2,466 matches
-
ca un contact scurt cu presupusul agent etiologic să fie suficient, deși se susține necesitatea unui contact prelungit și repetat. Faptul că migrarea după vârsta de 15 ani în zone cu prevalență diferită nu influențează riscul individual, sugerează că agentul etiologic trebuie căutat în zonele cu risc crescut. În general studii epdemiologice repetate în timp, vizând această zonă au confirmat constanța procentelor de prevalență. Totuși au fost comunicate abateri de la această regulă, care pot fi considerate epidemii pornite de la o sursă
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
temporară a acestor teritorii de trupe provenind din zone de risc mare. Astfel în Insulele Faeroer, după al doilea război mondial au staționat 5 ani aproximativ 8.000 soldați britanici. Este posibil ca trupele de ocupație să fi adus agentul etiologic responsabil de declanșarea ulterioară a bolii. În aceeași zonă COOK și colaboratorii (1979) au descris numitul „paradox din Insulele Orkney- Shetland-Faeroer“. În insulele Orkney și Shetland prevalența SM a atins 300 la 100.000 locuitori. În insulele Faeroer, aflate aproape
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
caz, deși aceste insule au clima similară, densitatea și originea etnică a populației identice. Între 1951-1961 în insulele Faeroer a fost o creștere epidemică a prevalenței bolii, deci susceptibilitatea există. Cook a explicat acest paradox epidemiologic sugerând o posibilă relație etiologică a SM cu virusul jigodiei. În insulele Orkney și Shetland creșterea câinilor este un obicei foarte frecvent, iar jigodia este o boală endemico-epidemică, pe când în insulele Faeroer nu a fost raportat nici un caz de jigodie după 1956, ca urmare a
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
autori acceptă o teorie mixtă autoimuno-infecțioasă datorită asemănării unei proteine bazice mielinice (PBM) cu structurile unor viruși. În sfârșit, studii efectuate asupra gemenilor mono- și dizigoți, au scos la iveală factorul genetic, care este considerat mai mult factor favorizant decât etiologic. Frecvența cu care celălalt geamăn este atins de SM de este de 2,5 pentru cazul monozigoților (CONFAVREUX, 1991). Un alt factor ce pledează pentru teoria genetică este asociația între SM și un anumit genotip, în ceea ce privește structura moleculară H.L.A
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
oarecare durată de timp. Problema de la care trebuie pornit însă, este cum se activează celulele imunocompetente, periferic sau local, care este antigenul ce determină inducerea activării lor și prin ce efectori se produce demielinizarea? Aflarea acestor probleme ar reprezenta cheia etiologică a SM. În acest sens o serie de cercetări au efectuat diferite experimente. Lucrarea de față prezintă datele de laborator și rezultatele obținute de CHOFFLON și colaboratorii de-a lungul anilor. Evidențierea proceselor imune în timpul evoluției SM a fost pusă
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
care se demonstrează că fiecare pacient prezintă numai un tip de leziune, deși există o mare varietate între tipul de leziune întâlnite la diferiți pacienți. Pe baza acestor tipuri diferite, autorii concluzionează că SM are mai multe mecanisme patologice sau etiologice, argumentând ipoteza că SM este o sumă de sindroame heterogene, ceea ce ridică implicații privind terapia fiecărui pacient. Deasemenea evoluția clinică diferă la fiecare tip de modificare histo-imunopatologică. Astfel tipul 1 este prezent mai ales în forma acută a SM și
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
ocupațională în SM 4. Educația bolnavului cu SM și a familiei sale 5. Organizarea terapiei recuperatoare înSM 6. Costurile SM Evoluția unui număr destul de mare de SM, am văzut că este benignă. Pe de altă parte, se știe că tratamentul etiologic în SM nu există, întrucât nu se cunoaște etiologia bolii. În cazurile benigne, rolul medicului va fi de a calma și de a trata simptomatic puseele. În cazurile mai grave, el va trebui să ajute pacientul să se adapteze la
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
în EAE, înainte ca ele să înceapă. Trecând în revistă tratamentul medicamentos al SM și noile tendințe în cercetările pentru descoperirea tratamentului SM avem nădejdea că acest tratament nu va întârzia să apară și că el va fi un tratament etiologic. C. Tratamentul de recuperare în SM SM este tulburarea neurologică invalidantă cea mai frecvent diagnosticată a adulților tineri și de vârstă mijlocie, de asemenea a treia cauza principală a invalidității în acest grup de vârstă, după traumatism și artrită. În
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
distanță (perirenal, subfrenic, pulmonar), adenoflegmonul secundar, flebite, erizipel, osteomielită. Ca o particularitate, trebuie menționat furunculul buzei superioare, al feței sau nasului, care poate determina complicații grave: tromboza sinusului cavernos sau a venei jugulare interne. Tratamentul furunculului este medical (patogenic și etiologic) și chirurgical. a. Tratamentul patogenic: comprese umede cu efect antiflogistic local (cloramină, alcool) . fizioterapie sau roentgenterapie (doze antiinflamatorii); tratamentul diabetului. b. Tratamentul etiologic: vaccinoterapie cu vaccin antistafilococic sau autovaccin; anatoxina stafilococică în doze progresive; antibioterapie antistafilococică conform antibiogramei. c. Tratamentul
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Viorel Filip () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1185]
-
determina complicații grave: tromboza sinusului cavernos sau a venei jugulare interne. Tratamentul furunculului este medical (patogenic și etiologic) și chirurgical. a. Tratamentul patogenic: comprese umede cu efect antiflogistic local (cloramină, alcool) . fizioterapie sau roentgenterapie (doze antiinflamatorii); tratamentul diabetului. b. Tratamentul etiologic: vaccinoterapie cu vaccin antistafilococic sau autovaccin; anatoxina stafilococică în doze progresive; antibioterapie antistafilococică conform antibiogramei. c. Tratamentul chirurgical constă în incizie și evacuarea conținutului, urmată de pansament. Furunculul buzei superioare și al feței se tratează conservator, prin comprese locale și
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Viorel Filip () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1185]
-
apoi fluctuentă. După 3-4 zile, tumefacția fistulizează prin mai multe orificii, cu eliminarea unor dopuri necrotice. Semnele generale se manifestă prin febră, frison, anorexie. La diabetici, furunculul antracoid are un prognostic grav, datorită caracterului necrozant și invaziv. Tratamentul patogenic și etiologic este identic cu cel al furunculului. Tratamentul chirurgical constă în incizia radială sau în cruce (preferabil cu electrosau termocauterul) sau incizia largă cu excizia țesuturilor necrozate (în stadiile avansate), urmate de aplicarea locală de antibiotic și drenaj cu meșe. În
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Viorel Filip () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1185]
-
prezența nodulilor hipodermici de aspectul unor mici nodozități, profunde, dureroase; sunt aderente la piele, mobile pe planurile profunde și nu sunt centrate de firul de păr. Se remarcă tendința la recidivă și rezistența la tratament a afecțiunii . Tratamentul este patogenic, etiologic și chirurgical: a.Tratamentul patogenic constă în: repaosul regiunii și evitarea iritației produse de îmbrăcăminte și transpirație; pansamente umede cu antiseptice citofilactice; fizioterapie și roentgenterapie, cu rol antiflogistic; tratamentul diabetului la pacienții în cauză. b.Tratamentul etiologic constă în antibioterapie
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Viorel Filip () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1185]
-
Tratamentul este patogenic, etiologic și chirurgical: a.Tratamentul patogenic constă în: repaosul regiunii și evitarea iritației produse de îmbrăcăminte și transpirație; pansamente umede cu antiseptice citofilactice; fizioterapie și roentgenterapie, cu rol antiflogistic; tratamentul diabetului la pacienții în cauză. b.Tratamentul etiologic constă în antibioterapie pe baza antibiogramei. c. Tratamentul chirurgical constă în incizie, evacuare și drenaj în colecțiile limitate sau excizie în formele incipiente; dacă pierderea de substanță este importantă ca urmare a multiplicității nodulilor, după excizie se va efectua o
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Viorel Filip () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1185]
-
cu evoluție acută (mastita carcinomatoasă în care evoluția este mai puțin zgomotoasă, febra este în discordanță cu evoluția locală, nu are fluctuență și nici dureri). chistul sebaceu infectat anevrisme aderente la piele (prezintă pulsații și sufluri). Tratamentul abcesului este patogenic, etiologic și chirurgical. a. Tratamentul patogenic constă în repaus, pansamente umede cu efect antiflogistic și fizioterapie. b.Tratamentul etiologic se efectuează cu antibiotic, conform antibiogramei. c. Tratamentul chirurgical constă în incizia corectă și drenajul decliv al colecției. 6.6. FLEGMONUL Flegmonul
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Viorel Filip () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1185]
-
locală, nu are fluctuență și nici dureri). chistul sebaceu infectat anevrisme aderente la piele (prezintă pulsații și sufluri). Tratamentul abcesului este patogenic, etiologic și chirurgical. a. Tratamentul patogenic constă în repaus, pansamente umede cu efect antiflogistic și fizioterapie. b.Tratamentul etiologic se efectuează cu antibiotic, conform antibiogramei. c. Tratamentul chirurgical constă în incizia corectă și drenajul decliv al colecției. 6.6. FLEGMONUL Flegmonul, cunoscut și sub numele de celulită, este o inflamație acută a țesutului celular subcutanat, caracterizat prin deosebita difuziune
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Viorel Filip () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1185]
-
abcesul, adenoflegmonul, artrita, flebita. generale: nefrita, endocardita, limfangite, adenite, septicemie. Tratamentul : Erizipelul se poate trata și la domiciliu. a.Tratamentul patogenic constă în repaus la pat, comprese cu efect antiinflamator local (rivanol, cloramina), badijonare cu iod, raze ultraviolete. b.Tratamentul etiologic se face cu Penicilina G, în doze de 1.200.000 10.000.000 u.i./24 ore, între 7 și 10 zile iar în caz de sensibilitate (alergie) la Penicilină, cu Eritromicina 20-30 mg/kg corp/zi. c.Tratamentul
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Viorel Filip () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1185]
-
-n vileag/ alb la căptușeală din pânză de cambrai și acele gunturi negre și corai/ pe pantalonii albi ca ai unui arnăut". Tânărul este un zburător, un frumos cadavru cu două aripi de aur pe umăr. Poemul este o legendă etiologică, el explică nașterea cometelor din puritatea a doi tineri. Conținutul icoanei, din care poetul nostru pare să se fi inspirat, apare în poem cu anumite retușări. Maria este înfățișată la rugăciune cu cartea sfântă, care la Ion Gheorghe devine clavir
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
pare un soare răsărit", iar sora din "Surorile" este "ruptă din soare": "am avut o surioară/ iubitoare, cântătoare/ născută din foc de soare." ("Poezii populare ale românilor", editura Minerva, 1971, pag. 212). Motivul incestului, în legenda "Soarele și luna", legendă etiologică, explică de ce cele două astre sunt blestemate să nu-și depășească condiția. Soarele, o făptură cerească, nu se poate uni cu sora lui. Motivul lunii apare și în doinele de dragoste, iar steaua, ca element al haosului primordial în lirica
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
cu violență de către locuitorii din rural. Aceste date statistice, destul de sumare și incomplete, reprezintă doar suportul descriptiv al criminalității violente din România, ele neputând oferi anumite legături cauzale între diverșii factori economici, demografici, sociali și culturali care pot influența explicațiile etiologice. Totuși, pe baza lor se poate demonstra că, în spatele unei dinamici globale a criminalității violente din societatea românească, se pot identifica anumite tendințe și „ritmuri” individuale specifice fiecăruia dintre aceste tipuri de delicte, în funcție de sexul și persoana agresorului, vârstă și
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
psihicul, care se influențează și se determină reciproc, a dus la ceea ce astăzi numim concepția psihosomatică, care admite că nu numai bolile psihice, ci și unele condiții psihice speciale - emoțiile, frica, depresiunea, anxietatea și orice tulburare afectivă - pot constitui factorul etiologic al unor suferințe viscerale, atât funcționale cât și lezionale. Este o concepție care oferă explicația multor tulburări și afecțiuni neexplicate, sau greu înțelese până acum, atât prin particularitățile clinice, cât și prin evoluție”. Vindecarea în sensul deplin al termenului nu
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
acele devastatoare flăcări de ur. Ură deschisă, agresivă, paralizantă, dar și ură bine ascunsă sub ironie și aparentă civilitate. O recunoaștem la tot pasul, sub înfățișări diverse și mulți o deplâng ca pe o maladie a corpului social, punând-o etiologic pe seama "istoriei". Mirarea în fața acestui fenomen stăruia și la cei mai lucizi analiști. E atât de straniu acest lucru? Decenii în șir, un neam oprimat, umilit, redus la condiția de sclav fără nădejde, a strâns în el obida. Și obida
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
inhibiție și/sau la miezul nopții, de regulă, exclude sindromul Cushing. În cazul în care testele sunt discordante între ele, se recomandă reevaluarea pacientului după 6 luni. În boala Cushing ciclică, cortizolul liber urinar este preferat altor metode. III. Diagnosticul etiologic Testele necesare pentru diagnosticul etiologic se recomandă a fi făcute de endocrinolog, numai la pacienții la care diagnosticul pozitiv este cert. Pentru a diferenția diferitele forme 221 ale sindromului Cusing se folosesc investigații suplimentare: dozări hormonale și explorări imagistice. Dozările
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
nopții, de regulă, exclude sindromul Cushing. În cazul în care testele sunt discordante între ele, se recomandă reevaluarea pacientului după 6 luni. În boala Cushing ciclică, cortizolul liber urinar este preferat altor metode. III. Diagnosticul etiologic Testele necesare pentru diagnosticul etiologic se recomandă a fi făcute de endocrinolog, numai la pacienții la care diagnosticul pozitiv este cert. Pentru a diferenția diferitele forme 221 ale sindromului Cusing se folosesc investigații suplimentare: dozări hormonale și explorări imagistice. Dozările hormonale includ: Dozarea ACTH a
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
intracapilară, depășind-o pe cea existentă la nivelul capătului arteriolar al capilarului. Din acest moment fluxul sângelui în sistemul microcirculației periferice se oprește și încep să apară consecințele stazei venoase (Jeanneret et al., 2007). Capitolul 2 BOALA VARICOASĂ: CLASIFICARE, ASPECTE ETIOLOGICE, PATOGENICE, CLINICE ȘI PARACLINICE Varicele reprezintă dilatații patologice și permanente ale venelor superficiale care apar la nivelul membrelor inferioare (Jeanneret et al., 2007). 2.1. CLASIFICAREA VARICELOR În conformitate cu tratatele de chirurgie generală și vasculară, precum și cu terminologia aferentă unor specialități
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
moștenită a peretelui venos la fluctuațiile presiunii venoase în anumite Cercetări histologice, histochimice și electronomicroscopice în venele varicoase 22 circumstanțe. În copilărie, alterarea pereților venoși este compensată (mascată) de hipertrofia tunicii musculare a venelor la această vârstă. Mai târziu, factorii etiologici supraadăugați - sporirea presiunii venoase cu ocazia eforturilor fizice, factorul endocrin, metabolic etc. - duc la decompensarea venelor, la dilatarea lor și la insuficiența valvulară în mod secundar, ceea ce echivalează cu apariția varicelor. Teoriei parietale i-au fost aduse obiecții, cea mai
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]