16,546 matches
-
interbelică ori să simpatizeze cu scriitorii postmoderni ai anilor '80). Acesta din urmă nu va ezita chiar să resemantizeze în sens creștin conceptul gidian de "act gratuit"4. Aflăm - cu titlu de noutate - că în Arhiva Mănăstirii Rohia există un eseu amplu de 117 pagini consacrat lui A. Gide, din care nu s-a editat decât o treime. "Paradoxala Istorie" îl împacă în anii postdetenției cu avangardiștii și cu marii parodiați din volumul În genul tinerilor. Lui Geo Bogza îi dedică
O carte unică by Maria Cogălniceanu () [Corola-journal/Journalistic/7083_a_8408]
-
organiza epic viziunile, experiențele și a inclus întâmplări în irealitatea imediată sub zodia jurnalului. Sebastian vorbește despre "jurnalul unei sensibilități", "jurnalul unei conștiințe", Pompiliu Constantinescu despre caracterul hibrid și ambiguu al acestei scrieri care "nu e un roman, dar nici un eseu, care nu e un poem și nici un jurnal intim", Ion Biberi vede în ea "un veritable journal", "une sorte de journal psychologique", Octav Șuluțiu "un fel de jurnal intim, o confesiune", E. Lovinescu crede că "nu are nici o legătură cu
M. Blecher în epoca sa by Ada Brăvescu () [Corola-journal/Journalistic/8078_a_9403]
-
cu epica", Tiberiu Iliescu vede în ea "un jurnal trist al exasperării". Alți exegeți folosesc concepte precum "confesiune", "memorial", "confidență", cu privire la prima proză. Singur în epocă, Ieronim Șerbu, într-un articol din Vremea , 1936 precizează că întâmplări... nu e un eseu, ci "un roman plin de o intensă viață spirituală, de episoade epice de o rară frumusețe", iar "Blecher nu s-a realizat doar în reflecții, în abstracții, dar și în epic, cu aceiași vigoare și originalitate, așa încât el e un
M. Blecher în epoca sa by Ada Brăvescu () [Corola-journal/Journalistic/8078_a_9403]
-
o mare sensibilitate poetică, una din acele rare personalități a căror valoare o poți stabili admirativ pornind de la oricare din aceste laturi ale sale. Prin mijlocirea fiecărui mare critic, dobîndim efigii inedite - În ce proporție vă mai "umplu" acum poezia, eseul, studiul critic, aforismul? S-a devitalizat vreuna din aceste forme literare în favoarea alteia, în timp? - Nu s-au "devitalizat", în economia activității mele, care urmează trasee stabilite mai demult. Dar am impresia că, în mai mare măsură decît confruntarea unei
GHEORGHE GRIGURCU: "La judecata de apoi a literaților, nădăjduiesc să fiu sancționat cu precădere ca poet" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/8077_a_9402]
-
persoane pe care, chiar într-o mult mai mică proporție, ar fi ajutat-o considerabil, ar fi îmbărbătat-o enorm, dar care, acum, nu mai există... - Aveți o operă impresionantă, domnule Grigurcu. Cele peste 50 de volume de versuri, aforisme, eseuri, studii critice (adevărate istorii literare) v-au legitimat de mult ca pe un veritabil "critic de direcție", cum ați fost numit, grefat pe un spirit vertical, justițiar. Dacă ați fi... invitat să intrați în Academia Română, credeți că acolo, în acel
GHEORGHE GRIGURCU: "La judecata de apoi a literaților, nădăjduiesc să fiu sancționat cu precădere ca poet" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/8077_a_9402]
-
public, la noi, pe scurt: distanța dintre curățenia și dichisul din apartamen-te și mizeria dezolantă de pe holuri. Hiperalintarea in-divi-dualului și disprețuirea ostentativă, agresivă chiar, a comunitarului." (pag. 140) Or, în ordine logică, tocmai acest clivaj împiedică - o arăta excelent în eseul invocat H.-R. Patapievici - coagularea de natură istorică. Cu alte cuvinte, nici din colportajul condamnat la oralitatea măruntă, nici din elogiul cu osatură falsificată nu se poate deduce o istorie creditabilă, adică o structură conceptuală demnă de memoria colectivă. Cu
Luna de miere by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8090_a_9415]
-
Iar dacă vă mai îndoiți de viziunea rafinat istorică a ei, dacă încă vă amăgiți că veți urmări cine-știe-ce transmisiuni live din centrul pieței culturale a momentului, gândiți-vă că proiectatul volum al patrulea va începe, la anul, cu un eseu pe care tocmai l-ați parcurs, în Idei în dialog, săptămânile trecute.
Luna de miere by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8090_a_9415]
-
Yan a creat o lume care amintește de cele din scrierile lui William Faulkner și Gabriel Garcia Marquez, însă plecând de la literatura chineză și de la poveștile transmise pe cale verbală. În afară de romane, Mo Yan a publicat și multe povești scurte și eseuri despre subiecte diverse și în ciudat criticii aduse societății sale, este văzut în China ca unul dintre cei mai mari autori contemporani", scrie Comitetul Nobel.
Chinezul Mo Yan, laureat al premiului Nobel pentru Literatură pe 2012 () [Corola-journal/Journalistic/80922_a_82247]
-
a părut terminat, retezat. Mă consolam cu propriile mele cărți editate în țară, aduse cu mine sau recuperate, care dădeau mărturie că existasem cu adevărat... Am apărut și în unele publicații ale exilului: "Revista scriitorilor români", "Limite", "Ethos" - cu două eseuri și câteva poeme. Al. Cistelecan intitulează interogativ un comentariu din 1997: "Poet francez, poet român?". Încă din 1974, am trecut la limba franceză în poezie - fără iluzia de a deveni de-a binelea poet francez Deși italienist, ca formație universitară
"Atunci fugi în alt popor" by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8096_a_9421]
-
nu putea da mai mult decât a făcut-o, strivindu-mă sub grele transporturi de eroare și iluzie. De la Coline cu demoni încoace (cu excepția unor Ťrecuperăriť nelalocul lor), am utilizat voința în alte domenii, acolo unde ea este justificată: în eseu, în traduceri, în proze și fragmente memorialistice. Poezia este un DAR sau, cum spune Cezar Baltag în postfața la antologia sa Ochii tăcerii (BPT, 1996): "un miracol. Sensul pentru noi, poeții, nu se autoinstituie, el survine, ca și cum ar fi trimis
"Atunci fugi în alt popor" by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8096_a_9421]
-
roman genial. Acțiunea este difuză, personajele nu au contururi ferme, stilul nu taie respirația, construcția pare aleatorie. Cartea este mai degrabă o demonstrație științifică, făcută cu instrumentele ficțiunii. Fără a fi un roman de geniu, Opus Dei este un excelent eseu fictiv despre logica postmodernismului. O carte a timpului nostru, la fel de utilă publicului român și american. Publicarea ei în ediție blingvă (română și engleză) este, de aceea, mai mult decât salutară.
În laboratoarele politicii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8097_a_9422]
-
Andrei", director al Muzeului Municipal din Iași și profesor al universităților "Petre Andrei" din Iași și "Bacovia" din Bacău. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România și, în perioada 1969 - 2005, a publicat peste 1.000 de cronici literare, studii, eseuri, ar-ti-cole în majoritatea publicațiilor culturale importante din România. Este autorul a nouă volume de critică și istorie literară, apărute între anii 1979 - 2005, al mai multor ediții din scriitorii clasici și traduceri. Aceasta este cea de-a doua schimbare survenită
Alexandru Dobrescu este noul director al ICR de la Paris () [Corola-journal/Journalistic/81072_a_82397]
-
ritmul infernal al muncii, înfrigurarea și pasiunea, dorința de a realiza o operă desăvârșită, care-l va face cunoscut cercurilor științifice din străinătate, dar și o ușoară undă de megalomanie. în Cuvântul înainte, datat aprilie 1936, autorul menționează că "acest eseu se adresează nu atât indianiștilor, ci celor ce se interesează de istoria și filozofia religiilor. De asemenea, pentru a le reda mai accesibile, am citat uneori lucrări mai puțin tehnice. Pentru același motiv, de fiecare dată când ne referim la
Yoga de Mircea Eliade și receptarea critică by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/8101_a_9426]
-
de vons a l^appui et au génie de ces deux maîtres". Indubitabil - monografia despre Yoga redactată în limba franceză e prima care a intrat pe calea regală în lumea savanților. E drept că publicase și anterior în franceză un eseu într-o revistă mai puțin cunoscută șLogosț și alte două eseuri în italiană, în prestigioasa revistă a lui Ernesto Buonaiuti: Il problema del malo e delle liberazione nella filosofia samkhya Yoga (1930) și Il rituale hindu e la vita interiore
Yoga de Mircea Eliade și receptarea critică by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/8101_a_9426]
-
maîtres". Indubitabil - monografia despre Yoga redactată în limba franceză e prima care a intrat pe calea regală în lumea savanților. E drept că publicase și anterior în franceză un eseu într-o revistă mai puțin cunoscută șLogosț și alte două eseuri în italiană, în prestigioasa revistă a lui Ernesto Buonaiuti: Il problema del malo e delle liberazione nella filosofia samkhya Yoga (1930) și Il rituale hindu e la vita interiore (1932). Pe lângă acestea, preocupările lui orientalistice fuseseră materializate în textele apărute
Yoga de Mircea Eliade și receptarea critică by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/8101_a_9426]
-
dintre mister și asceză, dintre contemplație și meditație" - Filozofia culturii constată că Yoga a fost marele principiu de unificare spirituală a Indiei" - "Dintr-o categorie a Indiei, Yoga tinde să devină o categorie a Orientului însuși." Interogația retorică de la sfârșitul eseului lui Noica despre Yoga este cu skepsis: Nu cumva este aceasta calea care să scoată pe autor din strâmtoarea specialității?"6. Valentino Popesso, profesor de istoria religiilor la Universitatea din Bologna, publică o amplă recenzie laudativă: "Cu această tendință spre
Yoga de Mircea Eliade și receptarea critică by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/8101_a_9426]
-
și filozofie: Revue des sciences philosophiques et théologiques, Asiatica și Orientalestische literatur Zeitung. Câteva reviste prestigioase solicită autorului articole despre Yoga: Studi e Materiali di storia delle Religioni, Indian Historical Quaterly, Religio. Savantului nostru îi vor fi imprimate în Asiatica eseurile: Lo Yoga e la spiritualita indiana (iulie-august 1937) și La concezione dello liberta nel pensiero indiano (1938), iar în Journal of the Indian Society of oriental Art studiul Cosmical homology en Yoga (1937). Extrag din fantasticul corpus epistolar ce-l
Yoga de Mircea Eliade și receptarea critică by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/8101_a_9426]
-
numele sonore, prohibite și ele, într-un domeniu patronat de inchizitorialul C.I. Gulian, corespondent în filosofie al lui M. Roller și I. Vitner din zonele istoriei și literaturii. O altă etapă polemică a lui Lucian Blaga e inaugurată de publicarea eseului său, Religie și spirit, în 1942, cea din urmă parte a Trilogiei valorilor. Ea marchează o criză a relațiilor sale cu revista Gândirea, al cărei exponent prestigios fusese, dar care îl sancționa în numele dogmei ortodoxe, deplîngîndu-i "erezia". Recunoscîndu-i lui Nichifor
Polemica lui Blaga by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8117_a_9442]
-
prilej, ele sunt rescrise în acord cu necesitățile vitale ale comunității. Există o întreagă literatură de specialitate dedicată acestei probleme (vezi, între lucrările publicate recent în românește, Ordine și Haos. Mit și magie în cultura românească, de Andrei Oișteanu, Șapte eseuri despre strigoi, de Otilia Hedeșan și Văduvele. Sau despre istorie la feminin, de Dan Horia Mazilu.) Credințele legate de doliu sunt parte a unui sistem de gândire coerent ce depășește pragmatismul plin de sugestii al societăților tradiționale, contribuind la conturarea
Mic tratat despre doliu (3) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6943_a_8268]
-
Șincai, Petru Maior etc. și invocați fără ostentație, ca într-un banchet "omeric", Cincinatus, Brutus, Pascal, Rabelais, Malherbe, Moličre, Schiller, Champollion, Victor Cousin, Buffon. O eseistică pe cât de bine consolidată, pe atât de savuroasă. La aceeași bună înălțime se situează eseul narativ și memorialistic Studie moldovană, unde "suvenirurile" inocente induc fundamentul pentru o adevărata propășire. A doua contribuție de efect dăinuitor îl reprezintă paginile memorialistice, Amintiri în care se evocă fremătător vârsta de aur a copilăriei și energia adolescentină, în anii
Alecu Russo, spiritul critic și contemplația by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/6949_a_8274]
-
rostească unele cuvinte șterse din bucată de către cenzură". Și dialogul continuă cu oralitatea specifică unui text literar. Călător pasionat, Russo admiră peisajele, cunoaște oamenii și legendele lor, Piatra teiului, Stânca corbului, transpuse în narațiuni captivante. Lirismul amintirii se unește cu eseul psihologic și sociologic într-o proză care aici suferă de pe urma traducerii ulterioare a textelor scrise în limba franceză. Același lucru se petrece și cu Cântarea României, într-un alt registru, poematic. Dar, firește, performanțele stilistice pot fi mai bine evaluate
Alecu Russo, spiritul critic și contemplația by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/6949_a_8274]
-
Majoritatea oamenilor nu au dexteritatea pe care o avea Napoleon în a jongla cu sarcini și a rezolva simultan mai multe probleme complicate. Să fim serioși, e destul de greu să scrii un eseu în timp ce porți o conversație activă și dacă încerci să observi și ce se întâmplă în jurul tău și reușești înseamnă că multi-tasking-ul pentru tine e floare la ureche. Dacă nu poți să jonglezi cu lucrurile complexe de mai sus înseamnă că
7 lucruri banale pe care le faci în fiecare zi...greşit () [Corola-journal/Journalistic/69507_a_70832]
-
între ceva încărcat de poeticitate și altceva încărcat de retoricitate. Nu metaforele prezente într-un text fac din el poezie, căci sensul poetic se poate construi și în afara unei figuri de stil." Din același număr Andrei Brezianu se distinge prin eseul despre monseniorul Vladimir Ghika, iar Elvira Sorohan prin cronica scrisă pe marginea volumului bilingv al lui Francesco Petrarca, Antiquis illustrioribus/ Către mai vestiții înaintași. Vasile Spiridon comentează Jurnalul infidel al lui Bujor Nedelcovici, iar Ion Papuc pictura lui Vladimir Zamfirescu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6962_a_8287]
-
prefațată de Paul Cornea, girată de ALGCR (Asociația de Literatură Generală și Comparată din România) și punând alături semnături de cea mai bună calitate, aceasta ar fi meritat cu adevărat citită. Fie și numai pentru plăcerea de a urmări câteva eseuri elegant imprevizibile sau de a amenda politicos alte câteva, mult mai conformiste decât ar fi fost necesar. Sunt nu mai puțin de 26 de comunicări în Orașul și literatura, grupate în două secvențe. Ce le separă e, cum bine remarcă
Atlas de comparatistică urbană by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6966_a_8291]
-
sfârșind cu structurarea coerentă. Dar, departe de a se opri aici, Caius Dobrescu vrea cu tot dinadinsul să argumenteze o metaforă. Ceea ce nu-i iese atât bine cum i-ar fi ieșit simpla ei enunțare. Tot foarte interesant e și eseul lui Ștefan Borbély, Percepții ale orașului funest în Antichitatea greacă. Cinicii (de felul lui Diogene sau, aș adăuga eu, Timon) sau pur și simplu marginalii (ca Euripide) oferă, prin criticismul lor constant, reversul medaliei strălucitoare prin care ne-am obișnuit
Atlas de comparatistică urbană by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6966_a_8291]