, învățător. După ce a absolvit, în 1909, Liceul „Andrei Șaguna” din Brașov cu calificativul maxim, B. se înscrie la Universitatea din Budapesta, unde studiază filologia română și latină, precum și istoria literaturii maghiare; în 1914 devine doctor
BORNEMISA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285819_a_287148]
-
, Alice (22.VIII.1914, Slatina - 27.IX.1985, București), prozatoare. Este fiica Elenei și a lui Constantin Botez. Și-a făcut studiile universitare la Facultatea de Litere și Filosofie din București (1933-1938). A debutat publicistic în 1937, iar în 1940 și 1941 a susținut cronica literară la „Vremea”. Debutează editorial târziu, cu romanul
BOTEZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285836_a_287165]
-
BARBU, Marian (29.IX.1939, Milești, j. Dolj), critic literar și prozator. Este fiul Elenei și al lui Constantin Barbu, țărani. A absolvit Liceul „Frații Buzești” din Craiova și Facultatea de Limba și Literatura Română (1959-1964) a Universității din București. Funcționează ca profesor la Colegiul Național „Frații Buzești” (1964-1999) din Craiova, iar între 1965 și
BARBU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285624_a_286953]
-
, Maria (21.VIII.1860, Brașov - 24.VI.1941, Brașov), poetă. Este fiica Elenei și a lui Bartolomeiu Baiulescu, protopop. Face primele clase în urbea natală, la Școala română, la un liceu german, precum și la Institutul francez de domnișoare, continuând să se pregătească în particular. Președintă, din 1906, a Reuniunii Femeilor Române din Brașov
BAIULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285554_a_286883]
-
ASACHI, Gheorghe (1.III.1788, Herța - 12.XI.1869, Iași), poet, dramaturg, prozator și îndrumător cultural. A. este primul dintre cei patru copii ai preotului Lazăr (Leon) Asachi și ai Elenei Asachi (n. Ardeleanu), familia lui având, se pare, o ascendență transilvăneană. Tatăl a desfășurat o bogată carieră ecleziastică, împletită cu misiuni culturale și politice, la Herța, apoi în ținutul Hotinului și la Lvov și, după 1803, la Iași, unde în
ASACHI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
făcut acel Memorial al durerii a avut de data aceasta un mesaj de bun simț cu privire la gestul acesta. Jurnalista a remarcat una dintre reacțiile, pe care a catalogat-o drept „criminală”, de după incidentul din plenul Parlamentului, cea a Elenei Udrea. Iată ce spune: „Din categoria de reacții criminale de azi cel mai tare m-a frapat reacția doamnei Udrea care ne-a rugat să nu politizăm momentul”. Dar sediul politicii este Parlamentul. Ce face doamna Udrea acolo, modă sau
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
măcar am să încerc, când îmi va fi greu, să mă alin cu una ca tine.” Mă bucur că o să fim împreună... o să fie perfect, ai să vezi, continuă ea să vorbească de parcă nu m-ar fi auzit. Eu sunt Elena, dar mi se spune Creața. Cum de era posibil să simțim amândoi că ne știm fără să ne fi văzut măcar o dată în viață? Parcă venise din universul viselor mele și se întrupase în această lume ca să mă ajute, fiindcă
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
sau pointe spirituale asupra ,,petrecerei la țară". Lui Nory îi plăceau vizitele la Hallipa: Elena, fata cea mare a casei, era prietena ei din copilărie. O prietenă mai veche, mai intimă deci!; Mini. Ținea de umeri pe amica ei, o Elenă azi absentă de la tot ce nu era un gând ascuns, și din când în când se apleca spre ea pentru a-i culege cuvântul rar și încet, sau a-i spune unul la fel. Deodată Lenora se sculă brusc; își
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
chirurgicală vădită. Totuși săvârșise singură masacrul parțial. Elena, nemișcată, cu profilul ei grec perfect, palidă și îngîndurată, nu-și oferise servi ciile, nici Lina, care era operatoare desăvârșită. Iar glumele obicinuite ale lui Nory la friptură nu se produseseră: "Tu Eleno! toată viața ta o împărți în felii egale, ca ale gigot-uluil. . ." sau: "Lino! e singurul moșit la care te pot întrebuința!. . .", glume de fată știutoare și masculinizată prin vocațiune sau deprindere și care stânjeneau oarecât pe Mini. Azi însă le-
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
Dar aluzia directă la plecare îi făcu plăcere. Elena spuse regretul ei că nu pot rămâne acolo noaptea și că totul a fost așa de zăpăcit. Tocmai atunci se auziră dincolo glasuri. Lenora sări drept în picioare și strigă violent: - Eleno! Cu o mișcare de răzvrătire, fala ieși totuși. - Nu e nimic! zise, întorcîndu-se, dar Lenora nu păru mulțumită. Rămase în picioare. Prin mișcare și greutate părea o statuie mare, cu fața aceea rea, care o schimba așa de mult, o
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
de brațul lui Hallipa, dar cu o mișcare ce nu avea plăcerea de sine, încrederea deplină . . . Hallipa se uita mereu spre Elena cu dragoste. Era palidă și calmă, cu o mică dungă încăpățînată între sprîncenile negre, trase frumos. - Ești bine, Eleno? zise tărăgănit Lenora, mai mult ca o datorie decât cu grijă maternă. - Da, Lenoro, mulțumesc, bine! Ne îngrijeam de tine! răspunse fata ... în adevăr, mâhnirea lor, ce părea că are o cauză comună, nu era deloc aceeași. Gazdele căutau acum
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
rostise fără să știe. " O coardă stricată în instrumentul ei solid" . . . Trupul sufletesc prezintă desigur uneori, unele dezacordat! parțiale ale sănătăței reparabile, curabile tocmai pentru că ating un singur loc dintr-un tot sănătos. Accidente ale organismelor sensibile normale ca al Elenei Hallipa. Alte organisme sufletești, ca și făpturile fizice, prezintă anemii, rahitisme, degenerări de ansamblu - și unele, ca al Lenorei, leziuni brusce. Gândul lui Mini, culcat subt lumina lunei, voi să se salte, pentru a aproba pe Nory, dar nu putu
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
-sa, venetica! - Venetica? se miră Mini. - Iarbă rea! Mai bine o strângea de gât de atunci. Cum ar fi vrut Lenora! Acum o omoară ea! - Dar adevăratul cap de operă . . . Tu, Mini! Ascultă! Nu zău, dacă victima nu ar fi Elena mea, m-ar interesa exemplarul ăsta de femeiușcă răufăcătoare. Adevăratul cap de operă . . . Auzi, Mini? In tăcere, vocea liberă a lui Nory nu făcea, totuși, lui Mini nici o plăcere. Trecea și se muia prin acea ceață nocturnă ca o notă
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
et Princesse Maxențiu!" Tot aici Maxențiu mi-a servit: "Știi, duduie Nory!... Mititica Hallipa. . . vine pe la mine ev. solicitări. îmi fac o plăcută datorie s-o servesc. . Vous savez, ma Fre?" - si au râs împreună. Eram furioasă pe lăcustă, din cauza Elene; . Dar ce vrei, scândurica și-a dat drumul pe apă și plutește cum poate! - Cum?. Mika-Le se duce la Maxențiu?. - Dar ce, Mini scumpo! Mai are doi îngeri păzitori, unul la capul, altul la picioarele patului de spital. . . Da, vezi
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
mahala care are valoarea, demnitatea, sculele ei de preț și chiar strămoșii ei, ca acea babă Smoală. - A doua zi după premieră, revuiștii mondeni au tămâiat pe Elena. Nu știu dacă n-a acordat și un interview. Mare succes bucureștean, Elena mea! Mai are un portret serios la Salon de Ion Măria Longhin . . . Elena iscălește acum: Hallipa-Drăgănescu. Un reporter ingenios a inovat numele. Elena mi-a mărturisit că asta îi face mare plăcere. E un mare dor al ei, că nu
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]