2,196 matches
-
se află în localitatea Margina din județul Timiș și este datată din 1737. Are hramul „Cuvioasa Paraschiva” (14 octombrie). Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . La 7 km spre răsărit de Făget, pe valea Begheiului, se găsește frumoasa localitate Margina. Numele însuși este sugestiv, pentru că satul se află efectiv la marginea Banatului, înaintea trecătorii spre Ardeal. Atestată documentar din 1365, mai multe studii asupra istoricului așezării sugerează că aici a fost locul
Biserica de lemn din Margina () [Corola-website/Science/311890_a_313219]
-
zălogește principelui transilvan Gabriel Bethlen atât târgul ("oppidum"), cât și fortificația ("castellum") de la Margina. Surse documentare vorbesc și despre existența unei vechi mănăstiri în apropiere, dispărută în timpul atacurilor turcești. Conscripția din 1717 o amintește cu 80 de case în districtul Făgetului, fiind, deci, una din cele mai bine populate așezări din împrejurimi. Biserica de lemn cu hramul "Cuvioasa Paraschiva" a fost construită în 1737, în conformitate cu inscripția incizată în prestolul de gresie al altarului. Ea se găsește azi în mijlocul cimitirului de la extremitatea
Biserica de lemn din Margina () [Corola-website/Science/311890_a_313219]
-
se află în localitatea Curtea din județul Timiș. A fost construită în anul 1794. Are hramul „Sf.Cuvioasă Paraschiva” (14 octombrie). Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Situat la circa 12 km sud-est de Făget, aproape de confluența celor două cursuri ale Begheiului: Bega Caldă și Bega Rece, satul Curtea e atestat documentar la începutul veacului al XVI-lea, ca făcând parte din același mare domeniu al cetății Șoimoșului, aflat, la 1517-1518, în proprietatea aceluiași George
Biserica de lemn din Curtea, Timiș () [Corola-website/Science/311891_a_313220]
-
Béthlen, pentru ca, în anul 1658, cetatea Șoimoș dimpreună cu întreg Banatul de Lugoj- Caransebeș să fie ocupată de turci. Conscripția din 1717 pomenește Curtea cu un număr de 50 de case, fiind una din cele mai mari localități din zona Făgetului. Se pare că vechea vatră a satului era situată la circa doi km mai spre răsărit, unde se mai găsesc urme de locuire: vetre, cioburi de ceramică și unde microtoponimia a păstrat denumirile „Pe la sat", „Dealul Bisericii", „Magazia" etc. Sistematizarea
Biserica de lemn din Curtea, Timiș () [Corola-website/Science/311891_a_313220]
-
tradiționale aducând în prim plan noutățile artistice ale epocii. Pe o cruce de lemn, păstrată în altar, apare pe postament inscripția în chirilică: „Această cruce s-a făcut Sfintei Biserici la Curtea prin îndrumarea preacinstitului domn Petru de Atanasievici, proto-vesbiterul Făgetului la anul 1820". Iar mai jos, tot cu chirilice: "Lazăr Gherdanovici, zugrav din Lugoj, 1820". Biserica de lemn din Curtea posedă încă un bogat inventar liturgic, deși o parte - mai ales cărți de cult - a fost trecut în noua biserică
Biserica de lemn din Curtea, Timiș () [Corola-website/Science/311891_a_313220]
-
județului Sălaj". Măgura Priei face parte din ramificația nordică a Munților Apuseni caracterizată printr-un relief cu extensie redusă că altitudine, culmii domoale (aflate în bazinul superior al văii Priei) acoperite în cea mai mare parte cu păduri de foioase, făgete, pajiști și fânețe brăzdate de mai multe pâraie cu debit redus de apă. Dim punct de vedere geologic măgura este constituită pe șisturi cristaline și conglomerate de pietrișuri, nisipuri și argile. Versantul nordic și cel nord-estic este presărat pe alocuri
Vârful Măgura Priei, Munții Meseș () [Corola-website/Science/311474_a_312803]
-
tufărișuri de mesteacăn și alun, pajiști și pășuni cu graminee. Acestea adăpostesc o gamă variată de floră spontană (arbori, arbuști, ierburi și flori) și fauna sălbatică (mamifere, păsări, reptile, amfibieni și insecte) specifică nordului Apusenilor. Vegetația întâlnită este eterogena, de la făgete și gorunete până la pajiști și plantații de conifere (pin). Pădurile ce acoperă o importanță suprafață a măgurii au în componență arbori cu specii de: fag ("Fagus sylvatica") în asociere cu gorun ("Qercus petraea"), carpen ("Carpinus betulus"), cer ("Quercus cerris"), frasin
Vârful Măgura Priei, Munții Meseș () [Corola-website/Science/311474_a_312803]
-
sfinșește biserica, de Prea Sf. Sa D. Dr. Veniamin Nistor, fost episcop de Caransebeș. Vine la conducere, ieromonahul Nectarie Pintilie, de origine moldovean. Devine Protos. Ieronim Bali[n]ton și exarh, până la 13 Dec. 1957 și transferat la „Izvorul Miron”, Făget. Decembrie 13 ieromonahul Paisie Răileanu, de origine moldovean." După cum reiese din tabelul cronologic întocmit de Ieromonahul Paisie Răileanu pe 21 aprilie 1959, este semnalată trecerea conducerii mănăstirii sub un anume „teolog” Ioan Popovici în perioada 1865-1867, precum și îndepărtarea acestuia de către
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
de Fier I de pe Dunăre, lac de acumulare în interes energetic și de navigație, unul din cele mai mari din țară. În această unitate geografică vegetația naturală se înscrie în zona pădurilor de foioase, existând o alternanță a gorunetelor cu făgetele. Sunt prezente și specii de influență submediteraneană, cu tufișuri alcătuite din elemente termofile: liliacul sălbatic, cărpinița, mojdreanul. În ceea ce privește fauna, predomină speciile caracteristice pădurii de foioase: mistrețul, viezurele și unele animale de pradă ca lupul, vulpea. Se remarcă prezența unor elemente
Podișul Mehedinți () [Corola-website/Science/309108_a_310437]
-
2002 — Ordinul Național „Pentru Merit” în gradul de Cavaler oferit de Președintele României, domnul Ion Iliescu, iunie — Premiul pentru critică (Offert par la Ville de REIMS, Franța), Revista Artă și Poezie (Revue internationale de culture française), septembrie — "Diplomă", Primăria orașului Făget, mai 2001 — "Premiul „Relații Culturale”", Uniunea Scriitorilor din R. Moldova — "Diplomă de onoare", Societatea Română de Radiodifuziune — "Premiul cultural „Gh. Bulic”", S.L.A Uzdin (Iugoslavia) - pentru contribuția la promovarea și afirmarea valorilor românești — Premiul pentru eseu, vol. "Elitism și Postmodernism
Adrian Dinu Rachieru () [Corola-website/Science/310721_a_312050]
-
ginecologice și împachetări cu nămol cald; bazine pentru kinetoterapie, instalații pentru electroterapie și hidroterapie; saune; săli de gimnastică medicală; plaje pe malul Lacului Ursu și Lacului Aluniș etc.); condițiile de cazare sunt bune (hoteluri, cum ar fi "Danubius", "Brădet", "Aluniș", "Făget", "Căprioara", beneficiind în unele cazuri de bază de tratament proprie, vile, hanuri, moteluri și cabane). Posibilitățile de recreere și de practicare a sportului sunt de asemenea numeroase (un club cu sala pentru jocuri mecanice, sala de lectura, cinematograf, bazine acoperite
Sovata () [Corola-website/Science/297054_a_298383]
-
1565), se dă din București un alt document de către Petru Voevod ""domn a toată țara Ungro-Vlahiei, fiul lui Mircea Voevod, prin care parte de nord a orașului-care pana nu demult se chema Rădulești, si se întindea de la Răstoaca până la râul Făget - se da ocina lui Stoica cu frații săi Ciolan si Dumitru si lui Radu cu frații săi Oprea si Stepan, cu fii lor câți le va da Dumnezeu"". În primul dintre aceste documente sunt pomenite doar două sate (cartiere): Vaideeasca
Găești () [Corola-website/Science/297029_a_298358]
-
toamna din văi [cucuiat (Parus cristatus), cel de munte (Parus atricapillus), cel vărgat (Parus coeruleus) și cel de sat (Parus major) - aflat tot timpul anului], roșchița sau mugurarul (Pyrrhula pyrrhula), vrabia (Passer domesticus). Porumbelul sălbatic (Columba palumbus) este "caracteristic pentru făgete", iar "în pădurile de conifere" apar buha (Bubo bubo), cocoșul de munte (Tetrao urogallus), cucuveaua (Athene noctua), eretele (Falco vespertillus), gaia (Milvus milvus), minunița (Aegolius funereus). "În special în pădurile de conifere și mai puțin în cele de fag" viețuiesc
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
torquatus), precum și cea numită sturz popesc (Turdus viscivorus) pot fi văzute "la toate etajele silvice". "Mamiferele" care apar sunt: cerbul (Cervus elaphus) - în special în pădurile de fag, jderul (Maries martes), lupul (Canis lupus) - ocazional, pârșul cenușiu (Glis glis) - în făgete și alunișuri, pârșul de alun (Muscardinus avellanarius), râsul (Lynx lynx) - ocrotit, șoarecele de padure (Apodemus sylvaticus), ursul (Ursua arctos), veverița (Sciurus vulgaris), vulpea (Canis vulpes) - ocazional. Munții Tarcăului sunt accesibili în primul rând rutier (circumferențial, cu excepția laturii de vest), dar
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
ha, fiind situată pe versantul sudic al Muntelui Zboina Neagră. Are o vegetație lemnoasă și alcătuire floristică aflate în stadiu aproape natural. Este accesibilă din stațiunea Soveja și din satul Lepșa, pe DN 2D, continuat cu DJ 205F. Rezervația conține făgete seculare pure, cu exemplare de Fagus silvatica, avînd vîrsta de aproape 260 ani, circa 35 m înălțime și diametre de pînă la 1,2 m. De asemenea, sînt închegate molidișuri, arborete de molid-brad, cu vîrste cuprinse între 100 și 180
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]
-
cel Mic, va reuși să o înfrângă doar după ce adună o armată de 30.000 de oameni și o puternică artilerie. În urma unei puternice ofensive transilvănene condusă de George Borbely, armata creștină cucerește cetățile Bocșa, Șoimoș, Cenad, Nădlac, Pâncota, Arad, Făget, Lipova și Vârșeț dar Timișoara rămâne neatinsă. O primă încercare de recucerire a orașului are loc în 1596 când o oaste a lui Sigismund Bathory, împreună cu 4000 de soldați trimiși de Mihai Viteazul și 4000 de creștini din Banat încep
Istoria Timișoarei () [Corola-website/Science/301437_a_302766]
-
pot observa resturi fosile caracteristice pentru forma de corali, care au generat straturi uriașe de calcare în mîrile calde ale mezozoicului. Pentru valoarea să peisagistici și geologică, muntele a fost declarat monument al naturii. Vegetația predominantă a muntelui este de făgete pure, existând însă și diseminări de brad iar pe vârfurile stâncoase apar sporadic exemplare de molid și tisa. Se întâlnesc de asemenea plante rare, unele ocrotite de lege, cum ar fi floarea de colț. Acesteia i se alătură garofița albă
Muntele Vulcan (arie protejată) () [Corola-website/Science/314550_a_315879]
-
coboară spre izvoarele Crișului Alb. Pe râul Dragobald se dezvoltă două cascade (de 8, respectiv 30 m) și izbucul Fântânuța. Rezervație naturală de tip mixt (paleontologica, peisagistica și botanica), categoria a IV-a. Vegetația masivului Vulcan este formată predominant din făgete pure sau cu diseminații de brad. Pe platoul stâncos se dezvoltă exemplare izolate de pin și tisa. Versanții sudici și sud-estici abrupți adăpostesc plante saxicole, care cresc pe stânci sau în crăpăturile acestora. Fauna se remarcă în special prin prezența
Muntele Vulcan () [Corola-website/Science/314569_a_315898]
-
din Bulgaria.<br> Aflată inițial (începutul secolului XX) la marginea comunei Șerban Vodă în proprietatea unor oameni înstăriți, zona a început progresiv să fie parcelată și astfel au luat naștere primele străzi: Militaru Stoian, Opriș Ilie, Puțul cu Tei, Stejărișului, Făgetului, Nucetului, Ulmetului, Sălcetului, Cornetului, Brădetului, actuala George Bacovia și Alunișului. Ulterior dezvoltarea s-a extins și către est luând astfel ființă străzi precum: Aron Pumnul și Nehoiași. <br> În timpul regimului comunist, cartierul a fost schimbat radical, culturile agricole (livezile în
Giurgiului () [Corola-website/Science/314942_a_316271]
-
perenă, înaltă de 15-25 cm, erectă, cu peri asprii, cu rizom orizontal și flori roșii, violete și arareori albe. Este răspândită în mod frecvent prin pădurile de foioase din zona de câmpie și până în cea montană inferioară, în stejărișuri și făgete. În scopuri medicinale se recoltează în perioada înfloririi, atât frunzele bazale fără pețiol, cât și tulpinile. Recoltarea se face în funcție de dezvoltarea plantei; primăvara începând din luna martie și până în mai; vara și la începutul toamnei. Spanozoide, alantoină, mucilagii, acid silicic
Plămânărică () [Corola-website/Science/323482_a_324811]
-
crt. Unitatea Sediul (localitatea) Adresa 1. Sucursala zonala Brașov Brașov Str. Armata Română nr. 35 2. Sucursala zonala București București Calea Victoriei nr. 20, sectorul 3 3. Sucursala zonala Cluj Cluj-Napoca Str. Ceahlău nr. 69 4. Sucursala zonala Constanța Constanța Str. Făgetului nr. 165 5. Sucursala zonala Craiova Craiova Str. Alexandru Ioan Cuza bl. C 6. Sucursala zonala Galați Galați Str. Traian bl. A10 7. Sucursala zonala Iași Iași Str. Costache Negri nr. 35, bl. A1 8. Sucursala zonala Ploiești Ploiești Str.
STATUTUL din 21 octombrie 1999 (*actualizat*) Companiei Naţionale "Loteria Română" - S.A.*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273095_a_274424]
-
orașul Gura Humorului Teleorman Alexandria municipiul Alexandria Roșiori de Vede municipiul Roșiori de Vede Turnu Măgurele municipiul Turnu Măgurele Videle orașul Videle Zimnicea orașul Zimnicea Timiș Timișoara municipiul Timișoara Lugoj municipiul Lugoj Deta orașul Deta Sânnicolau Mare orașul Sânnicolau Mare Făget orașul Făget Jimbolia orașul Jimbolia Tulcea Tulcea municipiul Tulcea Babadag orașul Babadag Macin orașul Macin Vaslui Vaslui municipiul Vaslui Bârlad municipiul Bârlad Huși municipiul Huși Murgeni orașul Murgeni Vâlcea Râmnicu Vâlcea municipiul Râmnicu Vâlcea Drăgășani municipiul Drăgășani Horezu orașul Horezu
LEGE nr. 304 din 28 iunie 2004 (**republicată**)(*actualizată*) privind organizarea judiciară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272063_a_273392]
-
Humorului Teleorman Alexandria municipiul Alexandria Roșiori de Vede municipiul Roșiori de Vede Turnu Măgurele municipiul Turnu Măgurele Videle orașul Videle Zimnicea orașul Zimnicea Timiș Timișoara municipiul Timișoara Lugoj municipiul Lugoj Deta orașul Deta Sânnicolau Mare orașul Sânnicolau Mare Făget orașul Făget Jimbolia orașul Jimbolia Tulcea Tulcea municipiul Tulcea Babadag orașul Babadag Macin orașul Macin Vaslui Vaslui municipiul Vaslui Bârlad municipiul Bârlad Huși municipiul Huși Murgeni orașul Murgeni Vâlcea Râmnicu Vâlcea municipiul Râmnicu Vâlcea Drăgășani municipiul Drăgășani Horezu orașul Horezu Brezoi orașul
LEGE nr. 304 din 28 iunie 2004 (**republicată**)(*actualizată*) privind organizarea judiciară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272063_a_273392]
-
Precipitațiile atmosferice medii anuale prezintă valori cuprinse între 600 mm și 800 mm, valori mai mari înregistrându-se în munții Meseș și Plopiș, iar mai mici în Depresiunea Almaș - Agrij și pe valea Someșului. Floră bogată în: păduri de foioase (făgete și gorunete unde predomina fagul, carpenul, gorunul, stejarul, cerul, teiul, frasinul, paltinul de munte, ulmul), plantații de conifere (pinul), specii de arbuști (tulichina, șocul roșu și negru, vonicerul, alunul, cornul, sângerul, clocotișul, lemnul câinesc), specii de ierburi (vinarița, trepădătoarea, colțișor
Județul Sălaj () [Corola-website/Science/296667_a_297996]
-
Timiș) din (fostul comitat) Caraș-Severin, fost în Austro-Ungaria, în prezent în România. Părinții săi au fost preotul Simion Popescu și Ana Vuia; aceasta fiind cea de-a doua lui soție. A urmat cursurile primare la Bujor (azi Traian Vuia) și Făget. Între 1884 și 1892, urmează liceul la Lugoj. Aici petrece mult timp în mijlocul familiei lui Coriolan Brediceanu, care-l va sfătui, ajuta și încuraja mai târziu în cariera sa. Vuia dovedește de când urma cursurile primare, și apoi secundare, o atracție
Traian Vuia () [Corola-website/Science/296853_a_298182]