KorAP: Find »[drukola/base=estic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...85 86 87 ...195 >

4,858 matches

Corola-website/Law/151258_a_152587

prin mecanismele ecosistemului. Toate datele privind concentrația critică, notificate de către Părți, sunt rezumate în vederea utilizării lor în modelele integrate de evaluare folosite pentru stabilirea plafoanelor de emisie indicate în anexa ÎI. B. Pentru Părțile situate în America de Nord 2. În partea estică a Canadei, concentrația critică de sulf plus concentrația critică de azot pentru ecosistemele forestiere au fost determinate conform metodologiei științifice și a criteriilor (Evaluarea ploilor acide din Canada, 1997) similare celor din "Manualul privind metodologiile și criteriile pentru delimitarea nivelurilor

PROTOCOL din 1 decembrie 1999 Convenţiei din 1979 asupra poluarii atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi, referitor la reducerea acidifierii, eutrofizarii şi nivelului de ozon troposferic*). In: EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/151258_a_152587]
și a criteriilor (Evaluarea ploilor acide din Canada, 1997) similare celor din "Manualul privind metodologiile și criteriile pentru delimitarea nivelurilor/concentrațiilor critice și a zonelor geografice unde acestea sunt depășite", elaborat de Convenție. Valorile concentrațiilor critice a acidității pentru partea estică a Canadei se referă la concentrația de sulfați din apa de precipitații, exprimată în kg/ha/an. Alberta, din partea vestică a Canadei, unde nivelurile depunerilor sunt în prezent inferioare limitelor ecologice, a adoptat pentru aciditatea potențială sistemele generice de clasificare

PROTOCOL din 1 decembrie 1999 Convenţiei din 1979 asupra poluarii atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi, referitor la reducerea acidifierii, eutrofizarii şi nivelului de ozon troposferic*). In: EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/151258_a_152587]
Corola-website/Law/164530_a_165859

silvică, trece prin bornele silvice 129 UP II Olănești a Ocolului Silvic Olănești și 131 UP II Olănești a Ocolului Silvic Olănești și ajunge într-un vârf (1360 m) (borna silvică 133 UP II Olănești a Ocolului Silvic Olănești). Limita estică. Din vârf (1360 m) (borna silvică 133 UP II Olănești a Ocolului Silvic Olănești) limita coboară pe culme și limită silvică (trece prin borna silvică 134 UP II Olănești a Ocolului Silvic Olănești), în râul Olănești la gura văii Stoia

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
5 km în amonte, prin Cheile Costești (pilier de siguranță de 30 m în peretele vestic al cheilor - cariera de calcar Bistrița) (borna silvică 5 UP VI Buila a Ocolului Silvic Români), apoi urcă pe muchie, pe lizieră, până în vârful estic al Muntelui Arnota (1075 m) (borna silvică 6 UP VI Buila a Ocolului Silvic Români), la nord-est de treapta superioară a exploatării de calcar, de unde coboară înspre sud-vest, pe la nord de exploatare și sud de pășunea alpină Arnota, până la borna

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
Ps 240, A 236, Pd 226, A 225, Ps 221, Fn 19FL 220, Tf 211, Rh 208, Cn 199, Cn 463), partea exterioară a digurilor cu numerele cadastrale Dg 487, Dg 542, Dg 546, Dg 2227, Dg până în dreptul marginii estice a pădurii Geala. Limite estică pornește de la borna silvică 66 și urmărește limita pădurii Geala (Pd 2277, Pd 2281, Pd 2304, CC 2309, A 2305 Pd 2310, Pd 2317) și o secțiune transversală prin Mureș; Limita sudică pornește de la intersecția

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
226, A 225, Ps 221, Fn 19FL 220, Tf 211, Rh 208, Cn 199, Cn 463), partea exterioară a digurilor cu numerele cadastrale Dg 487, Dg 542, Dg 546, Dg 2227, Dg până în dreptul marginii estice a pădurii Geala. Limite estică pornește de la borna silvică 66 și urmărește limita pădurii Geala (Pd 2277, Pd 2281, Pd 2304, CC 2309, A 2305 Pd 2310, Pd 2317) și o secțiune transversală prin Mureș; Limita sudică pornește de la intersecția digului din partea sudică a Mureșului

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
Mureș (CD 186, CD 43, CD 22, CD 47) calea ferată de la Periam Port spre Secusigiu până la racordarea ei cu Pârâul Aranca (Hcn 356, Ps355, Ps359, Hcn 326, Hcn 373, A 377, Ps 398, Ngî 400), pârâul Aranca până în partea estică a localității Sâmpetru-German cu excepția unei zone în care pârâul străbate intravilanul localității Sâmpetru-German (Hcn 428%, F 694, A 695, Pdt 693, Ngl 692, De 647, A 644, A648, A 661, De 664, Tf 660, Hcn 428%), baza terasei înalte în

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
intersecția acesteia cu drumul către Mănăstirea Hodoș-Bodrog până la intersecția cu un canal ce duce la Mureș (Ps 284, Ps 382, Nms 382, Nms 379), canalul mai sus amintit până la intersecția cu brațul mort al Mureșului (Cn 324), limita sudică și estică a brațului mort de lângă localitatea Zădăreni (B 362), canalul din partea nordică a localității Zădăreni (Cn 339, Cn 421), urmat de un drum de exploatare care se racordează la terasa înaltă (A 424), partea de sus a acestei terase până la intersecția

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
dreptul bornei topo 1335/borna silvică 21, UP V Lunca Prut OS Galați, urmărind malul fluviului Dunărea la nivel mediu multianual, amonte, până la Mila 75+500m/Cotu Pisicii; tot în amonte, urmează talvegul Dunării, până în dreptul Milei fluviatile 78. Limita estică, începe de la confluența râului Prut cu Dunărea: din dreptul bornei topografice 1335/borna silvică 21 și urmărește talvegul râului Prut, pe o lungime de 122,4 km, până în dreptul bornei topografice 1252, din Cotu Rusului, la limita cu județul Vaslui

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
continuă pe același drum până la stația de pompare de la vest de localitatea Pietrele. De aici limita se îndreaptă spre est urmând malul sudic al văii Comasca, trecând pe la sud de localitățile Pietrele și Puieni, până la podul din localitatea Prundu. Limita estică pornește de la podul peste pâr��ul Comasca din localitatea Prundu și urmează spre nord drumul județean 412, până în albia minoră a râului Neajlov, aval de vărsarea în Argeș. Complexul Zboiu-Măgura din Parcul natural Coniana, pornește de la limita estică a acestuia

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
Prundu. Limita estică pornește de la podul peste pâr��ul Comasca din localitatea Prundu și urmează spre nord drumul județean 412, până în albia minoră a râului Neajlov, aval de vărsarea în Argeș. Complexul Zboiu-Măgura din Parcul natural Coniana, pornește de la limita estică a acestuia și urmează albia majoră a pârâului Zboiu (15 metri lățime pe partea stângă și 15 m pe partea dreaptă a firului apei) de la izvor până în dreptul pădurii Măgura, după care limita este dată de limita exterioară a pădurii

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
drept al Râului Bărbat, până la borna silvică 162 UP V, OS Pui. De aici urcă culmea Bilugu Mare, cota 1755,3 m. începând din Valea Râului Mare până în acest punct limita sudică a Geoparcului se confundă cu limita nordică, parțial, estică a Parcului Național Retezat, în continuare spre est limita se constituie prin limitele administrative ale comunelor Pui, respectiv Baru Mare cu Câmpul lui Neag, orașul Uricani și Lupeni. Din Vârful. Bilugu Mare, limita sudică a Geoparcului urmărește spre est creasta

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
limita trece prin dealul Coasta Laturii, cota 1695,1 m., vârful Mic, cota 1516,5 m, dealul Cornetul (1428,3 m), Poiana Cornetului, Piscul Oborocii, cota 1475,1 m și se termină în culmea cu cota 1516,3 m. Limita estică debutează la gura Văii Slivuțului, traversează DN 68, Hațeg - Simeria, apoi pe direcția sud urmează traiectul CF. pe o distanță de circa 1,75 km. după care trece în versantul drept al Streiului și pe lângă cătunul Bercu urcă pe un

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
de frontieră de stat, care trece prin vârfurile Ignăteasa, Comanu, Budescu Mare, Stogu, Holovaciu, Pop Ivan, Poloninca, Muncelu și coboară pe pârâul Narița în localitatea Valea Vișeului. De aici limita parcului natural este râul Tisa până la borna silvică 284. Limita estică urcă pe pârâul Șesuri până în Pasul Măgura, coboară pe valea Bănării până la Sâlhoi (canton silvic), incluzând rezervația stâncăriile Sâlhoi și micro-rezervația botanică de Cochlearia pyrenaeica var. borzaeana, urcă în vârful Sâlhoi (borna silvică 107), trece prin bornele silvice 102, 149

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
continuare pe culme până în vârful a cărui cotă este 266,3 m de unde coboară pe un ogaș în drumul național DN 67 în localitatea Malovaț. Limita se continuă pe DN 67 până la intersecția cu DJ 670 în localitatea Florești. Limfa estică. De la intersecția DN 67 cu DJ 670 limita se continuă pe DJ 670 până la intersecția cu DN 67D (Târgu Jiu - Baia de Aramă). PARCUL NATURAL PUTNA - VRANCEA 1. Limitele Parcului Natural Putna-Vrancea Limita nordică se desfășoară între Pasul Stânișoara (1250 m) și

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
înscrie în lungul Culmii Zboina, prin bornele 227, 222, 221, 195, 192,281, 173, 172, 171, 168, 167, 166, 120 119, 116, urmărind cumpăna de ape și se continuă până în Vf. Zboina Neagră (1349 m), marcat de borna 118. Limita estică. De la borna silvică 118, din Vf. Zboina Neagră, limita se înscrie pe Culmea Coasei, delimitând O.S. Lepșa de O.S. Soveja prin bornele silvice 115, 112, Vf. Arsura (1146 m) și borna 99,bomele 90, 95, până la borna 93

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
est, intersectează drumul de pe valea Cozei, pe care îl urmează până la podul ce traversează pârâul. Din acest punct limita se înscrie din nou pe valea Cozei, până la borna 129bis aflată la confluența Pr. Coza - Pr. Ionalii. Ultimul sector al limitei estice îl reprezintă Culmea Dealului Pârliturii marcată de bornele silvice 223bis, 130bis, 127bis, 132bis, 95bis, 70bis, și 69bis. Limita sudică. Primul sector al limitei sudice se desfășoară între Vf Zimcea (1369 m) marcat de borna silvică 69 bis -și confluența pâraielor

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
Limita nordică: este dată de drumul de exploatare agricol 37/4, de la canalul de desecare principal până la punctul cunoscut sub numele de "puțul lui Păun Chiriac"; Limita sudică: este reprezentată de teren agricol proprietate privată (posesor actual-Iacob Dumitru - 2004); Limita estică: este reprezentată de drumul de exploatare agricol nr. 51, de la limita islazului comunal în sud-est, până la borna cadastrală - fermă oi; Limita vestică: este reprezentată de drumul de exploatare agricol 3/1, de la "puțul lui Păun Chiriac" până la limita islazului comunal

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
limita dintre pădure și cea a zonei Gropane, de la marginea digului până la borna 29 (UP III Rața Vaida), trecând prin bornele 78, 99 și 107 din UP I Bezdin și bornele 7, 6, 18 din UP III Rața Vaida. Limita estică; pornește de la borna 29, se continuă pe drumul care traversează digul, până la baza digului și se continuă pe la baza digului până în dreptul bornei 71 (UP I Bezdin). Limita sudică: Limita continuă din dreptul bornei 71 pe la baza digului până la intersecția

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
limita parcelară între parcelele 8 și 12 până la intersecția cu linia subparcelară dintre subparcelele A12 și 12F, se continuă pe limita subparcelară dintre subparcelele 12F și respectiv A12, 12B, 12C și 12A până la intersecția acestei limite cu râul Mureș. Limita estică: urmărește limita dintre pădure și râul Mureș până la borna 23. Limita, sudică: pornește din borna 23 și urmărește limita între pădure și râul Mureș. Limita vestică: urmărește limita între pădure și râul Mureș până la borna 15. C. Zădăreni: Limita nordică

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
C. Zădăreni: Limita nordică: pornește de la borna 24 (UP V Geala), continuă pe limita subparcelară dintre subparcelele 15H și respectiv 15A, 15J, 15B, 15 E, 15G și 15D până la intersecția acesteia cu limita parcelară între parcelele 15 și 17. Limita estică: pornește de la intersecția limitei subparcelare dintre 15F și 15D cu limita parcelară dintre 15 și 17, continuă pe această ultimă limită până la borna 27. Limita sudică: pornește din borna 27 și urmărește limita dintre pădure și râul Mureș. Limita vestică

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
și respectiv 19A și 19H, apoi între 19D și 19H până la intersecția cu limita parcelară între parcelele 19 și 22; se continuă, apoi, pe limita subparcelară între 22K și respectiv 22A și 22D până la intersecția acesteia cu râul Mureș. Limita estică: pornește de la intersecția limitei subparcelare dintre 22K și 22D cu râul Mureș și continuă pe limita dintre pădure și râul Mureș până la borna 42. Limita sudică: pornește din borna 42 și urmărește limita dintre pădure și râul Mureș până la intersecția

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
Mureșului cu limita subparcelară dintre 19D și 19G și urmărește limita dintre pădure și râul Mureș până la borna 39. E. Insula Pecica: Limita nordică: pornește de la borna 35 (UP II Gheduș) și.urmărește limita dintre pădure și râul Mureș. Limita estică: continuă pe limita dintre pădure și râul Mureș. Limita sudică: continuă pe limita dintre pădure și râul Mureș. Limita vestică: urmărește limita dintre pădure și râul Mureș până la borna 35. F. Insula Sâmpetru-German: Limita nordică: pornește de la borna 23 (UP

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
limita dintre pădure și râul Mureș. Limita vestică: urmărește limita dintre pădure și râul Mureș până la borna 35. F. Insula Sâmpetru-German: Limita nordică: pornește de la borna 23 (UP III Rața Vaida) și urmărește limita dintre pădure și râul Mureș. Limita estică: continuă pe limita dintre pădure și râul Mureș. Limita sudică: continuă pe limita dintre pădure și râul Mureș. Limita vestică: urmărește limita dintre pădure și râul Mureș până la borna 23. G. Insula Felnac: Limita nordică: urmărește limita dintre pădure și

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
continuă pe limita dintre pădure și râul Mureș. Limita vestică: urmărește limita dintre pădure și râul Mureș până la borna 23. G. Insula Felnac: Limita nordică: urmărește limita dintre pădure și râul Mureș până la borna 56 (UP III Rața Vaida). Limita estică: pornește de la borna 56 și urmărește limita dintre pădure și râul Mureș. Limita sudică: limita dintre pădure și râul Mureș. Limita vestică: urmărește limita dintre pădure și râul Mureș. H. Grebla: Limita nordică: pornește de la intersecția limitei subparcelare dintre subparcelele

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]