3,858 matches
-
Gillo, El devenir de las artes [Devenirea artelor], México, Breviarios Fondo de Cultură Económica, 1963. Eliot, Ț. S., Sobre la poesía y los poetaș [Despre poezie și poeți], Buenos Aires, Ed. Sur, 1959. Enciclopedia Salvat de los grandes temas de la música [Enciclopedia Salvat a marilor teme ale muzicii], Pamplona, Salvat S. A. de Ediciones, 1983. Ferraté, Juan, Dinámica de la poesía [Dinamismul poeziei], Barcelona, Ed. Seix Barral, 1982. González Prieto, Antonio y Antonio Tello, Da Vinci, Barcelona, Ed. Sol, 2006. Hartmann, Nicolai, Estetică, București
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
Urteilskraft, § 42, p. 152. 198 CJ, § 44, p. 355. 199 [este legată de uzul raționalității, de exercițiul minții într-un mod similar activității ei cognitive] S. Kemal, The Importance of Artistic Beauty, p. 493. 200 Op. cît., pp. 163-164. 201 Enciclopedia Salvat de los grandes temas de la música [Enciclopedia Salvat a marilor teme muzicale], Pamplona, Ed. Salvat, 1983, vol. 1, fasc. 3, pp. 42-43. 202 CJ, Introducción, ÎI, p. 115; s. n. 203 Ibid., p. 116; s. n. 204 [Substratul inteligibil al naturii
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
355. 199 [este legată de uzul raționalității, de exercițiul minții într-un mod similar activității ei cognitive] S. Kemal, The Importance of Artistic Beauty, p. 493. 200 Op. cît., pp. 163-164. 201 Enciclopedia Salvat de los grandes temas de la música [Enciclopedia Salvat a marilor teme muzicale], Pamplona, Ed. Salvat, 1983, vol. 1, fasc. 3, pp. 42-43. 202 CJ, Introducción, ÎI, p. 115; s. n. 203 Ibid., p. 116; s. n. 204 [Substratul inteligibil al naturii în noi și în afara noastră]. Kritik der Urteilskraft
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
era permisă și Încurajată În spațiul creștin oriental, alături de rugăciune și ritualuri creștine specifice. În această perioadă câteva nume celebre În istoria medicinii s-au impus În acest context, dintre care Îi cităm pe; Oxiborus din Pergam (329-423), autorul unei enciclopedii medicale care adună și reunește principiile hipocratice și galenice ale actului medical; Alexandru din Troles (525-605), (a cărui frate arhitect de profesie a ridicat catedrala Sfânta Sophia), a scris cele „dousprezece cărți de medicină” În care Îmbină terapeutica hipocratică cu
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
articole că încă nu știm prea multe despre ea"). Tot pe prima pagină a introducerii, editorii (Asante și Mazama) vorbesc despre "the enormity of African contribution to ideas of religion, spirituality, and ethics" ("enormitatea contribuției africane la ..."), precum și despre importanța enciclopediei: "Only in such an encyclopedia as this can one truly grasp the enormity of Africa's contribution to religious ideas" (doar într-o enciclopedie ca aceasta poți să cuprinzi, să înțelegi enormitatea contribuției Africii la ideile religioase). Conform paginii biografice
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
African contribution to ideas of religion, spirituality, and ethics" ("enormitatea contribuției africane la ..."), precum și despre importanța enciclopediei: "Only in such an encyclopedia as this can one truly grasp the enormity of Africa's contribution to religious ideas" (doar într-o enciclopedie ca aceasta poți să cuprinzi, să înțelegi enormitatea contribuției Africii la ideile religioase). Conform paginii biografice web de la Temple (http://www. asante.net/biography/), profesorul Asante era unul dintre cei mai citați zece universitari afro-americani. Enormitatea acestei poziții sper să
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
2.1. Noțiuni generale de demografie Demografia este o știință socială care studiază mărimea, distribuția teritorială, structura și variația populațiilor umane<footnote M. Țarcă, Demografie, Editura Economică, București, 1997. footnote>. O definiție asemănătoare a demografiei o găsim în lucrarea Mică enciclopedie de demografie<footnote V. Trebici, Mică enciclopedie de demografie, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1975. footnote>, respectiv, „știință având ca obiect populațiile umane, pe care le studiază sub aspectul numărului și al repartizării geografice, structurii după diferite caracteristici demografice și
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
este o știință socială care studiază mărimea, distribuția teritorială, structura și variația populațiilor umane<footnote M. Țarcă, Demografie, Editura Economică, București, 1997. footnote>. O definiție asemănătoare a demografiei o găsim în lucrarea Mică enciclopedie de demografie<footnote V. Trebici, Mică enciclopedie de demografie, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1975. footnote>, respectiv, „știință având ca obiect populațiile umane, pe care le studiază sub aspectul numărului și al repartizării geografice, structurii după diferite caracteristici demografice și socioeconomice, evoluției lor, precum și al factorilor ce
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
42-54; Dicț. analitic, III, 408-410; Grigor, Moromete, 234-236; François Buot, Tristan Tzara. L’Homme qui inventa la révolution Dada, Paris, 2002; ed. (Tristan Tzara. Omul care a pus la cale revoluția Dada), tr. Alexandru și Magdalena Boiangiu, București, 2003; Manolescu, Enciclopedia, 675-679. D. Mc.
TZARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290319_a_291648]
-
în literatura română”, LL, 1978, 2; Nicolae Mecu, „Byron și byronismul în literatura română”, CREL, 1978, 2; Alexandru Duțu, „Byron și byronismul în literatura română”, „Synthesis”, 1980; Mihai Zamfir, Byron la Dunăre, SXX, 1981; Ulici, Lit. rom., I, 539-541; Manolescu, Enciclopedia, 711-712. Il. C.
VERZEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290502_a_291831]
-
295-296; Tudorel Urian, Proza românească a anilor ’90, București, 2000, 24-27; Gabriel Dimisianu, „Frunzele nu mai sunt aceleași”, RL, 2001, 31; Popa, Ist. lit., I, 277-278; Cornelia Pillat, Ofrande, București, 2002, 215-231; Nicolae Florescu, Menirea pribegilor, București, 2003, 74-78; Manolescu, Enciclopedia, 309-311. N.Fl.
VILLARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290574_a_291903]
-
acel wiki, care și-au adus contribuția la buna sa funcționare și care au drepturi depline relativ la păstrarea sau nu a anumitor informații). Cel mai cunoscut exemplu de site wiki este Wikipedia, care, la această dată, este cea mai mare enciclopedie on-line din lume. Spre nemulțumirea oponenților săi, Wikipedia - ca, de altfel, wikiurile ca întreg - câștigă tot mai multă popularitate, dar și încredere relativ la calitatea conținutului postat. Este foarte adevărat că multe astfel de înregistrări sunt deosebit de detaliate, minuțioase și corect
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
este Citizendium. Acesta este un proiect extrem de ambițios, dezvoltat de mediul academic (ca o recunoaștere implicită a importanței wikiurilor și, în special, a Wikipediei în educație) și care încearcă să remedieze informațiile incorecte și irelevante care există în cadrul acestei imense enciclopedii on-line. Datorită popularității de care s-a bucurat în ultimii ani această tehnologie Web 2.0, Jimmy Wales, unul dintre creatorii Wikipediei, va lansa, în primul trimestru al anului 2007, un motor de căutare denumit Wikiasari 2, care va funcționa
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
se pot face sublinieri în cadrul site-urilor introduse ca favorite, pentru o mai bună eficientizare a muncii pe viitor. În topul celor mai bine cotate 10 instrumente internet destinate cercetării, realizat de către CNET, DIIGO ocupă un merituos loc 4, după Enciclopedia Britanica, Wikipedia și FreeDemon 2, dar înaintea lui Google Scholar Beta, Google Book Search etc. Acest clasament, realizat în octombrie 2006, este deosebit de important pentru DIIGO și, cu siguranță, îi va folosi în viitor la atragerea unui număr tot mai
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
W. (1949), Basic Principles of Curriculum and Instruction, University of Chicago Press, Chicago. Ungureanu, D. (2001), Teoria și practica evaluării în educație, Editura Mirton, Timișoara. Wlodkowski, R. (1999), Enhancing Adult Motivation to Learn, Jossey-Bass Publishers, San Francisco. *** www.wikipedia.org, enciclopedia on-line cu articole despre fiecare tehnologie prezentată. *** (1996), Adult education and Development, nr. 47. *** (2005), International Encyclopedia of Adult Education, Palgrave MacMillan, New York. Capitolul 5tc "Capitolul 5" MANAGEMENT ȘI MARKETING ÎN EDUCAȚIA ADULȚILORTC "MANAGEMENT șI MARKETING ÎN EDUCAȚIA ADULȚILOR" 5
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
acel wiki, care și-au adus contribuția la buna sa funcționare și care au drepturi depline relativ la păstrarea sau nu a anumitor informații). Cel mai cunoscut exemplu de site wiki este Wikipedia, care, la această dată, este cea mai mare enciclopedie on-line din lume. Spre nemulțumirea oponenților săi, Wikipedia - ca, de altfel, wikiurile ca întreg - câștigă tot mai multă popularitate, dar și încredere relativ la calitatea conținutului postat. Este foarte adevărat că multe astfel de înregistrări sunt deosebit de detaliate, minuțioase și corect
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
este Citizendium. Acesta este un proiect extrem de ambițios, dezvoltat de mediul academic (ca o recunoaștere implicită a importanței wikiurilor și, în special, a Wikipediei în educație) și care încearcă să remedieze informațiile incorecte și irelevante care există în cadrul acestei imense enciclopedii on-line. Datorită popularității de care s-a bucurat în ultimii ani această tehnologie Web 2.0, Jimmy Wales, unul dintre creatorii Wikipediei, va lansa, în primul trimestru al anului 2007, un motor de căutare denumit Wikiasari 2, care va funcționa
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
se pot face sublinieri în cadrul site-urilor introduse ca favorite, pentru o mai bună eficientizare a muncii pe viitor. În topul celor mai bine cotate 10 instrumente internet destinate cercetării, realizat de către CNET, DIIGO ocupă un merituos loc 4, după Enciclopedia Britanica, Wikipedia și FreeDemon 2, dar înaintea lui Google Scholar Beta, Google Book Search etc. Acest clasament, realizat în octombrie 2006, este deosebit de important pentru DIIGO și, cu siguranță, îi va folosi în viitor la atragerea unui număr tot mai
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
W. (1949), Basic Principles of Curriculum and Instruction, University of Chicago Press, Chicago. Ungureanu, D. (2001), Teoria și practica evaluării în educație, Editura Mirton, Timișoara. Wlodkowski, R. (1999), Enhancing Adult Motivation to Learn, Jossey-Bass Publishers, San Francisco. *** www.wikipedia.org, enciclopedia on-line cu articole despre fiecare tehnologie prezentată. *** (1996), Adult education and Development, nr. 47. *** (2005), International Encyclopedia of Adult Education, Palgrave MacMillan, New York. Capitolul 5tc "Capitolul 5" MANAGEMENT ȘI MARKETING ÎN EDUCAȚIA ADULȚILORTC "MANAGEMENT șI MARKETING ÎN EDUCAȚIA ADULȚILOR" 5
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
doilea caz, sunt vizate În special eforturile de influențare a opiniei publice educate, a elitelor, În particular a politicienilor și a factorilor de putere, urmărindu-se formația acestora, lecturile, informația cu privire la realitățile străine oferită de cărți cu circulație mai restrânsă, enciclopedii, dicționare, lucrări de informare generală, manuale și atlase, literatură geografică etc. Se ține cont și de Împrejurarea că rapoartele diplomatice pe baza cărora ar trebui fundamentată decizia vin abia În urma acestor lecturi și sunt interpretate conform prejudecăților și imaginilor deja
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Dicționar de etnologie și antropologie, Editura Polirom, Iași, 1999. Cioranescu, Alejandro, Diccionario Etimológico Rumano, Universidad de La Laguna, Tenerife, 1958-1966. Constantinescu, N.A., Dicționar onomastic românesc, Editura Academiei, București, 1963. Crăciun, Ioachim, Bibliografia Transilvaniei românești. 1916-1936, Monitorul Oficial, București, 1937. Diaconovich, Corneliu, Enciclopedia română, vol. I-III, Tipografia Krafft, Sibiu, 1898-1904. *** Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900, Editura Academiei, București, 1979. Hodoș, Nerva; Ionescu, Alexandru Sadi, Publicațiunile periodice românești, Tipografia Carol Göbl, București, 1913. Iordan, Iorgu, Dicționar al numelor de familie românești
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
la revista năsăudeană Arhiva Someșană. Vezi Cătălin Turliuc, „Naționalism și etnicitate. Considerații istoriografice și metodologice”, În volumul L. Boicu, L. Nastasă (coord.), Istoria ca lectură a lumii, Editura Universității Al. I. Cuza, Iași, 1994, pp. 433 sq.; David Miller (coord.), Enciclopedia Blackwell a gândirii politice, Editura Humanitas, București, 2000, sub voce „naționalism”. Benedict Anderson, Comunități imaginate. Reflecții asupra originii și răspândirii naționalismului, Editura Integral, București, 2000, p. 13. Ernest Gellner, Națiuni și naționalism, București, 1997; Ernest Gellner, Naționalismul, Editura Librom Antet
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
cu sensul de „occidental”. Ca nume de familie figurează la Iorgu Iordan, Dicționar al numelor de familie românești, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1983, p. 208, care trimite la numele topic „Frâncul”, „Frâncești”. Vezi și Christian Ionescu XE "Ionescu" , Mică enciclopedie onomastică, Editura Enciclopedică, București, 1975, p. 142, sub voce „Francisc”. Acolo se afirmă că originea sa este de căutat În latina târzie, În care adjectivul „franciscus” are sensul de „franc”. În Bizanț este atestat din secolul al VI-lea, În
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
numelor Îngreunează Însă identificările. Nu am luat În considerare numele care ar putea fi atribuite și altor naționalități (de exemplu: p. 172 - Theodor Andres, p. 198 - Mathias Bugyan etc.). Iosif Pervain, Ioan Chindriș, op. cit., II, pp. 26-27, 340. Corneliu Diaconovici, Enciclopedia română, II, Sibiu, 1900, p. 194, sub voce „Doda XE "Doda" , Traian XE "Traian" ”. Ioan Sabău, „Din viața generalului Pavel Papp XE "Papp" . Date noi privitoare la istoria relațiilor româno-italiene În epoca Risorgimentului”, Studii. Revistă de istorie și filozofie, XIV
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Freya etc.). f. Probele pețirii Motivul central din următoarele basme, cel al Încercărilor grele la care este supus eroul (care vizează istețimea, inteligența), este un motiv frecvent În basmele tuturor popoarelor. Ov. Bârlea specifică, În articolul probele pețirii din Mică enciclopedie a poveștilor românești, faptul că acestea intervin În basme când viitorul mire provine din popor sau e un om În formă animală. În basmul Un mort a omorât doi și doi au omorât doisprezece [Stăncescu], un pristav anunță că fata
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]