3,224 matches
-
comparabilă. În viața privată, majoritatea bărbaților sunt deținători de telecomandă și beneficiari de servicii menajere. Familiile parteneriale sunt, în proporție de 94%, un vis îndepărtat sau încă nevisat. Credeți că integrarea va aduce o schimbare de mentalitate, un progres în emanciparea româncelor și a românilor? Integrarea europeană înseamnă inclusiv integrarea modului de abordare a manualelor de școală, de la grădiniță până la universitate. Componentele legate de echitatea de gen vor intra în educația oficială, formală, mass-media va trebui, la rândul ei, să fie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
lor este motivată de: lipsa parteneriatului în viața privată (femeile au rămas prizonierele aproape exclusive ale dublei zile de muncă: cea profesională și cea casnică); inocularea complexului Elena Ceaușescu (fără să regăsim complexul Nicolae Ceaușescu în privința bărbaților); lipsa tradiției de emancipare și inexistența unui suport popular al mișcării pentru drepturile și afirmarea femeilor; aspectul de scandal al vieții politice românești și temerea mai mare a femeilor de a nu deveni subiect de scandal; lipsa educației pentru solidaritate de gen; educația patriarhală
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
din afară care îi preia atribuțiile. Pe scurt, o parte considerabilă din posturile de decizie sunt cele de tip matern și intră în patrimoniul activităților de decizie-execuție în sfera îngrijirii. Sunt prin excelență ocupate de către soții și mame. În istoria emancipării, bărbații (cei români în particular), nu au dat semne că vor egalitate de acces la astfel de poziții, nici democrație paritară în viața privată, nici autonomie în privința îngrijirii propriei persoane. Eventual protestează individual atunci când prestația nu le convine. Fac mici
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
tolerantă în privința nediscriminării de gen pentru consiliile locale și parlament și simpatetică față de femei în conducerea școlilor. Pe scurt, percepția în privința accesului femeilor la decizie în viața publică este marcată de un patriarhat simbolic, coerent cu lipsa unei culturi a emancipării și cu prăbușirea egalitarismului comunist, egalitarism în general de factură ideologică. Cu toate aceste înclinații patriarhale, femeile intră treptat în sfere de decizie la niveluri diferite. Actualul guvern și parlament sunt un progres în implicarea femeilor în decizie. La nivel
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
clar: nu există interese ale femeilor altele decât cele trasate de partid. Ele sunt acceptate în structuri de conducere în sistem de cote, dar rolul lor este să se îngrijească de linia politică a partidului, nu de gărgăunii „burghezi” ai emancipării. Pot să fie economic independente de bărbați, deoarece „capul” lor devine Partidul Comunist. Femeile trebuie să plece din gospodărie în fabrică, fiindcă lipsește forța de muncă, dar mai ales fiindcă statul controlează mult mai bine indivizii înrolați în întreprinderi. Fiindcă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
se gândea bine, îi era chiar recunoscătoare. Nu doar fiindcă avea grijă să o elibereze de stresurile cotidiene mărunte și triviale, ci și fiindcă nu-i trecea prin cap să-i zdruncine autoritatea. Nu avea, ca să zic așa, gărgăuni de emancipare. Își vedea de treaba lui. Era un bărbat de casă, domestic, care va să zică. De nu s-ar lua cu treaba să uite că vine ziua bărbatului și că el o să facă botic dacă nu-l scoate la o cârciumă și nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
în ceea ce li se pune la cale prin oferta de primari. O practică socială nu este tratată ca nedreaptă până nu este conștientizată ca atare. Într-o societate ca a noastră nici drepturile omului nu sunt o obsesie cetățenească, darămite emanciparea femeilor, egalitatea reală în drepturi cu bărbații și participarea lor la viața publică. Mesajul implicit al formulei „suntem între bărbați” este: suntem între cei care contează ca cetățeni contribuabili, persoane înzestrate cu discernământ civic și politic, între persoane eligibile, competitive
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
Teorii politice feministe, Polirom, Iași, 2004. Vezi Ștefania Mihăilescu XE „Mihailescu, Ștefania” : Din istoria feminismului românesc. Antologie de texte (1838-1929), Polirom, Iași, 2002. Vezi pe larg: Maria Bucur XE „Bucur, Maria” și Mihaela Miroiu XE „Miroiu, Mihaela” (editoare), Patriarhat și emancipare XE „emancipare” în istoria gândirii politice românești, Polirom, Iași, 2002. Pentru o abordare largă a acestei problematici vezi: Gail Kligmanxe „Kligman, Gail”: Politica duplicității. Controlul reproducerii în România lui Ceaușescu XE „Ceaușescu, Nicolae” , Humanitas, București, 2000, precum și Cristina XE „Olteanu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
feministe, Polirom, Iași, 2004. Vezi Ștefania Mihăilescu XE „Mihailescu, Ștefania” : Din istoria feminismului românesc. Antologie de texte (1838-1929), Polirom, Iași, 2002. Vezi pe larg: Maria Bucur XE „Bucur, Maria” și Mihaela Miroiu XE „Miroiu, Mihaela” (editoare), Patriarhat și emancipare XE „emancipare” în istoria gândirii politice românești, Polirom, Iași, 2002. Pentru o abordare largă a acestei problematici vezi: Gail Kligmanxe „Kligman, Gail”: Politica duplicității. Controlul reproducerii în România lui Ceaușescu XE „Ceaușescu, Nicolae” , Humanitas, București, 2000, precum și Cristina XE „Olteanu, Cristina” Olteanu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
omului, un proces apărut destul de târziu și care azi pare a fi uitat. Este vorba despre distanțarea omului de magie, de religios și de salvare a sa prin rațiune și raportare la realitate. Banul ne vorbește despre acest efort de emancipare .Nu vom cădea însă într-un "istoricism"11 desuet în care să considerăm că doar prin luarea în considerare a faptului istoric vom găsii explicațiile căutate. Vom păstra istoria doar ca pe un fundal al judecăților, iar matematica drept baza
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
vieții omenești, el va înțelege totodată că în mințile individuale este concentrat tot ce reprezintă valoare în întregul univers. Și-și va da seama că omul a cărui minte oglindește lumea devine, într-un anumit sens, la fel de măreț ca lumea. Emanciparea de spaimele de care e bântuit robul împrejurărilor îl va face să simtă o bucurie profundă, și oricare ar fi vicisitudinile vieții sale exterioare, el va rămâne statornic în adâncul ființei sale de om fericit". Capitolul I Începuturile. Schimbul preeconomic
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
noastre individuale. Este motivul pentru care au apărut normele de conviețuire, dreptul și morala umană. Morala umană este setul de norme scrise și nescrise care impun reguli de conviețuire pentru indivizi în societate. Morala umană recunoaște dreptul fiecărui individ la emancipare, la autodeterminare în mijlocul colectivității în care trăiește. Legea apără dreptul omului la "a avea" în raport cu ceilalți oameni și cu colectivitatea din care face parte. Sigur, socialismul a profitat de sentimentele tipic umane de invidie și egoism, de răutate a celui
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Ibidem, p. 28. 288 "Raționamentul = facultatea de a rezolva problemele fără să se recurgă la șiruri întregi de experiențe și erori". Vezi V. Gordon Childe, Făurirea civilizației, Editura Științifică, București, 1966, p. 29. 289 "Limbaj = instrument social care contribuie la emanciparea omului de aservirea sa față de concret". Vezi V. Gordon Childe, Făurirea civilizației, Editura Științifică, București, 1966, p. 29. 290 Discutând despre apariția schimbului, V. Gordon Childe emite la rândul său o părere căreia îi acordăm atenția cuvenită. Iată ce spune
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
economică a capitalismului și structura sa politică și ideologică. Întreaga lume afectată de criza actuală va tinde spre ideile de stânga, spre o revoluție, spre înverșunate lupte de clasă, pentru a realiza un progres general al societății, capabil să asigure emanciparea omului la nivel de masă. O ordine absolut nouă se va impune pe plan mondial, convergentă cu problema pusă de revoluția tehnico-științifică, adică orientarea întregii vieți economice și a științei economice spre om și nevoile sale". Vezi și Ioan T.
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
în fața unei delegații israelite care venise să-l felicite cu prilejul noului an faptul că în anul ce tocmai începea evreii se vor bucura de numeroase drepturi. "Încă înainte de a primi o cerere în acest scop, noi hotărâsem de acum emanciparea graduală, căutând să acordăm treptat drepturi civile și politice egale cu cele ale altor clase. Aș fi vrut să vă dau totul, n-am putut face. Veți primi emanciparea graduală. Cu toate acestea, ori pe unde am fost, v-am
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
a primi o cerere în acest scop, noi hotărâsem de acum emanciparea graduală, căutând să acordăm treptat drepturi civile și politice egale cu cele ale altor clase. Aș fi vrut să vă dau totul, n-am putut face. Veți primi emanciparea graduală. Cu toate acestea, ori pe unde am fost, v-am iubit și nu am făcut niciodată vreo deosebire religioasă."171 Impulsionată de domnitor probabil, după doar câteva luni de la această declarație, în martie 1864, Camera Deputaților vota legea comunală
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
pictorii Barbu Iscovescu și Daniel Rosenthal la revoluția de la 1848 nu contribuise la o schimbare de substanță a imaginii existente asupra unei comunități care-și căuta locul în societatea românească. Chiar dacă așa cum se știe prea bine "Proclamația de la Islaz" stipula emanciparea israeliților la articolul 21, un prim avertisment asupra puținei disponibilități a leadership-ului românesc pentru a depăși momentele tensionate existente în relația români-evrei în prima jumătate a secolului al XIX-lea era evidentă din chiar formularea articolului 27 din programul revoluției
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
disponibilități a leadership-ului românesc pentru a depăși momentele tensionate existente în relația români-evrei în prima jumătate a secolului al XIX-lea era evidentă din chiar formularea articolului 27 din programul revoluției moldovene intitulat "Dorințele Partidei Naționale" care vorbea deschis despre "emanciparea treptată a israeliților moldoveni". Precauția luată era ușor de remarcat, dar în nici un fel explicată 572. Același document deschidea de fapt o perspectivă și asupra modului în care era înțeleasă rezolvarea "problemei evreiești", și anume aceea de integrare, de includere
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
celor menționați era conștientizată de autoritățile din Moldova. Acest fapt putea fi observat încă din timpul discuțiilor purtate pe marginea proiectului de Constituție elaborat de Comisia Centrală de la Focșani care înscrisese în statutul de "pământean" al evreilor băștinași și principiul emancipării lor politice graduale 580. Perioada domniei lui Cuza poate fi considerată una a încercărilor de rezolvare a dificultăților apărute în cadrul relațiilor dintre români și evrei dacă avem în vedere unele inițiative din plan legislativ, aceasta neînsemnând că presiunile unora dintre
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
16 conțineau dispoziții privind statutul evreilor. Condițiile esențiale erau: solicitarea de a fi naturalizat să fie făcută indidvidual, să fi fost în țară în ultimii 10 ani și să renunțe la orice fel de protecție străină. Codul civil nu acordase emanciparea politică completă, dar făcea posibilă naturalizarea în condițiile menționate. Așa stând lucrurile, mesajul adresat de Al.I. Cuza Parlamentului de la București la 6 decembrie 1864 în care se făcea referire la "emaniciparea românilor de rit israelit" nu mai era o
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
aceasta avem în vedere în evident studii precum cel realizat de B.P. Hașdeu, Studii asupra iudaismului. Industria națională, industria străină, industria evreiască față cu principiul concurenței (1866)"590 sau cel al lui D.P. Marțian 591 care aduceau numeroase "argumente" împotriva emancipării politice a evreilor, numiți zarafi, lipitori și precupeți, venetici neproductivi, corupți etc. Toate acestea erau doar câteva expresii din paleta larg folosită la adresa reprezentaților unei etniii de la care statul român pretindea fidelitate 592. Privite în ansamblu, toate aceste decizii administrative
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
Viața și opera lui Cuza Vodă, Chișinău, Editura Universitas, 1992. Herjeu, N.N., Istoria PNL, de la origini până în zilele noastre, vol. I, București, Institutul de arte grafice Speranța, 1915. Hitchins, Keith, Românii, 1774-1866, vol. I, București, Editura Humanitas, 1996. Iancu, Carol, Emanciparea evreilor din România 1866-1918. De la excludere la emancipare, București, Editura Hasefer, 1996. I.C. Brătianu, Acte și Cuvântări, publicate de George Marinescu, București, Editura Cartea Românească, 1936. I.C. Brătianu, Viața și faptele sale (1821-1891), f. l., Imprimeriile Independența, f. a. Ioncioaia, Florea
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
Universitas, 1992. Herjeu, N.N., Istoria PNL, de la origini până în zilele noastre, vol. I, București, Institutul de arte grafice Speranța, 1915. Hitchins, Keith, Românii, 1774-1866, vol. I, București, Editura Humanitas, 1996. Iancu, Carol, Emanciparea evreilor din România 1866-1918. De la excludere la emancipare, București, Editura Hasefer, 1996. I.C. Brătianu, Acte și Cuvântări, publicate de George Marinescu, București, Editura Cartea Românească, 1936. I.C. Brătianu, Viața și faptele sale (1821-1891), f. l., Imprimeriile Independența, f. a. Ioncioaia, Florea, "Veneticul, păgânul și apostatul. Reprezentarea străinului în Principatele
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
Ibidem, doc. nr. 422, p. 502. 566 Ibidem, doc. nr. 419, p. 498. 567 Cei care îndeplineau condițiile amintite căpătau dreptul de a fi alegător și de a fi ales, în Ibidem, doc. nr. 427, p. 508. 568 Carol Iancu, Emanciparea evreilor din România 1866-1918. De la excludere la emancipare, București, Editura Hasefer, 1996, p. 60. 569 O asemenea dilemă apare și în Germania, în Jacob Neusner, Iudaismul în timpurile moderne, București, Editura Hasefer, colecția Iudaica, 2001, p. 57. 570 Ibidem, p.
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
doc. nr. 419, p. 498. 567 Cei care îndeplineau condițiile amintite căpătau dreptul de a fi alegător și de a fi ales, în Ibidem, doc. nr. 427, p. 508. 568 Carol Iancu, Emanciparea evreilor din România 1866-1918. De la excludere la emancipare, București, Editura Hasefer, 1996, p. 60. 569 O asemenea dilemă apare și în Germania, în Jacob Neusner, Iudaismul în timpurile moderne, București, Editura Hasefer, colecția Iudaica, 2001, p. 57. 570 Ibidem, p. 58. 571 Victor Neumann, op. cit, p. 165
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]