2,597 matches
-
Pangrate, Teja și alți câțiva studenți și muncitori (cu toții aveau să fie martori în proces). Crispați, Livinschi și Mărtinuș le-au spus că vor fi anchetați cu privire la ceea ce s-a întâmplat la Gherla și că trebuie să spună adevărul, fără exagerări, fiindcă Securitatea știe tot, însă primul a încercat să îl sensibilizeze, amintindu-i că l-a cruțat în torturi. Înainte de procesul din toamna lui 1954 a fost dus la Văcărești, unde s-a încercat influențarea sa. Maxim a refuzat să
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
fie posibilă revenirea sufletească. D.B. a inventat că în libertate făcea sex în fiecare seară cu nevasta lui și că înainte de asta 'îi trăgeam o limbă. Ca să nu-mi fie scârbă îi puneam înghețată pe clitoris. Puneam și puțină frișcă'. Exagerări bolnăvicioase de acest gen au fost extrem de multe, spre amuzamentul agresorilor, care găseau o plăcere perversă în a forța deținuții să inventeze absurdități înjositoare. Efectul, în acest caz, a fost că toată camera a izbucnit în râs, iar Țurcanu a
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
în realizarea 'omului nou'. Rezultatele acțiunii au fost doar în parte cele scontate, întrucât, deși s-au obținut multe informații de la cei torturați, abia un infim procent a fost corect și util organelor de represiune, intoxicările și fabulările predominând din cauza exagerărilor comise de agresori, care cereau materiale cu orice preț. În ceea ce privește distrugerea fizică și psihică a deținuților, putem observa că ea era urmărită pe mai multe planuri. În primul rând, erau mutilați fizic, victimele fiind bătute până nu mai puteau fi
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
pe lângă oameni pe care, de altfel, îi iubim și îi prețuim! Colegul meu de carte de cântece este un domn atât de discret și de elegant prin prezența-i transfigurată de vibrații!... La fel, pe Andrei Rațiu, lăsând deoparte riscul exagerării, îl consider un veritabil reprezentant al școlii Sahaja Yoga, deoarece manifestă toate calitățile subtile revelate nouă de către Shri Mataji. Nu poți să nu apreciezi astfel de oameni, astfel de Spirite! MAMAIA A PUPAT ICOANA - Mamaie, uite, eu acum vreau să
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
nimic. CĂ Ăsta e un fel de a servi mai bine consumatorul, pentru a scădea prețul acestor servicii și pentru ca ser‑ viciile astea să se apropie cât mai mult de piață. V.A. : Eu cred că la noi au fost exagerări. Te uiți în spi‑ tale, de exemplu, unde vezi fel și fel de corpuri de pază, cu numeroși paznici care Doamne ferește să pună mâna pe o lopată când dă ninsoarea sau să alunge câinii care hălĂduiesc până și pe culoarele
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
dar văd că ideea de ministru a început să fie tratată cu deriziune. Adică, de la o guvernare la alta, ne trezim cu tot felul de oameni nechemați, fărĂ o experiență managerială, care, după ce au lipit afișe în campanie - e o exagerare, dar nici prea-prea -, sunt recompensați cu funcția de minis‑ tru al guvernului României. A.M.P. : Aceasta s-a întâmplat din cauză că unele lucruri s-au dezvoltat în societatea noastră, care, în plus, a deve‑ nit parte dintr-o societate mai mare
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
plin București. A.M.P. : M-am gândit la Azerbaidjan pentru că acesta este statul patrimonial prin excelență cel mai apropiat de Europa. Mai sunt multe în Africa, dar Ăsta e cel mai aproape. V.A. : Eu am o vorbă, dar prin exagerare, că statul și instituțiile statului nu pot fi date pe mâna unor derbedei. A.M.P. : Dar cui să le dai ? Asta e problema. Ăsta e un alt argument. Prin cartea asta mă întorc la argumentul cu monarhia tradițională, pe care
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
alt mit care a bîntuit în perioada dictaturii, pe care, pe lîngă istorie, nici poeții n-au uitat să-l preamărească în versurile lor, a fost cel al frontului român antiotoman, în secolele XIV-XV. Un fals susținut prin minciuni și exagerări, dar care cădea bine mai ales în "epoca de aur" a "marelui cîrmaci". În culegerea sa, Patru decenii de agitație și propagandă, Eugen Negrici adună așa-zisa poezie după cîteva tematici ce necesită a fi enumerate: "Profeți, Apostoli" Lenin, Stalin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
cuvine. Vocațiile de critic și culturolog sînt exemplar prezente în această carte. În totul, ne aflăm în fața unei conștiințe mereu trează și trezitoare, care a dat și ne-a redat adevărul, în împărăția falselor valori care a fost comunismul, fără exagerări, fără parti pris, dar de fiecare dată îndurerat și întristat de toate cele abătute peste țară și cultura națională. Cum spune criticul: "adevărul există, numai minciuna se inventează". Nu iartă și nu a iertat niciodată staliniștii de orice culoare, origine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
să închei tot cu cuvintele celui pentru care actualitatea românească este o permanență, scrise despre E. Lovinescu, înlocuind doar numele: "Pentru cultura noastră românească mai ales, Virgil Ierunca rămîne un îndrumător pentru care epitetele de recunoștință urcă pînă acolo unde exagerarea chiar nu stăruie decît ca infimă măsură". (Convorbiri literare, nr. 8, august, 2000, text publicat integral în Viața Românească, nr. 12, decembrie, 2000) DIN VREMEA PROLETCULTISMULUI ÎN FLOARE Un prim volum de documente, adunate și comentate de Lucian Dumbravă, sub
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
ajutat în chip hotărîtor dezvoltarea mea ca scriitor". Constată cu satisfacție că îndrumarea de către partid există și că a dat rezultate bune și, în anumite cazuri, de-a dreptul admirabile. Și va continua: "Ea s-a îmbunătățit continuu, lichidînd greșelile, exagerările, slăbiciunile. Drumul străbătut de Titus Popovici de la niște schițe neînsemnate la Străinul, de Marin Preda de la nuvela Calul la Moromeții, de Petru Dumitriu de la Euridice la Cronica de familie și Pasărea furtunii, ca și faptul că Mihail Sadoveanu a scris
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
medicină generală în București), aflăm în episodul "În lagărele din Balta Brăilei: a fost un genocid". Arestarea grupului cu două săptămîni înainte absolvirii este opera unui coleg de facultate, turnător al securității, care, prin rapoartele lui amănunțite, cu înfloriturile și exagerările necesare, a reușit să-i transforme pe cei opt într-o organizație subversivă, care uneltea în contra ordinii sociale. Delictul lui Eusebiu Munteanu consta în aceea că "în cursul anului 1957-1958 a purtat discuții cu inculpatul Gordan Victor, cu care ocazie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
semn spre baston. — Curajul nebunesc se plătește până la urmă, domnii mei, mai ales atunci când nu pornește dintr-un scop nobil, ci dintr-o simplă dorință de extravaganță. — Aveți dreptate, aveți... Însă ce plictisitoare ar fi viața fără puțin suspans, puțină exagerare și adrenalină, doar înțelepciune și monumente... — N-am vrut să vă jignesc, domnul meu, este nevoie, desigur, și de extravaganță și de extreme, dar riscurile lor trebuie asumate, nu plânse, nici măcar în glumă, după care Iorga îl salută respectuos și
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
cu adevărat profesionist, a prezentat lucrurile Într-o cu totul altă lumină. Pentru el, slavii erau element constitutiv al sintezei românești. „Influența elementului slav la formarea naționalității noastre — scria el În 1905 — este așa de evidentă, Încât putem zice, fără exagerare, că nici nu poate fi vorba de popor român Înainte de absorbirea elementelor slave de către populația băștinașă romană În cursul secolelor VI-X.“ Printre argumentele lui Ioan Bogdan figurează „suma enormă de elemente slave“ intrate În limba română, atât direct, prin
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
suferința, sub care suspină de fantasmagoriile claselor superioare. Căci din sudoarea lui zilnică se scot mijloacele materiale pentru susținerea edificiului fictiv, ce-l numim cultură română...“ <endnote id="11"/> Ca orice text polemic, articolul lui Maiorescu cuprindea o doză de exagerare. Se putea replica, pe bună dreptate, că formele moderne trebuiau oricum introduse, chiar dacă, Într o primă fază, conținutul lor lăsa de dorit. Maiorescu avea Însă dreptate atunci când denunța mimetismul și superficialitatea. Ruperea românilor dintr-un sistem de civilizație și deplasarea
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
și În domeniul culturii sau Învățământului), ca și Înclinarea autoritară. Într-un fel sau altul, principalele posturi de televiziune au fost „cumințite“. Unde au rămas criticile acerbe la adresa puterii din vremea lui Constantinescu? S-a putut vorbi, cu o oarecare exagerare, dar și cu destulă dreptate, prin analogie cu situația din comunism, despre un nou partid-stat. Sub fațada democratică, România devenea Încetul cu Încetul un stat autoritar. Unele acte de autoritate au dat Într-adevăr de gândit. Un fost secretar al
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
european, formează obiectul excelentei cărți a istoricului american T.W. Riker, The Making of Roumania, Londra, 1931; ediție românească, Cum s-a Înfăptuit România, București, f.a. 9. Despre rolul fondator al culturii franceze În România a scris, poate cu oarecare exagerare, Pompiliu Eliade: De l’influence française sur l’esprit public en Roumanie, Paris, 1898; Histoire de l’esprit public en Roumanie au XIXe siècle, Paris, 1905; La Roumanie au XIXe siècle, Paris, 1914. 10. Calculul Îi aparține lui Constant Maneca
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
și trăit În cele două săptămâni de neuitat Într-o teribilă „cursă” contra cronometru pe minunatele plaiuri moldovene, pe care le cunoșteam pentru prima oară, mi se pare a fi un vis de neuitat. Nu este câtuși de puțin o exagerare, dar nu credeam că pot exista colțuri de țară care să-ți poată oferi atâtea satisfacții trecându-le imaginea prin sita ochiului și a sufletului. Cred că aș fi regretat toată viața, dacă nu mi s-ar fi ivit, poate
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
care este de cele mai multe ori În partea neoficială, adevărată lucrare științifică) se trimite celor vizați În el, șpaltul spre confruntare și eventuale corijări de date; numai În urma acestei operații se definitivează. Așa se evită susceptibilitățile, omisiunile fără și cu voie, exagerările și neadevărurile. Și aș dori ca Monografia noastră să nu dea loc la polemici inutile, de vreme ce nu se mai pot repara inadvertențele, ca să le numesc așa fără răutate. Îl compătimesc pe d. Nichita, căci are o ingrată muncă și toți
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
istorică. Până În prezent nu văzusem nimic de acest pictor, cu atât mai mult a fost bucuria de a vedea niște lucrări deosebit de valoroase și de proporții mari, care de altfel sunt deja În posesia diverselor muzee. Un colorit armonios, nici o exagerare, te desprindeai cu greu din fața panourilor cele mari! Am văzut și alte expoziții mai mici, care, Însă nu m-au impresionat prea mult, și la Piatra-Neamț am văzut o expoziție a unor pictori din Bacău, În afară de câteva portrete, restul era
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
parcă mai matură, cu trăsături împlinite... În aeroportul din Budapesta așteptăm trei ore cursa pentru Madrid, timp suficient pentru a „inspecta” clădirea. Ce mă impresionează mai mult este curățenia impecabilă, aș spune chiar în exces, deși la acest capitol o exagerare e chiar bine-venită. În orașe cu mai mari pretenții din Europa occidentală, am văzut aeroporturi care arătau mult mai rău. Ungurii se străduiesc și chiar reușesc să demonstreze că pot fi mai buni decât acei care s-au protejat cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
nou de rafale de marș militar. Aflat încă la hotel, prind un fragment dintr-un interviu TV al unei doamne pe nume Kalinina, din stafful organizatorilor, care declară cu seninătate că scriitorii europeni sunt încântați de orașul Kaliningrad. „E o exagerare”, ar fi spus Petre Țuțea. Turcoaica Sezer Duru, care a dansat la intrare în Kaliningrad și s-a străduit să articuleze rusește, aruncă acum câteva vorbe în engleză și în turcă oamenilor de pe peron. O spune și pentru urechile noastre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Dmitri și eu traduc „vestea” pentru ceilalți din compartiment. Colegii mei au fețele pleoștite. Rusul înțelege că ne-a întristat și se grăbește să laude frumusețile orașului. „Nimic nu va putea umbri splendorile Sankt-Petersburgului - un muzeu în aer liber, fără exagerare... Veți avea întâlniri cu uniunile alternative de scriitori, tineri talentați care luptă împotriva mastodonților comuniști...” Asta îmi amintește mult de Chișinău. Sunt chiar curios să văd cum arată „confruntarea generațiilor” la Sankt-Petersburg... Am trecut de mult frontiera la ruși, după
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
și ai unui amestec sau, dacă vreți, ai unei bogății de reflexe istorice și temperamentale care, cu siguranță, contribuie esențialmente la bogăția și mai ales la vitalitatea noastră, sesizabilă în toate domeniile de activitate și creație și chiar și în exagerările, erorile și rătăcirile noastre. Orientali sau apuseni, latini, geto-daci sau slavi, nordici sau sudici, europeni - cu sensul de vestici sau central-europeni - sau balcanici, evident, în sensul „rău” al cuvântului, adică infestați de corupția și versatilitatea fanariotă, și, poate și mai
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
acele base? Nu înțeleg că ortografia noastră să intre în asemenea farsă? Pe ce ne basăm? ipotesă antreprisă prosă rosalb rosă, dosă, usanță e un adevărat amuzament și noi n-am venit aici să ne amusăm! Cine mă poate acusa? exagerări? Cine refusă asemenea argumente în dose masive? Cum am să spun? o rochie rosă? un capot ros? lesă, misă, dosă visă, posă visez vizez vase vaze vise vize casier cazier Iubite prietine,9 Știi că până astăzi vreme de douăzeci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]