44,964 matches
-
atât de necesare pentru război), „nu a făcut concesii majore în plan economic Reichului și nu a participat la deportarea în masă a evreilor (aproape 100.000 de evrei au fost deportați în Transnistria - regiune a Basarabiei, dar 292.149 evrei au rămas în viață până în august 1944); În nici o țară dominată de naziști n-a supraviețuit o așa de mare proporție a populației evreiești» declara dr. Wilhelm Filderman în Jurnalul de dimineață, care apărea la București în 1946.” Prin urmare
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
de ieri. Iar aliatul său natural PRM este pur și simplu blocat într-o turnură ivită în viața politică și nu mai știe cum să o întoarcă. Nu mai poate să înjure Occidentul și nici să ațâțe împotriva ungurilor și evreilor, căci în Uniunea Europeană nu se poartă așa ceva. De cealaltă parte a baricadei, unde se află forțele politice care ar trebui să beneficieze de noua conjunctură, în mod paradoxal domină degringolada și tendințe de dezintegrare. PNȚCD este răvășit de lupte intestine
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
început să se trezească. Dacă până la «parlamentare» nu vor apărea reale transformări, în iarnă vom asista, posibil, la două înmormântări politice.” Despre un alt partid - PRM -, publicistul Mihai Chiper constată: „Inevitabil, schimbarea la față a lui Vadim (după scuzele pentru evrei) va fi percepută ca o trădare de mulți dintre foștii săi adepți. Lipsiți de obiectul urii gratuite și instrumentate, evreii, capitaliștii, masonii - și căzuți în idolatria a ceea ce până mai ieri urau sincer - Occidentul -, mulți vor renunța să-l gireze
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
politice.” Despre un alt partid - PRM -, publicistul Mihai Chiper constată: „Inevitabil, schimbarea la față a lui Vadim (după scuzele pentru evrei) va fi percepută ca o trădare de mulți dintre foștii săi adepți. Lipsiți de obiectul urii gratuite și instrumentate, evreii, capitaliștii, masonii - și căzuți în idolatria a ceea ce până mai ieri urau sincer - Occidentul -, mulți vor renunța să-l gireze în continuare. [...] Liderul PRM crede sincer că evreii conduc lumea și că, în loc să cârcotească pe la colțurile Europei, un exercițiu mai
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
mulți dintre foștii săi adepți. Lipsiți de obiectul urii gratuite și instrumentate, evreii, capitaliștii, masonii - și căzuți în idolatria a ceea ce până mai ieri urau sincer - Occidentul -, mulți vor renunța să-l gireze în continuare. [...] Liderul PRM crede sincer că evreii conduc lumea și că, în loc să cârcotească pe la colțurile Europei, un exercițiu mai util persoanei sale este să «treacă în slujba lor». Liderul PRM este convins că SUA, «colonie a Israelului», hotărăsc pe toate căile oculte viitorul omenirii la punct și
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
lumii civilizate a șocat omenirea prin violența ei și a unit națiunile împotriva fanaticilor, care sfidează națiunea cea mai puternică, din punct de vedere politic, economic și militar, precum și restul lumii (propovăduind supremația unui stat islamic și „Războiul Sfânt” împotriva evreilor și cruciaților, adică creștinilor). Dar, dincolo de aparențe, se ascunde o mare disperare și chiar convulsii sociale, pe fondul accentuării decalajului dintre țările bogate și cele foarte sărace, dintre bogați și săraci. Oricum, violența nu este îndreptățită și nu se poate
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
într-un coș de gunoi din stația de metrou Eroilor; - făcuse nenumărate alte fapte de vitejie. Relatările despre isprăvile lui Takamura apărură pe tot parcursul verii și, deși o parte a presei susținea că Takamura este fie spion ungur, fie evreu, fie francmason, sau chiar toate trei la un loc, populația îl adora. Oamenii îi dădeau binețe când îl vedeau trecând grăbit pe stradă cu o foarfecă, lopată sau sfoară în mână, iar el le răspundea la salut bine crescut, înclinând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
M-am apropiat și mi-am dat seama că discuțiile se învârteau în jurul a numai două subiecte: fotbalul și străinii. Ce-i drept, străinii erau împărțiți în două categorii: străini simpli, adică turci, croați, sârbi și așa mai departe, și evrei. Nici despre unii, nici despre alții nu avea nimeni nimic bun de zis, ba dimpotrivă. - Ascultă, Mathieu, ăștia nu știu că războiul s-a terminat și Hitler a fost învins? - Ba da, dar nu-i interesează. Sunt puțin obsedați, cred
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
iepure uriaș a intrat azi noapte în casă. Purta o redingotă de catifea. În mâna stângă avea o sabie de foc, în cea dreaptă, o țigară. Și-a aprins țigara de la sabie și m-a privit. Avea ochi caprui. „Sunt evreu“, a zis. „Ai suferit destul. Uite o pereche de chiloți. Sper că-ți vin bine“. Erau perfecți. DOMNII ACEIA Încă emoționat de ardoarea cu care tânărul inginer își prezentase proiectul, directorul Jean-Pascal Trinité intră în largul closet al biroului său
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
de tipar, le-arăta cu bățul, când fac așa, îi punct, când fac așa, e liniuță, normal că s-au trezit în el sentimentul patriotic, amorul de neam și istorie. Întotdeauna prima generație purtătoare de chiloți e naționalistă, mâncătoare de evrei și de unguri. Cât a trăit, după două-trei cin’zeci, o lua oblu de la cucerirea Daciei de către romani, cum înaintau legiunile în fiecare zi, greu, că se luptau și lăieții de daci, ieșeau ăștia din păduri cu fânu-n bărbi când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
de adorația haitienilor, dar cîțiva ani mai tîrziu unul dintre ei, mai puțin isteric și la fel de sigur de autenticitatea convingerilor lui, Îl inițiase În profundele mistere ale unei credințe care era deja Învechită În Dahomey pe vremea cînd un dulgher evreu predica pe malul lacului Tiberiade și care preconiza existența morților vii, cărora un inițiat le putea reda lumea cu consimțămîntul Elegbei, pentru a-i preschimba În sclavi care să-i Îndeplinească pînă și cea mai ascunsă dorință. - Cei care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
că ofițerii, bătrîneii ăștia, erau în legătură cu mai-marii Prefecturii, că tot ce se întîmpla la Vladia se întîmpla cu buna lor știință, ba poate chiar din ordinul lor. Iar cînd Stoicescu și Stavri au scos toată partea bărbătească, chiar și pe evreii exilați în rîpe, pentru a curăța de mărăcini aerodromul de pe deal, pentru a astupa șanțurile și a netezi fîșia, făcîndu-l, așa, bun pentru aterizarea fără nici un pericol a unui avion de mărime mijlocie, un Caproni să zicem, sau un Farman
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
Domnului a Încercat patimile“, zise Petru. „Minunile lui sunt mărturia nevinovăției“, adăugă un ucenic al lui Petru. „Minunile nu sunt deloc mărturia nevinovăției“, zise Simon. „Minunile slujesc ca supremă dovadă În fața gloatei Încrezătoare. Moda asta a introdus‑o nefericitul vostru evreu care a sfârșit‑o pe cruce.“ „Așa poate vorbi doar cel care stăpânește o astfel de putere“, i‑o Întoarse Petru. În acel moment Simon sări de pe butoi și se proțăpi În fața provocatorului său. „Acum mă voi Înălța la cer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
din Arad, iar doamna Goldberg era o femeie severă și morală, atât de morală că nici nu se măritase, cu toate că nu fusese nici atât de săracă și nici atât de -, să zicem -, neatrăgătoare, ca să nu se fi găsit și pentru ea un evreu cinstit care s‑o facă fericită. Probabil că la toate astea reflecta domnul Brener (pentru că așa se numea), săltând În șareta sa ori de câte ori roțile o dădeau pe arătură. Până la Seghedin mai era Încă mult, cel puțin două‑trei ore, el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
o dată pe lună pentru negoț, fie la Arad, fie la Mako, Timișoara, Kecskemet, Subotica, Novi Sad și chiar la Budapesta - cu șareta. Lăsă deci șareta pe seama cailor și se lăsă și el pradă gândurilor. La ce se gândea un târgoveț evreu din Europa Centrală În ziua morții sale - putem numai presupune. Așa cum putem doar presimți la ce se gândeau sau visau fiicele târgovețului evreu din Europa Centrală (de patruzeci și trei de ani) În prima zi a Înscrierii la gimnaziu și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
deci șareta pe seama cailor și se lăsă și el pradă gândurilor. La ce se gândea un târgoveț evreu din Europa Centrală În ziua morții sale - putem numai presupune. Așa cum putem doar presimți la ce se gândeau sau visau fiicele târgovețului evreu din Europa Centrală (de patruzeci și trei de ani) În prima zi a Înscrierii la gimnaziu și după prima Întâlnire cu lumea străinătății. Cu o altă lume. Căci n‑o plăcuseră deloc pe ruda lor mai Îndepărtată, după mamă, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
ba chiar și pe unul ca Walter, un artist cu totul inofensiv? Acum trei săptămâni s-a petrecut ceva teribil În Germania. Trebuie c-ai auzit și tu. Într-o singură noapte, mii de sinagogi și de magazine de-ale evreilor au fost distruse, evreii au fost bătuți, uciși. Mulți au dispărut În noapte. Pe toate străzile era sticlă spartă. Oameni ca toți oamenii s-au ridicat Împotriva vecinilor cu care fuseseră prieteni de-o viață și fuseseră dintr-odată declarați
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
unul ca Walter, un artist cu totul inofensiv? Acum trei săptămâni s-a petrecut ceva teribil În Germania. Trebuie c-ai auzit și tu. Într-o singură noapte, mii de sinagogi și de magazine de-ale evreilor au fost distruse, evreii au fost bătuți, uciși. Mulți au dispărut În noapte. Pe toate străzile era sticlă spartă. Oameni ca toți oamenii s-au ridicat Împotriva vecinilor cu care fuseseră prieteni de-o viață și fuseseră dintr-odată declarați răi și primejdioși. De unde
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
cu Siria: „Să nu spui niciodată că mergi pe ultimul tău drum. Vino, fără teamă, bătrâne Cain, căci Îți este dat să pui piciorul În Ierusalim, chiar dacă aproape ai uitat Amida și chiar dacă vei zbura cu Taromul ca un bun evreu mioritic ce ești. Crescut la școala culorilor reci a lui Hollosy Simon, Ziffer Sandor și Nagy Oszkár și deprins cu aerul dulce-otrăvitor din preajma Phoenix-ului și a Firizei, vei putea În sfârșit pipăi lumina roșie a deșertului.” Auzi, evreu mioritic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
bun evreu mioritic ce ești. Crescut la școala culorilor reci a lui Hollosy Simon, Ziffer Sandor și Nagy Oszkár și deprins cu aerul dulce-otrăvitor din preajma Phoenix-ului și a Firizei, vei putea În sfârșit pipăi lumina roșie a deșertului.” Auzi, evreu mioritic! Se apăra fără convingere de această vină obscură, fără greutate și fără consecințe, prin urmare neimputabilă, precum naivitatea sau entuziasmul În cazul unui adolescent. Când s-a demolat sinagoga de pe Progresului, a dat și el o mână de ajutor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
a socotit mereu prea dulce, dar după care armeanul se dădea În vânt.) Descoperea că formula “gestul contează” Îl Încurca la fel de mult ca și constatarea lui Erwin Gancz dintr-o primă scrisoare: “Aici, dragul meu, nu sunt jidani, ci numai evrei.” Se despărțea de un loc În care Își trăise toată viața. Și de câțiva prieteni pe care Îi bănuia undeva În preajmă. Ei nu plecau nicăieri. Nici măcar În concediu. Cum o să plece? Se mira Gheretă cu țâfnă. La etatea lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
o sticlă cu apă. Drumul său avea o țintă precisă: cafeneaua. Aci Îl așteptau trei bărbați: Zegrea, Horacsek și Gheretă. Cain se așeză la locul său și ceru patru cafele. Toți știau că nu Jacobs beau, ci Julius Meinl. Cafeaua evreului, cum zicea barmanul. Cum vi s-a părut toată comedia asta? Întrebă Cain Într-un târziu. Plângea lumea ca la Înmormântare, domnu' Cain, zise Gheretă. Pe dracu, ripostă Cain. N-am auzit prea bine ce-ai zis, interveni Zegrea, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
o viață de om. Rămâneți cu bine. 41. În Piața Carolina se lăsau umbrele. Ajan a pornit motorul de Îndată ce Cain s-a așezat confortabil În fotoliul din dreapta. Cei ce l-au văzut urcând În mașină Își vor fi spus că evreul se ducea undeva În vizită. Drept pentru care n-au dat nici o importanță Întâmplării. 42. La șase săptămâni după plecarea lui Cain a căzut prima zăpadă. Timpurie, fără preaviz. A fost botezată „Zăpada lui Cain”. A ținut câteva ore. II
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
Dumnezeu, chiar dacă protestant, se pomeni zicând: Io, de chind sind, așe un cuplerai nu vezut! Înmormântările În schimb aveau ținută. La români, mai ales, păreau interminabile. Precum nunțile, un fel de superproducții de hollywood autohton. Ungurii erau mai reținuți, iar evreii păreau extrem de grăbiți să isprăvească povestea și să se Întoarcă la viață. Dacă nu au simțul eternității. Păcat de ei, că altfel nu-s proști, zise directorul liceului, domnul Zdrulă. Fu aprobat cu admirație pentru cugetare. Nici Anita nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
tocmai sus pe pereții bisericilor fără probleme și fără nici o aprobare. Legea gravitației e suspendată În acest caz și ajungi pe post de sfânt În funcție de danie și de preferințe. Pentru Vechiul Testament prețurile sunt mai mici pentru că cine vrea să fie evreu În ziua de azi? Rămân chiar locuri libere, măcar că ce versuri frumoase are. La Judecata de Apoi e concurență mare Întrucât fetele plecate la lucru În Italia, și chiar centuristele de la noi, emit pretenții. E greu să alegi când Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]