5,246 matches
-
1-2 minute. Introducerea elevilor în lecție durează 5-10 minute și presupune următoarele activități didactice: - organizarea locurilor de aplicație (pentru fiecare elev, sau, în cazuri foarte bine justificate, în echipe de 2-3 elevi); punerea elevilor în contact cu mijloacele de învățământ; - explicarea și demonstrarea de către profesor a algoritmului operațiunilor ce urmează să fie pricepute; - demonstrarea normelor de securitate a muncii (în cazul când operațiunile prezintă risc de accidentare); - exercițiul algoritmic executat de elevi și controlat de profesor; observații și recomandări generale. Activitatea
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
reprezentativitate este redus. Momentul organizatoric cuprinde activitățile caracteristice oricărei lecții, în plus, menționăm următoarele: - dezvoltarea unei atmosfere destinse, propice creativității elevilor; - asigurarea condițiilor pentru actualizarea individuală a cunoștințelor și pentru probitatea răspunsurilor; - organizarea elevilor pe rânduri (numărul 1, numărul 2); - explicarea metodei și tehnicii de evaluare. Anunțarea subiectului se face în modalități diferite, după specificul itemilor folosiți. În cazul itemilor ce presupun eseu liber, aceștia se anunță cu glas tare, alternativ pentru fiecare rând de elevi; în cazul itemilor multipli, de
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
ținutei pentru practică, etc.; - organizarea clasei pentru activitățile didactice ce urmează; - actualizarea cunoștințelor, priceperilor și deprinderilor constituite anterior și care au legături directe cu scopul aplicației proiectate. Actualizarea se face prin conversație, demonstrație, eventual exerciții introductive; - anunțarea subiectului aplicației proiectate, explicarea pe scurt a conținutului și importanței lucrării practice ce urmează a fi executată de elevi; integrarea subiectului aplicației în profilul general al meseriei/specializării; - explicarea regulilor de securitate a muncii, de pază contra incendiilor și de protecție a mediului la
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
aplicației proiectate. Actualizarea se face prin conversație, demonstrație, eventual exerciții introductive; - anunțarea subiectului aplicației proiectate, explicarea pe scurt a conținutului și importanței lucrării practice ce urmează a fi executată de elevi; integrarea subiectului aplicației în profilul general al meseriei/specializării; - explicarea regulilor de securitate a muncii, de pază contra incendiilor și de protecție a mediului la locul de aplicație; - demonstrarea executării lucrării proiectate operație cu operație, folosind ustensile, unelte, scule etc. specifice lucrării; se cere obligatoriu folosirea unor echipamente funcționale, ergonomice
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
valoarea manoperei prestate) reali în agricultură, pentru oricare lucrare agricolă. Lecțiile intergrative au o structură similară cu a celorlalte forme de organizare a activităților didactice. Instructajul introductiv la lecțiile integrative cuprinde următoarele activități didactice: - măsuri organizatorice; - enunțarea temei aplicației și explicarea pe scurt a conținutului activităților, a duratei în timp, a sarcinilor de lucru, a indicilor de calitate, cantitate și economici; - prezentarea structurii fluxului tehnologic, cu accentuarea operațiunilor specifice fiecărui loc de aplicație; - repartizarea elevilor la locurile de aplicație și prelucrarea
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
prelucrarea și verificarea echipamentelor de lucru; - demonstrarea frontală/pe echipă a operațiunilor specifice fiecărui echipament și tehnici de lucru; - asigurarea aplicării normelor de securitate a muncii la fiecare echipament și loc de aplicație; elevii semnează “fișele de protecție a muncii”; - explicarea normelor tehnice de muncă sub aspectele indicilor calitativi, cantitativi și economici (productivitate, salarizare etc.). Instructajul curent începe printr-o simulare demonstrativă a operațiunilor, sub controlul șefilor de echipă și supravegherea generală a profesorului de specialitate. După acest moment de ultimă
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
poporul român din Transilvania și Ungaria” 68. Meditația pe marginea istoriografiei naționale a fost una din componentele principale ale concepției istoricului. În 1923, în discursul de recepție la Academia Română revenea la examinarea scrisului istoric românesc. Discursul este o tentativă de explicare a istoriografiei ardelene românești prin raportare la viața politică a românilor ardeleni. Prin cunoașterea istoriei Transilvaniei, Lapedatu a relaționat scrisul istoric cu factorii politici. De aceea a remarcat că istoriografia română din Ardeal s-a născut și s-a dezvoltat
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
sa de descifrare și de popularizare a trecutului, să atragă în mod frecvent atenția cercetătorilor. Opera istorică a lui Mihail Kogălniceanu este ca spirit, produsul acelorași împrejurări generale care au determinat interesul major pentru istorie al generației de la 1848; în explicarea ei însă nu pot fi omise anumite elemente particulare. Considerarea acestora din urmă este necesară pentru a înțelege de ce cărturarul s-a ridicat la un nivel superior aceluia al înaintașilor și contemporanilor săi. Un loc special îl ocupă însușirile sale
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
se dovedesc a fi în realitate o trăsătură a gândirii și limbajului nostru, dar o trăsătură care eludează puterile noastre de expresie“47. „Logica limbajului“ și „logica lumii“ nu sunt în Tractatus două ordini distincte. Nu poate fi vorba despre explicarea logicii limbajului prin logica lumii sau de o inferență de la logica limbajului la logica lumii. Nu trebuie să știm nimic despre obiecte independente de limbaj pentru a putea determina dacă printr-un anumit simbolism putem da de o descriere adevărată
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
extremă, pare să-l fi atras pe tânărul Wittgenstein tocmai prin promisiunea de a asigura îndepărtarea oricăror întrebări și așteptări neîndreptățite. Dacă știința nu-și propune decât să construiască „imagini“, care satisfac condițiile menționate, atunci nu se va pune problema explicării posibilității și a succeselor ei, nici printr-o variantă sau alta a realismului metafizic, nici printr-o metafizică a experienței. Se poate presupune că Wittgenstein a văzut în caracterizarea dată de Hertz legilor și teoriilor fizice ca „imagini“, un răspuns
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
experiențe. Credem în mod greșit că imaginea despre o realitate interioară și una exterioară ar explica diferențele gramaticale dintre aceste expresii când, de fapt, imaginea nu este decât un mod înșelător de a semnala aceste diferențe: „Nu este vorba de explicarea unui joc de limbaj prin experiențele noastre subiective, ci de constatarea unui joc de limbaj.“ (Cercetări filozofice, § 655.) O experiență subiectivă este cea a unei ființe care se comportă într-un anumit fel. Recunoașterea faptului că o anumită comportare poate
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
doriŃi să renunŃaŃi la fumat?”, „Cât de important este pentru dumneavoastră să renunŃaŃi la fumat?” Evaluarea motivaŃiei pacientului este un punct cheie în evaluarea fumătorului, voinŃa pacientului fiind esenŃială pentru vindecarea dependenŃei tabagice. De multe ori pacienŃii trebuie motivaŃi prin explicarea efectelor dăunătoare ale fumatului, medicul trebuind să ofere argumente pro sevraj (335). De la caz la caz și în funcŃie de posibilităŃi, evaluarea fumătorului poate fi completată cu o examinare psihologică și un interviu motivaŃional, instrumente de lucru care vor aduce
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
Terapia farmacologică a dependenŃei nicotinice este contraindicată la femeia însărcinată. 4.5. Principalele intervenŃii pentru realizarea renunŃării la fumat 4.5.1. Sfatul antifumat minimal reprezentat printr-o serie de indicaŃii verbale de a opri fumatul, motivate prin enunŃarea și explicarea efectelor dăunătoare ale acestuia, are o durată de 3-5 minute și este realizat în serviciile de îngrijiri medicale primare (medici de familie, dentiști, specialiști din toate categoriile). Avantajele sfatului minimal antifumat sunt reprezentate de costurile reduse, iar dezavantajele de rata
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
temporar între puterea monarhică și cea locală (reprezentanții stărilor privilegiate) pentru "poziția europeană" a instituției Adunărilor de stări, echilibru "cuprins în a doua etapă a centralizărilor"93. Este etapa care corespunde "monarhiei stărilor". Argumentele lui A. Oțetea sunt valoroase în explicarea etapelor parcurse de statele Europei medievale în drumul spre centralizare statală și unificare instituțională. Conform opiniei sale, cea de-a doua fază a centralizării statale, corespunzătoare secolelor XIII-XIV, este caracterizată de "echilibrul vremelnic între puterea monarhică și cea a forțelor
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
noastră, teatralitatea este o viziune/procedeu dramatic care se desfășoară la scară totalității unei intrigi și a unui personaj. La nivel de text, este vorba de a repera cum se inserează teatralitatea în interiorul operei scrise și devine un mod de explicare și o tehnică de investigație. O astfel de interpretare este adecvată pentru analiză Parizienei, deoarece depășește lectură de tip clasic a dimensiunii epice, lăsând nevalorificata originalitatea expresivității sale de natură teatrală. Mai multe considerente, de ordin literar și metaliterar, ne-
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
adoptăm perspectiva teatrală de interpretare a personajului. 1) Spectacolul lumii Teatrum mundi este o ficțiune culturală, ce se dezvoltă prin analogie cu "dramaturgia socială" (M. Weber, G.H.Mead, E. Goffman) și sugerează o tehnică de investigație și un mod de explicare. Teatralitatea traduce o matrice etnică franceză și genurială feminină 150. La prima vedere, s-ar părea că seriosul secol al XIX-lea este puțin predispus spre ludic [v.Huizinga, p.284; Mureșanu-Ionescu, Le "stupide" XIXe siècle. Un "cas" pour l
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
La parure et autres contes parisiens, p.221]. Scenele arhetipale ale pasiunii nu sunt doar simple artificii sau stereotipuri, ele marchează întreaga istorie a românului, mai ales a celui de dragoste. Fazele relației tradiționale includ: întâlnirea, cucerirea romantică, intrigă palpitanta, explicarea și despărțirea banală 303. Dragostea, în jumătatea a doua a secolului al XIX-lea, constată contesă Dash [p.278], a cunoscut un regres în dinamică să, românele se reduc tot mai mult la două capitole: prefață și epilogul. Totul ce
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
toate acestea mai este determinat și de mediu și de împrejurări. Concepția permite, cum observa N.Melic-Sarchisova [p.26-27], cercetarea psihologiei personalității mai argumentata din punct de vedere științific decât o făceau predecesorii săi. Pe urmele lui Flaubert, Zola caută explicarea comportamentului uman în instincte, subconștient și particularitățile temperamentului. Interesul manifestat față de subconștientul personajelor îi ajută să perceapă elementul irațional, care explică dezvoltarea spontană a pasiunilor și mișcarea necondiționată a gândurilor. 81 Femeia franceză este devorata între două reprezentări mitice și
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
domnea necunoscută / pace; (...) și nearate / ogoare (Imn patriarhilor, vv. 27-32) și de fragmentul din Cântecul cocosului silvestru: Nu muget de boi pe pajiști.229 Numeroasele opinii exprimate în legătură cu opera de debut a viitorului laureat Nobel au în comun dezvăluirea și explicarea asemănărilor, lăudarea sau blamarea lor. Indiferent de tonalitatea discursului critic, favorabil sau contrar, primele recenzii au contribuit la constituirea unei formule de receptare a scrierilor poetului nostru, care s-a perpetuat și pe baza căreia detractorii s-au simțit întotdeauna
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
și ofertă, prețuri libere și competiție..". Am găsit, probabil, explicația perspectivei integratoare și holistice pe care o adoptă domnul Tiberiu Brăilean în toate lucrările sale economice, de mai mică sau mai mare întindere, concentrate asupra unui aspect particular sau dedicate explicării ansamblului. Din varii motive științifice sau doctrinare, putem să nu fim de acord cu viziunea și modalitățile sale de studiu, care, de altminteri, nu sunt exonerate de riscuri în termenii cunoașterii problemelor economice și mai cu seamă în cei ai
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
cel de negantropie, opus entropiei, cel de sinarhie, opus anarhiei, cel de sincronie, opus diacroniei, și cel de sinergie, ca asociere de elemente pentru atingerea aceluiași scop sau îndeplinirea aceleiași funcțiuni. Sunt concepte abstracte, metaștiințifice, ce înlătură principiul cauzalității din explicarea relațiilor, căci cauza și efectul reprezintă, fundamental, același lucru, principiul raționalității și logica sa mecanicistă și propunînd un raționament intuiționist, organicist, care să permită o sesizare directă și deplină a realității, a unității sale organice, o abordare sistemică, holistică a
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
pe statul de drept, libertate și democrație, Milton Friedman pe puritatea capitalismului, pe non-intervenționismul statal, Michel Albert pe tipurile de capitalism, Peter Drucker pe dimensiunea sociologică a capitalismului ș.a.m.d. Indiferent dacă îl înțelegem ca pe un model de explicare a lumii sau ca pe o stare naturală a acesteia, capitalismul nu merită, cum spunea Jean Baechler, nici revărsări de ură, nici manifestări de entuziasm, încă o dată, el nu trebuie asumat ideologic. Se poate chiar afirma că doar capitalismul este
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
sub "grația divină", această nevoie continuă (vezi și perioada Războiului rece) de dușmani impecabili în calitatea lor de păcătoși poate conduce la o nenorocire, în fapt pentru că întîlnește o alta chiar mai primi-tivă și mai agresivă: radicalismul islamic. Astfel, în explicarea actualelor evoluții, avem de-a face cu șocul produs de întîlnirea a două fundamentalisme. Maeștrii inspiratori ai președintelui George W. Bush, cu un rol esențial în conceperea politicii fostei administrații americane, sunt neoconservatorii (intelectuali de pe Coasta de Est sau din
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
de o introducere care îi subliniază rolul. A studia ceea ce un text face din alte texte, modalitatea în care el le transformă, le asimilează sau le dispersează, și nu analiza elementelor din textele anterioare pe care le putem folosi în explicarea textului nou, cu atât mai puțin datarea unui text iată cum ar putea fi definită o poetică a intertextualității 38 (Rabau: 2002, 16). Anne Claire Gignoux (2005) consideră critica genetică un fel de paratextualitate, de vreme ce exploatează manuscrise la care cititorul
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
intertextualitatea care se referă la un mecanism interior de funcționare a unui text, participând la poetica operei, la facerea ei" (Vultur: 1992, 11). Totuși, semioticiana pasionată de memoria istoriei și de discursurile acesteia nu va apela în practica demontării și explicării intertextualității la această distincție, ci va opera cu sensul general al termenului: "definim intertextualitatea într-un mod vag, ca preluare și transformare în interiorul unui text a altor texte"53 . În 1976, pe când Laurent Jenny trimitea în lume strategia formei (intertextuale
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]