9,869 matches
-
a unui declin persistent. Deci, modelul neoclasic eșuează în a explica care e cea mai importantă sursă de creștere - schimbarea tehnologică; furnizează doar un cadru rudimentar pentru analiza efectelor politicii guvernamentale asupra creșterii economice. Modelul neoclasic nu conține nici un canal explicit prin care guvernul să poată ridica permanent rata de creștere a output-ului/ pers. (exceptând politicile care accelerează progresul tehnic); conține doar câteva instrumente pentru analizarea modului în care politicile ce extind sau contractă volumul comerțului internațional influențează creșterea economică
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
într-un anume loc de muncă și ideea că această repetitivitate duce la o îngustare a interesului și, dacă, nu e contracarată de alte preocupări, la o diminuare a capacității de judecată. James Mill a reiterat acest gument, cu referire explicită la Adam Smith, în articolul despre educație din cea de-a patra ediție a Encyclopedia Britannica. Astfel, evidențierea importanței educației pentru menținerea și progresul potențialului forței de muncă poate fi privită ca o caracteristică acceptată a tradiției gândirii economice. Nassau
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
capital. Noua teorie a creșterii (New Growth Theory) consideră capitalul uman unul dintre factorii principali în creșterea economică, pe care o poate afecta pe două căi. Capitalul uman este încorporat ca factor de intrare în funcția de producție prin modelarea explicită a șanselor individuale de investiții educaționale și prin posibilitatea oferită capitalului uman de a avea efecte externe. Schimbările tehnologice sunt relaționate cu stocul de capital uman pentru acesta cel care produce noua tehnologie și pentru că este o intrare esențiala în
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
creșterea schimbării tehnologice, dar nu au elaborat o teorie completă a surselor de progres tehnic. În al doilea rând, modelul neoclasic oferă doar un cadrul foarte general pentru analiza efectelor politicii guvernamentale asupra creșterii economice. Nu rezultă dacă există metode explicite prin care guvernul poate să determine ridicarea permanentă a ratei de creștere economică. În al treilea rând, modelul neoclasic conține relativ puține instrumente pentru analiza modului în care politicile economice care extind sau restrâng volumul comerțului internațional influențează creșterea economică
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
capitalului uman chiar dacă acesta nu poate fi cumpărat și vândut și chiar dacă investițiile în acest tip de capital implică, deseori, activități ce nu sunt în mod necesar economice. Având în vedere că aceste investiții presupun costuri și venituri, implicite sau explicite, pot fi supuse analizei economice, chiar dacă există dificultăți de cuantificare. La nivel macroeconomic, stocul social de capital uman și rata sa de creștere sunt în centrul procesului de creștere economică. La nivel microeconomic, diferențele în stocul individual de capital uman
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
un conglomerat grămădit de semne și reprezentații-părticele pe cari nu le discompune nici le distrugem cu conștiință, opinia aceasta zic este o falsificare [a] conceptului sensibilității și fenomenului care face inutilă și deșartă toată doctrina lor. Deosebirea între o reprezentație explicită și una inexplicită este numai logică și nu atinge cuprinsul. Fără-ndoială că noțiunea dreptului de care se servă mintea sănătoasă este aceeași pe care ar dezvolta-o din ea și speculațiunea cea mai subtilă, numai că în uzul comun
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
din cari una cuprinde noțiunile, cealaltă principiele inteligenței pure. CARTEA ÎNTÎIA ANALITICA NOȚIUNILOR Sub analitică a noțiunilor eu nu pricep analiza lor sau procedura comună din cercetări filozofice de a discompune cuprinsul noțiunilor ce se prezintă și a le expune explicite, ci înțeleg discompunerea, pîn-acum (puțin) arare încercată, a facultății intelectuale însăși; spre a afla putința unor noțiuni apriorice, să le căutăm spre acest scop numai în inteligență, care, cum am zice, e locul lor de naștere și să analizăm întrebuințarea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
etnice sau proletarismul, în epoca modernă, datorită globalismului, devin desuete și, deci, nu mai pot constitui "motorul" actelor teroriste. În cazul unui declin progresiv și durabil al cauzei, terorismul poate deveni însă un scop în sine, o activitate fără motivații explicite și justificabile la nivelul analizei și al grupului, apărând ca o anomalie ce trebuie eliminată din viața socială. Este greu de anihilat, tocmai datorită faptului că disimularea practicanților fenomenului este perfectă în mediul pe care-l vor distruge la momentul
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
întreaga comunitate internațională, în cadrul unor evoluții consensuale, altadată de neimaginat. Pe fond, este recunoscută necesitatea întăririi cooperarii internaționale în problematica antiteroristă, pe baza unei viziuni mai ample și mai profunde, conform căreia demersurile de combatere activă a formelor de manifestare explicită a fenomenului bioterorist trebuie să fie dublate de activități pe diverse planuri, destinate prevenirii, apariției și dezvoltării acestuia. NATO preconizează dezvoltarea unor noi mijloacele tehnice necesare pentru a face față unui bioterorism din ce în ce mai sofisticat. Capacitatea destructivă a grupurilor teroriste crește
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
-i dețină, în scopul de a constrânge un stat, o organizație neguvernamentală, o persoană fizică sau juridică ori un grup de persoane, să săvârșească un anumit act sau de a se abține de la săvârșirea lui, ca o condiție implicită sau explicită eliberării ostatecilor. Convenția nu se aplică dacă infracțiunea este comisă pe teritoriul unui singur stat, dacă autorul infracțiunii și ostaticul sunt cetățenii aceluiași stat și dacă autorul prezumat este descoperit pe teritoriul acelui stat87; l. Rezoluția nr. 34/145 a
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
Provocarea sau amenințarea cu provocarea unei stări de neliniște prin violență ieșită din comun, în scopuri politice, de către un individ sau un grup, în defavoarea autorității guvernamentale existente. (Mickolus, 1978). Terorismul constă în actele de violență planificate, folosite în scopuri politice explicite, îndreptate împotriva unei puteri organizaționale sau structuri statale și, care, implică un număr mic de conspiratori. (Hamilton, 1978). Terorismul este o metodă a luptei politice care îndeplinește trei condiții: implică folosirea violenței extreme, se face împotriva oamenilor nevinovați, este nelegitimă
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
întreaga comunitate internațională, în cadrul unor evoluții consensuale, altădată de neimaginat. Pe fond, este recunoscută necesitatea întăririi cooperării internaționale în problematica antiteroristă, pe baza unei viziuni mai ample și mai profunde, conform căreia demersurile de combatere activă a formelor de manifestare explicită a fenomenului terorist trebuie să fie dublate de activități pe diverse planuri, destinate prevenirii, apariției și dezvoltării acestuia. Statul român în ansamblu, și fiecare dintre instituțiile / structurile care au atribuții în activitățile ce se constitute în coordonate ale demersului general
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
ani ( !) la ridicarea lăcașului comandat de domnitorul Vasile Lupu. Dar, dând asigurări că poate dura o construcție asemănătoare și în altă parte, arhitectul, „după cum spune legenda, [...] fu aspru pedepsit” (36, p. 41). Tema surpării construcției nu apare aici în mod explicit, dar se bănuiește că legenda conținea și acest motiv epic (neconsemnat de tânărul călător, grăbit și neinteresat), care ar justifica perioada exagerat de mare a construirii (80). Cam în aceeași perioadă (circa 1790), austriacul Franz Joseph Sulzer a consemnat - în
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
duhurile rele), cu toate instrumentele magice și cuvintele fermecate cu care eroul de basm „vrăjește” stihiile sau „leagă” ființele malefice, cu toate ipostazele logos-ului cosmogonic din credințele mitice și religioase ale lumii. Legenda finlandeză comentată de noi este extrem de explicită. Ea nu mai reclamă din partea cititorului un efort special de decodare a simbolurilor și alegoriilor : „Facerea lumii fiind creația prin excelență - spune Mircea Eliade -, cosmogonia devine modelul exemplar pentru toate soiurile de creații” (1, p. 21). Logos-ul (sau cântul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
a potopului. Inclusiv mitemul rănirii eroului. Dintre cei trei frați, cel mai mare se rănește cu securea la mână în timp ce încearcă să doboare un copac din pădure. La fel pățește și fratele mijlociu, rănindu-se la picior. Cauza rănirii este explicită de această dată. Amândoi au refuzat să ofere de mâncare (ofrandă alimentară) „moșneagului din pădure” (un daimon silvestru). „Și lăsându-l în plata domnului pe omuleț [= moșneagul din pădure], nici că se mai sinchisi de el și-și văzu de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
demiurg se rănește (la mână sau picior) ca urmare a comiterii unei (unor) greșeli rituale de construcție (82). În urma acestui excurs comparativ, motivul epic „rănirea lui Noe”, din legenda românească a potopului, capătă semnificații mito-simbolice inedite care, chiar dacă nu sunt explicite în textul propriu-zis, sunt totuși confirmate de acesta : Noe se rănește la mână înainte de a fi îndeplinit canoanele rituale (alegerea copacului, baterea în toacă etc.). De altfel, concluziile la care am ajuns par să fie adeverite de unele datini și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de paltin [...] și a început a toca ; și de ce toca, de aceea se strângeau lemnele de pe unde le risipise Sarsailă” (8, p. 130). Printre altele, legenda românească a potopului are, referitor la toacă, un caracter etiologic. Acesta apare în mod explicit atât în cea mai veche atestare documentară a legendei (1674), dato- rată arhiepiscopului Marcus Bandinus : „în memoria acestei bătăi de scândură a lui Noe, au luat [românii] obiceiul de a bate scân- dura [= toaca] înainte de tragerea clopotelor” (9, p. CLIX
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de stat în perioada feudală” (3, p. 118, vezi fotografia de la p. 121). Revenind la motivul paltin care crește purtând sufletul la cer din „colindele pentru morți” atestate la huțuli, remarc faptul că el este sinonim (chiar dacă nu atât de explicit) cu motivul paltin (copac) care crește („într-o zi ca într-un an”) din trupul defunctu lui, motiv din belșug atestat în textele populare româ nești și de aiurea. În unele variante ardelenești ale baladei Meșterul Manole, din trupul (coastele
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
mea, Fluieru după curea (45, p. 565). Au fost inventariate 230 de versiuni ale Mioriței (deci circa 20% dintre cele aproape 1.200 de variante publicate), în marea lor majoritate transilvănene, în care expunerea cadavrului la suprafață este în mod explicit sau doar aluziv reclamată de ciobanul-victimă (46, p. 26). În multe variante, cu predilecție moldovenești, ciobanul cere ca la înmormântarea sa fluierul (buciumul) sau gluga (sarica) să fie atârnate într-un paltin (45 ; 46), sau crucea să-i fie „de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
balaur și solomonar, acesta din urmă nu pare a face parte din galeria atât de amplă a învingătorilor de balauri. Adversitatea și lupta dintre ei (elemente comune și aproape obligatorii în mito-folclorul românesc și de aiurea) nu apar în mod explicit, ceea ce nu înseamnă că ele nu au supraviețuit și nu pot fi decelate, chiar dacă în forme mascate sau atrofiate. Pentru mentalitatea populară, „balaurii sunt duhuri rele” care (prin secetă, furtună sau grindină) disturbă ordinea naturii și a colectivităților umane, pentru că
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
farmecă, îl descântă (citind din „Cartea solomonarului”), îl „leagă” (punându-i frâul) și, în final, încalecă pe el ca pe un cal îmblânzit. Punerea frâului pe capul balaurului în vederea încălecării lui de către solomonar este una dintre cele mai spectaculoase și explicite forme ale „legării” monstrului, din lungul șir de astfel de acțiuni înfăptuite de zeii sau eroii magicieni din mitologia universală. Nu este vorba în acest caz, ca în alte mituri și legende, de o banală legare a monstrului (cu lanțul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
este un atribut definitoriu al zeilor uranieni (Indra, Baal-Hadad, Iahve) (153). Dar dacă la cei din urmă această imagine este înțeleasă mai mult sau mai puțin la figurat, în cazul solomonarului, a călări pe nori este o imagine concretă și explicită. Faptul că balaurul nu opune (aproape) nici o rezistență solo- monarului nu trebuie să surprindă. Este o (lipsă de) reacție tipică în fața eroilor magicieni. În folclorul european creștinizat abundă legendele referitoare la sfinți care leagă cu mantia și lovesc cu cârja
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în România, istoricul reli giilor conchide, printre altele, că „românii nu cunosc [...] ritul culesului [mătrăgunei] cu ajuto rul unui câine” (26), așa cum este cunoscut în alte zone ale Europei. Nu sunt atestate în România, adaug eu, nici credințe sau legende explicite pri- vind antro pomorfismul rădăcinii acestei plante. Și totuși, unele vagi informații ar putea fi considerate supraviețuiri ale unor vechi eresuri de acest fel, dispărute sau grav degradate. În zona Munților Apuseni, de exemplu, în cadrul ritului de recoltare a mătrăgunei
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
se iubiseră până la epuizare. Îl înțelegea și pe Jeremiah. Și el se despărțise cu greu de Xentya și, dacă nu ar fi fost sfaturile înțelepte ale Mariei, poate că ar fi căzut deja în păcatul monogamiei. Cartea nu era defel explicită în privința acestei interdicții. Citise de zeci de ori versetele și, în afara unei predici a Sfântului Augustin cel Nou, nu găsise nici o referire la monogamie. E drept însă că, în pilda sa către barbarii din primul Templu, Augustin înfierase monogamia ca
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
a punctului de vedere într-un personaj romanesc periferic are un efect de înstrăinare, făcîndu-l pe cititor să vadă o realitate familiară lui prin cu totul "alți" ochi26. Absența totală a oricărui comentariu auctorial, renunțarea la orice fel de "corectare" explicită a abaterilor personajelor de la normele de comportament așteptate sau presupuse în mod inconștient, trăsături pe care le întîlnim în reprezentarea limitată la perspectiva internă dintr-o situație narativă personală, par să favorizeze în mod deosebit efectul de insolitare. 1.2
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]