5,061 matches
-
pondere, însă această evoluție este dictată de către clasa exploatatoare (nici nu se putea altfel!), care "controlează" diseminarea miturilor în interes propriu, prin selecție, promovare și desconsiderare a miturilor "vulgare", neistoricizate, "zeii recalcitranți", "zeii opuși zeilor" (Gorki) fiind denigrați în scrierile emanate din clasele dominante, miturile păstrându-se parțiale la poeți și filozofi, care le modifică (Lu Xun îi numea de altfel pe poeți "dușmanii miturilor").300 Dar și aceste mituri modificate pot fi preluate în mentalul colectiv, însă dimensiunea lor cea
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
social, o societate concretă funcționând în registrul imaginarului, rezultatul unei fuziuni chimice, în care nu se mai poate disocia fabulația mitologică de structurile sociale și mentale "sănătoase", cu o formidabilă rezistență la schimbare.322 În jurul anului 1900 știința și filozofia emană noi paradigme, în acord cu schimbările drastice în cunoaștere, însă religiile și mitologiile, ca adevăruri enunțate o dată pentru totdeauna, rămân blocate în ele însele, refuzând să accepte evidentul. De altfel, comunismul și fascismul (Umberto Eco insistă asupra faptului că singularul
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
prelungește, se poate genera un infantilism care obstrucționează dezvoltarea personalității), de socializare (vibrația și participarea la anumite simboluri arată că faci parte dintr-un anumit grup, într-o anumită epocă), de rezonanță (poartă sens în mediul social, chiar dacă a fost emanat de mintea individuală), transcendentă (uniformizare a contrariilor), de transformare a energiilor psihice (exprimă zonele profunde și stimulează procesele psihice).416 " Se pare că unele creații ale conștientului, inconștientului și supraconștientului se dezvoltă urmând direcțiile unor structuri identice. În ciuda deosebirilor manifestate
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
putând influența fidelitățile pe care le stabilește, deși nu și ordinea socială care le încadrează).474 În concluzie, cultura de masă nu poate fi localizată cu fermitate în texte ori în "cititorii" lor, ea regăsindu-se în practici. Cel care emană produsul cultural nu poate controla întotdeauna sensurile pe care le construiesc oamenii pe baza acestuia, cultura vieții de zi cu zi fiind cel mai bine definită prin metafore antagonice (strategii versus tactici, disciplină socială versus dezordine, hegemonie versus rezistență, putere
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
ei, ci mai curând o strâpungea și trecea dincolo spre zare, ca și cum ar vedea nemărginirea. Ca turnat în bronz, apare animalul în lumina razelor de lună ... părul i se distingea fir cu fir. Își mișca încet capul... O forță imensă emana din toată făptura lui. Fata, sub dominația acelei priviri, o ciudată înțepenire simte că o cuprinde. O moleșeală nedeslușită, ca un somn, simte că o doboară. Îl vede rânjind cu colții enormi spre ea... nu mai vede decât rânjetul, un
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
cafea sau coșuri până atunci neobservate pe frunte. Femeile de succes trebuie să arate îngrijite și eficiente, și lui Darcey, cu toate că râdea de gemene când foloseau această expresie, îi plăcea să-și închipuie că era o femeie de oțel care emana autoritate, în costumul ei sobru. Din păcate, acest portret era deseori sabotat de fusta ei Donna Karan prinsă din greșeală în desuuri, de un fir deșirat care înainta amenințător în dresurile marca Wolford, sau (cel mai negru coșmar al ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
el într-o seară când, rămași numai ei singuri la birou, stăteau pe jos în sala calculatoarelor, sprijiniți de zid și sorbind o cafea tare și fierbinte. Chiar în clipa când am deschis ușa. Pur și simplu... pur și simplu emanai un fel de energie, vibrații pozitive. —A fost la fel și cu mine, recunoscu ea. Dar trebuie să-ți spun că n-avea nici o legătură cu nici o energie pozitivă sau cu personalitatea ta fermecătoare sau cu admirația pentru abilitățile tale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
-o în lumina unui felinar de grădină. Chipul îi era neted, nebrăzdat de nici un rid, iar părul negru încă îi cădea pe umeri în acea cascadă de bucle dezordonate care îl dezarmase cu desăvârșire cu zece ani în urmă. Încă emana forța neobosită și puternica personalitate care îl atrăseseră și care o făcuseră pe Darcey McGonigle să pară dintr-odată nesemnificativă în comparație cu ea. Și exact asta îi și plăcea la ea. Îi plăcea cum îl trăgea în vârtejul ei, fără să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
îi zâmbi. —Nieve, ce bine-mi pare să te văd. Îi zâmbi și ea. Corr era un avocat minunat. Era înalt și lat în umeri, întotdeauna la patru ace, în costume făcute la comandă, cămăși albe apretate și butoni scumpi; emana în același timp încredere în sine și lejeritate. Îl urmă de-a lungul coridorului până în biroul lui, unde acesta trase jaluzelele ca să estompeze lumina prea puternică a soarelui și îi oferi cafea de la mașina lui espresso aflată pe un dulăpior
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
ca un exemplar drogat de leneș Într-un copac. Mi-am fluturat discul de la Gestapo prin fața ochilor săi apoși. În același timp, i-am aruncat răstit „Gestapoul!“ și, Împingându-l brutal la o parte, am intrat repede În hol. Portarul emana teamă prin toți porii. — Care e apartamentul lui Herr Haupthändler? Dându-și seama că nu era pe cale de a fi arestat și trimis Într-un KZ, portarul se relaxă oarecum: — La etajul 2, apartamentul 5. Dar nu e acasă acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
de sculptură precolumbiană, cu numeroase statuete de cult, dezgropate din morminte. Mă atrage, îndeosebi, un Gânditor primitiv, mai expresiv decât Gânditorul lui Rodin, cred, deși capul nu i se vede, fiind ascuns între mâini. Formele sunt greoaie, dar din ele emană ceva care te tulbură. Reținut de acest Gânditor, abia mai am timp să mă interesez de operele lui Rivera, pentru care am fost invitați aici. Dintre ele, trei nuduri, Dansatoarea în repaus, Dansul pământului și Dansul soarelui, mi se par
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
probabil, zeci de tone, capetele gigantice pe care le văd, uimit de dimensiuni, reprezintă triumful artei olmece, dar, pe măsură ce le privesc, am o tot mai limpede senzație de disconfort. Nicăieri n-am întîlnit o artă mai insolentă. Un dispreț rece emană din figurile sculptate în bazalt. O energie brutală, neînduplecată pentru care mila e o vorbă goală. Sfârșesc prin a bănui că olmecii au avut despre slăbiciune o idee care mă îngrozește. Aflu că aceste "capete" au o istorie misterioasă, în
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
nu știu ce e de preferat. O selecție naturală sinceră, ca în junglă, sau una cu instincte deviate. Ridic privirea, dar, cum se întîmplă de obicei în orașe, cerul e absent. Există ploi, există soare, există noapte și există zi, dar toate emană parcă din ziduri, sunt o prelungire a zidurilor. Aerul e îmbîcsit de o pâcla fină și am senzația că va ploua. Sau chiar plouă? Parcă a tremurat luciul apei. Insomnia nopții tropicale dă vântului, când adie, un sunet bizar, de
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
pe un gard de fier năpădit de volbură stătea Tîti, Titina, cum i se zicea, cu mutra încrețită a junelui Voltaire. Băieții s-au apucat să joace fotbal cu o cutie de pateu, fetele trăncăneau într-un colț din care emana parfum, iar eu, trist și tulbure, nebăgat în seamă, recitam mai departe, în gînd: Și plouă-n ora vag crepusculară/ Cînd toate drumurile către zori se-ndreaptă..." Mă simțeam exclus, ca întotdeauna, din lumea colegilor mei. Mă obișnuisem cu gândul
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
început el. Părea foarte implicat în ceva ce părea a fi un refuz, când a dat cu ochii de Ashling și s-a oprit brusc. Bună! spuse el cu un zâmbet imens pe buze și cu ochii ațintiți asupra ei, emanând căldură. De parcă ne-am cunoaște, se gândi Ashling incomodată. Crede că am venit aici special ca să îl văd pe el. A continuat să mai vorbească pentru puțin timp, dar trăgând mereu cu ochiul, apoi o atinse pe Lisa pe braț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
birou să își ia jacheta, a deschis ușa prea repede și a dat peste un bărbat blond pe care nu îl mai văzuse până atunci. S-a lovit cu umărul de pieptul lui și a simțit, pentru un moment, căldura emanată de corpul lui prin cămașa subțire. Scuze, spuse el, punându-și mâinile pe umerii ei. Ești bine? Cred că da. În timp ce se îndepărta, s-au uitat profund unul la celălalt. Apoi ea a văzut-o pe Ashling alături de el. Oare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
a întors cu băutura, ea i-a zâmbit relaxat. Arăta atât de prietenos, încât era greu să-l iei în serios. Ceea ce a stârnit un șir de gânduri dezamăgitoare în mintea ei. Nu îi plăcea de el. Toată emoția aceea emanată în așteptarea telefonului lui - risipită. S-a chinuit și mai mult, trecând, în gând, de la pistruii lui la sentimentele ei. Nu, în mod clar nu îi plăcea de el. Părul ar fi putut rămâne pe picioare. Ted putea să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
mult de la ea, a continuat cu grijă: —Tu ai fost fantastic. —Eh, nu a fost unul dintre cele mai bune numere ale mele, dădu el din gene, cu ceva din naivitatea sa de scenă. Senzația de ușurare pe care o emana era aproape palpabilă. Acum, era din nou rândul lui Ashling. Ai o slujbă, știi tu, pe lângă aceea de a fiă amuzant? — Creez software pentru Cablelink, ceva în legătură cu trecerea rețelelor pe sistem optic. —Serios? — Chestii fascinante, zâmbi el. Nu e de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
cu arma pregătită. Când am ajuns pe palier, l-am văzut că își bagă arma înapoi în toc. — Un țopârlan, a zis el și mi-a arătat dezordinea din cameră. Am intrat și am dat din cap a aprobare. Hogeacul emana un miros puternic de poșircă. Un pat încropit din două scaune de mașină ocupa cea mai mare parte a podelei. Era acoperit cu câlți de tapițerie și prezervative folosite. În colțurile camerei erau îngrămădite sticle goale de vin, iar unica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
-și brațele. M-am alăturat îmbulzelii și, când am dat cu ochii de lucrul care-i pusese pe jar, mi-a scăpat un „Futu-i!“. Pe o tăviță metalică pentru probe stătea un plic. Era timbrat, ștampilat și franc și emana un miros slab de benzină. Partea din față era acoperită cu litere tăiate din ziare și reviste, lipite pe suprafața sa complet albă. Iată ce scria acolo: CĂTRE HERALD ȘI ALTE COTIDIENE DIN L.A. IATĂ BUNURILE DALIEI URMEAZĂ O SCRISOARE
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
Stătea la masă lângă Bernard Duncan Philips, privind spre mutrele Încruntate ale inspectorului Insch și sergentului McRae. Mica Încăpere puțea. Nu era doar inexplicabilul damf obișnuit de picioare Împuțite, ci și unul de transpirație stătută și animal intrat În putrefacție emanat de Hoitarul. Vânătăile pe care le văzuse Logan noaptea trecută se Întinseseră. Purpuriul-Închis și verdele se Întindeau pe fața prizonierului, dispărând În barba mată. Mâinile i se agitau pe tăblia mesei, cu pielea murdară și unghiile Înnegrite. Singurul lucru curat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
În față cele două sacoșe. O ofertă de pace? Se așezară În bucătărie, iar la sticla de shiraz a lui Logan se adăugă sticla de chardonnay răcit a lui Miller și o serie de vase de plastic, fiecare dintre ele emanând mirosul incitant, aromat, al mâncării thailandeze luate pentru acasă. Îl știu pe patron, spuse Miller, punând cu lingura creveți În sos de curry verde pe o farfurie. I-am făcu niște servicii pe vremea când locuia la Glasgow. Și ține
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
pe pat, la picioarele bătrânului. Doug pufni și continuă să se uite la televizor. — Tocmai am avut o discuție foarte interesantă cu cineva, Dougie. Despre tine. Logan se aplecă Înainte și se servi cu un strugure din pungă. În lumina emanată de televizor, arătau ca niște mici hemoroizi cangrenați. Te-a dat În gât că ești atacatorul și răpitorul răposatului Geordie Stephenson. Te-a și văzut făcând asta! Ce zici, Dougie? Mai Întâi facem rost de dovezile criminalistice, iar acum și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
dădeau spre tufele de iarbă aspră, poleite de soarele auriu, cu o priveliște care se Întindea până departe la orizont. Așezarea cenușie a Buckburn-ului era ascunsă de dealul abrupt de la cariere. Într-o zi bună, când morile de hârtie nu emanau nori cumulus de aburi cu miros dubios, coastele dealurilor, terenurile agricole și pădurile de pe celălalt mal al lui River Don sclipeau ca smaraldele. Un adăpost bucolic, izolat de zumzăitul traficului de pe drumul cu două benzi de mai jos. Dar nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
rămânea absolut nimic dintr-o republică. Capacitatea lui de iluzionist era fantastică. Jonglase ușor între titlurile măgulitoare și puterea reală. Cedase numeroaselor autorități ale statului funcțiile fără prea mare importanță și pretinsese pentru sine puținul care conta cu adevărat. Senatorii emanau legi, el punea să fie executate concret. Cu respectarea formală a prerogativelor și convențiilor republicane, senatorii, magistrații, adunările își mențineau vechea rutină; pentru el fusese inventată funcția absolutistă de princeps civitatis. Lăsase Senatului plăcerea de a-i alege pe toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]